|
?? Xtremul
Cont Sters
Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669
|
|
PeterPan 63 a scris:
Xtremul a scris:
Uite si-o varianta de "campus naturist hipiot"  :
Mie mi-au placut culorile stranii cumva ale peisajului, sincer...
Sau tie, compadre Pan, sa bei o berica violeta cu vreo justitziabila ET gri-verzuie ?!
|
Mon vieux, mie oricum mi-s dragi peisajele de genul astuia si as uita cu draga inima de lumea-ntreaga ratacit pe asemenea poteci. De-ar fi dupa mintea si visul meu, mi-as incropi un bunckar in cea mai frumoasa zona pe care o stiu : Masivul Buila-Vanturarita. Sa fie oleaca mai sus de Schitul Pahomie, pe drumul ca sparge muntele prin tunel catre Cabana Cheia. Ori in Cheile Oltetului, p-aproape de Polovragi. Ori pe Valea Cernei, cand raul iese din Cheile Corcoaiei.
Eheeeee..., mon vieux, calcam Raiul atat de des, ne plimbam aiuriti de atata minunatie prin gradina lui si nu-sh' cum dracu se face ca tot in iadul de beton si asfalt ne intoarcem... |
Moncher, recunosc ca bine le zici, fie si doar prin motivul c-am haladuit si eu pe vremuri prin mirificele locuri pomenite de tine (apropo, Pestera Polovragi chiar pare sa fi fost locul vremelnic de sedere al lui Zalmoxix) 
Ete si-o poveste despre poveste  , o postez io fiindca tot ne-a parasit Pelina
Pe urmele Kogaiononului mitic
Despre zeul dac Zamolxe avem putine informatii. Cert este ca a fost tipul de erou civilizator aidoma lui Thot, Quetzalcoatl sau Semyaza. Istoricii greci, in special Strabon, vorbesc despre el ca despre un invatat care a facut lungi peregrinari in Egipt si Elada antica, unde a avut acces la cele mai rafinate cunostinte ale epocii. Reintors in Dacia, a fost recunoscut drept profet, invatator, reformator religios, impartasind dacilor cunostinte astronomice, medicale, stiintifice sau doctrinar religioase. Desi la daci nu se poate vorbi de o religie monoteista, Zamolxe a devenit, ulterior, principalul zeu al panteonului dac.
Reys Carpenter, citat de Romulus Vulcanescu, descifreaza semantica numelui zeului: Piele de Urs (Zalmo = piele; Olxis = urs). Desigur, aceasta interpretare nu este acceptata in totalitate, dar credem ca nici nu se afla departe de adevar, civilizatiile ancestrale identificindu-si pontifii sau zeii cu animale sau plante totemice.
Partea cea mai enigmatica a carierei lui Zamolxe este legata de retragerea sa din comunitatea care l-a pastorit (aidoma lui Quetzalcoatl, Viracoccha sau alti eroi civilizatori). Potrivit traditiei orale, zeul s-a retras intr-o pestera aflata pe muntele sacru Kogaionon, unde rareori se intilnea cu cei initiati pentru a le da sfaturi sau a le asculta problemele. Timp de secole, acest loc sacru a fost cautat atit de specialisti, cit si de profani. S-au emis o serie de localizari, printre care se pot enumera Muntele Ceahlau (cu megalitii reprezentind-o pe Dochia si un tarim de legende incintatoare), Muntii Apuseni (mai precis Muntele Gaina), Muntii Orastiei (cu Sarmizegetusa Regia) sau Muntii Retezat. Un asemenea loc des pomenit este si pestera Polovragi.
Jilturile lui Zamolxe si Decebal
Pestera, monument al naturii, are 9,1 kilometri lungime, din care doar o parte este electrificata (in 1984, cind a fost deschisa circulatiei turistice) si unde au acces vizitatorii. Pe vremuri, pestera trebuia sa fi fost magnifica. Acum peste tot se vad urmele turismului salbatic si feroce - stalactite si stalagmite rupte, scrijelituri pe pereti, gunoaie -, alaturi de urme ale unor locuitori de demult - vetre de foc sau culcusuri sapate in stinca.
Dar gasim si un element legat de personajul nostru mitic: un fel de jilt sapat in piatra, atribuit lui Zamolxe. Linga el, un altul, atribuit lui Decebal. Legenda spune ca, dupa retragerea din viata publica, cei doi lideri, cel laic si cel religios, stateau la taifas in acest loc de taina.
Potrivit traditiei, pestera duce - printr-o serie de galerii sinuoase - tocmai pina la cetatile dacice din Muntii Orastiei. Ideea este cel putin fantezista, tinind cont ca intre cele doua repere exista o distanta de aproape 100 kilometri. In linie dreapta. Se mai spune ca in maruntaiele pesterii s-ar afla ascuns fabulosul tezaur al dacilor, o poveste care inflacareaza mintile infierbintate ale cautatorilor de comori. Cei care au purces la asemenea aventuri fie s-au intors cu mina goala, fie s-au ratacit in intortocheatele galerii subterane.
Sanctuarul cu placa din bronz a Cavalerilor Danubieni
Asa cum nu iese fum fara foc, tot asa nu exista o farima de mit fara un oarecare substrat istoric. La fel s-a intimplat si la Polovragi. La sfirsitul anilor ‘60, pe platoul aflat deasupra pesterii s-a descoperit o cetate dacica din secolele II-I i.Hr., cuprinzind nu numai turnuri de aparare si urme de locuinte, dar si ramasitele unui sanctuar (resturi de tambururi de piatra). Cea mai mare surpriza a arheologilor a fost descoperirea unei placi din bronz reprezentind alte personaje ciudate si enigmatice ale panteonului daco-trac: Cavalerii danubieni (acest obiect se afla expus la Muzeul National de Istorie din Bucuresti).
Coroborind cele prezentate mai sus, putem ajunge la un rationament simplu si logic: existenta unui sanctuar este neindoielnica. Nu este exclus ca aici sa fi fost venerat insusi zeul suprem: Zamolxe. Sensul initial al riturilor ancestrale s-a pierdut, totul transformindu-se intr-o veritabila istorie apocrifa. De aici si traditia populara potrivit careia zeul dac s-ar fi retras aici si ca Polovragiul ar fi miticul Kogaionon.
Ca si in alte locuri unde istoria s-a imbinat cu mitul si un anume areal a devenit un “loc marcat”, sfint si plin de miracole si de revelatie, si la Polovragi putem intilni aceeasi continuitate de la profan la sacru, de la paginism la crestinism, drept dovada stind existenta Manastirii Polovragi. Un peregrinaj aici, pe urmele misteriosului Zamolxe, merita tot efortul, pentru ca o excursie la Polovragi nu reprezinta numai o intilnire cu monumentele naturii, dar si cu legenda si istoria.
Publicarea serialului “Misterele Romaniei” a fost posibila multumita editurii “Grai” din Tirgu Mures (date de contactorizont.net), care are sub tipar o carte cu acelasi titlu, un volum de peste 200 de pagini cu text si fotografii originale. Autorii, Mircea Aries si Peter Leb, au publicat, in vara acestui an, o harta care contine informatii referitoare la 72 de locuri si lucruri misterioase din Romania. Mircea Aries, 46 de ani, de profesie geolog, a fost intre 1991-1995 ziarist la “Romania libera” si “Radio Europa Libera”, dar si redactor la revista de ufologie RUFOR. Peter Leb, 45 de ani, este ziarist independent - colaborind cu mai multe publicatii, printre care si “Evenimentul zilei”-, corespondent al postului “Europa Libera”, realizator de emisiuni radio, scenarist de documentare de televiziune si autor a trei carti, dar si, asa cum ii place sa spuna, “investigator al fenomenelor neconventionale”.
Mircea Aries
Peter Leb
Duminica, 02 Martie 2003
Ev.Zilei
Ultima modificare facuta de Xtremul (30-07-2008 05:28:26)
|
|
Nici vorba deci sa-nghit (odata cu privilegiile, normal 
) mirajul secretomaniei manipulator-dominatoare, mai ales acum la batrinetze, cind tot cam Che-Guevarist am ramas !!! - chiar daca nu mai scriu in veci pe topicurile alea iritante 
