Forum
- pur si simplu -
Inceput | Cautare | Inregistrare | Conexiune

Nu sţnteti conectat.
Forum / Pagini Personale / Poezie fara gust de conserva    
Autor
Mesaje Pagini:  1 2 3 4 ... 14
titmouse
Femeie

Am mereu ceva de spus

Inregistat: 17-03-2008
Mesaje: 1365
Piatra neagra peste piatra alba
                         
                                                          Cesare Vallejo

    Voi muri la Paris , in timp ce va ploua ,
     intr-o zi pe care mi-o amintesc deja .
     Voi muri la Paris  -  si nu fug  -
     poate toamna , intr-o joi , asa ca astazi .

     Va fi o joi , pentru ca astazi ,
      in joia in care scriu versurile acestea ,
      oasele mele simt schimbarea ,
      si niciodata , pe tot drumul meu ,
      nu m-am vazut atat de singur ca astazi

Ultima modificare facuta de titmouse (07-12-2009 18:27:10)


23-05-2008 09:16:15
   
titmouse
Femeie

Am mereu ceva de spus

Inregistat: 17-03-2008
Mesaje: 1365
F R E S C A
                                                   Marin Sorescu

     In iad pacatosii
     Sunt valorificati la maximum .
     Femeilor li se scot din cap
     Cu o penseta
     Clamele , agrafele , inelele , bratarile ,
     Panzeturile , lenjeria de pat .
     Dupa aceea sunt aruncate
     In clocotul unor cazane ,
     Sa fie atente la smoala ,
     Sa nu dea in foc .

     Apoi unele sunt transformate in sufertase
     cu care se cara la domiciliul dracilor pensionari
     Pacatele calde .

     Barbatii sunt si ei folositi
     La cele mai grele munci ,
     Cu exceptia celor foarte parosi
     Care sunt torsi din nou
     Si facuti presuri .


23-05-2008 19:51:41
   

P. Pan 63
Barbat

Intretin discutiile

Inregistat: 09-06-2005
Mesaje: 3359
CANTEC

Amintiri nu are decat clipa de-acum.
Ce-a fost intr-adevar nu se stie.
Mortii isi schimba tot timpul intre ei
numele, numerele, unu, doi, trei ÔÇŽ
Exista numai ceea ce va fi,
numai întamplarile neantamplate,
atarnand de ramura unui copac
nenascut, stafie pe jumatate ÔÇŽ
Exista numai trupul meu inlemnit,
ultimul, de batran, de piatra.
Tristetea mea aude nenascutii caiini
pe nenascutii oameni cum ii latra.
O, numai ei vor fi intr-adevar !
Noi, locuitorii acestei secunde
suntem un vis de noapte, zvelt,
cuÔÇôo mie de picioare alergand oriunde.

NICHITA STANESCU


24-05-2008 08:19:20
   
titmouse
Femeie

Am mereu ceva de spus

Inregistat: 17-03-2008
Mesaje: 1365

P. Pan 63 a scris:

CANTEC

Amintiri nu are decat clipa de-acum.
Ce-a fost intr-adevar nu se stie.
Mortii isi schimba tot timpul intre ei
numele, numerele, unu, doi, trei ÔÇŽ
Exista numai ceea ce va fi,
numai întamplarile neantamplate,
atarnand de ramura unui copac
nenascut, stafie pe jumatate ÔÇŽ
Exista numai trupul meu inlemnit,
ultimul, de batran, de piatra.
Tristetea mea aude nenascutii caiini
pe nenascutii oameni cum ii latra.
O, numai ei vor fi intr-adevar !
Noi, locuitorii acestei secunde
suntem un vis de noapte, zvelt,
cuÔÇôo mie de picioare alergand oriunde.

NICHITA STANESCU


Multumesc P.Pan . Mi-ai facut o mare bucurie...


24-05-2008 11:05:57
   
?? moebius
Cont Sters

Inregistat: 22-06-2007
Mesaje: 396
Ia sa supun si eu atentiei o poezie care mi-a placut intr-atat, incat chiar daca am mai postat-o odata pe alt topic, o strecor si aici ( ... ca asa se "ingrasa" numarul de postari trecute in cont ;) )  :


Copilul râde:
"├Änţelepciunea şi iubirea mea e jocul!"
T├ónărul c├óntă:
"Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!"
Bătr├ónul tace:
"Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!"

Lucian BLAGA  -  " Trei feţe "  (1919)


Ultima modificare facuta de moebius (24-05-2008 13:44:46)


24-05-2008 13:43:59
   
?? moebius
Cont Sters

Inregistat: 22-06-2007
Mesaje: 396
Si daca tot m-am pornit sa va "chinui" :), uite si ... un refren Phoenix :

"...
Am sigilii o mie, am o mie de chei,
Am secrete o mie si o mie de piei.
Am o mie de arcuri si paduri de sageti,
Am o mie de sabii, am o mie de vieti.
... "


Ultima modificare facuta de moebius (24-05-2008 13:59:47)


24-05-2008 13:58:16
   
?? kalinka
Cont Sters

Inregistat: 30-04-2007
Mesaje: 60
Cantec de inima albastra

Mai ştii cum te strigam pe-atunci
ÔÇťicoană cu picioare lungiÔÇŁ

veneai pe rîu sau rîu erai
curgeai ├«n mine p├«nă-n rai

cu limba preschimbată-n bici
vînam pe coapse iepuri mici

vînam prin pulpe fîn mieriu
erai mireasmă eram viu.

Dar of of of desiş de ochi
acum de mine trag trei popi

carnea-mi miroase de pe-acum
a sc├«ndurică de salc├«m

pe c├«nd m├«nzeşte muşti din cai
mie ţăr├«na-mi spune hai,

mie ulcica-mi spune blid,
iubire - măr rostogolit.

     Mircea Dinescu


24-05-2008 17:07:26
   
titmouse
Femeie

Am mereu ceva de spus

Inregistat: 17-03-2008
Mesaje: 1365
WAAAAW   !!
   Ma faceti fericita !
   Multumesc kalinka
   multumesc Moebius


24-05-2008 20:57:33
   
?? kalinka
Cont Sters

Inregistat: 30-04-2007
Mesaje: 60
Placerea e de partea mea.

    Scrisoare de la Humor

             Emil Brumaru

Primeşte-mă, iubito, cu simbrie
La s├ónii albi şi ţi-oi sluji frumos!
Voi face foc alchimic în chilie,
Cu leuştean spăla-voi lin pe jos,

Şi-n mături galbene cu coada lungă
O să adun păianjenii hoinari
Ce-at├ót de mult ├«n păr vor să-ţi ajungă
Călătorind ├«ndrăgostiţi pe var,

Şi casa-n garduri proaspete şi fine
Ţi-o voi ├«mprejmui ca să-ţi păzesc
Sufletul bl├ónd şi coapsele haine
De băieţandri cu sur├ós diavolesc

Ce iţi trimit bezele printre leaţuri
Şi-ţi dau să guşti bomboane cu parfum,
Iar seara voi aduce două braţuri
De biblii moi sub plăpumi să le pun,

Fără păcate dulci să-ţi fie somnul
Şi să visezi doar sfinţi şi izmă creaţă!
Primeşte-mă iubito, ├«ntru Domnul,
La s├ónii albi, pe-un sfanţ, slugă pe viată!


25-05-2008 10:06:06
   
?? Xtremul
Cont Sters

Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669
Toamna

trad. Alexandru Philippide

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Rainer Maria Rilke



Cad frunzele, cad de departe, parcă
s-ar veşteji ├«n ceruri grădini ├«ndepărtate;
cu gesturi de negare cad mereu.

Şi cade-n nopţi ad├«nci păm├«ntul greu
de l├«ngă stele ├«n singurătate.

Noi toţi cădem. M├«na de colo cade.
Şi altele, şi toate, r├«nd pe r├«nd.

Dar este Unul care ţine-n m├«nă
căderea asta, nesfirşit de bl├«nd.

Un pic deplasata mi se pare doar localizarea topicului astuia la "pagini personale"... :rolleyes: In rest, numai de bine. :)

Ultima modificare facuta de Xtremul (25-05-2008 13:03:03)


25-05-2008 13:01:06
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Al naibii tu Xtremule ce poeticios ai divinit divinule !
Xtremul a scris:

Toamna

trad. Alexandru Philippide

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Rainer Maria Rilke



Cad frunzele, cad de departe, parcă
s-ar veşteji ├«n ceruri grădini ├«ndepărtate;
cu gesturi de negare cad mereu.

Şi cade-n nopţi ad├«nci păm├«ntul greu
de l├«ngă stele ├«n singurătate.

Noi toţi cădem. M├«na de colo cade.
Şi altele, şi toate, r├«nd pe r├«nd.

Dar este Unul care ţine-n m├«nă
căderea asta, nesfirşit de bl├«nd.

Un pic deplasata mi se pare doar localizarea topicului astuia la "pagini personale"... :rolleyes: In rest, numai de bine. :)


25-05-2008 13:32:05
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Na-va versuri :

I'll tell you a short poem
I'll try to make it quick.
The subject is quite simple:
The joy of having a dick.

Penises are super things
You ladies should be jealous.
An organ surrounded by sensitive skin
That's smooth and rarely hairless.

It starts to grow dramatically,
When you're about thirteen.
Your testicles on either side
Your willy in between.

It dangles neatly down below
Soft, obedient and loyal.
At the slightest hint of lust
It's ready to uncoil.

It often has a mind all of its own
It's like a wild untamed beast.
It squirms and writhes and stretches out
When you expect it least.

Sometimes, yes, it misbehaves
Erecting when it shouldn't.
A bumpy train ride sets it off
Just when you wish it wouldn't.

And during the summer,
Wearing little, sunning on the beach
The slightest sight of shaking boobs
And to cover up you'll have to reach

Handle it with love and care
For it can give great pleasure.
Has it grown since last weekend?
And when did you last measure?

Some people fret about its size
They give it lots of thought.
Is seven inches long enough?
It makes guys quite distraught.

They peek across in urinals,
To compare and try to see
But if another glances back at them
There's no way that they can pee

Masturbating is a sin
That's what some folk believe.
But those are just old wives' tales
Cuz it really can relieve.

Without this fabulous organ,
No shag would be complete.
Lesbians will try their best
But must admit defeat.

It has two main bodily functions,
I'm sure you'll all agree,
To start a whole new life,
And of course, daily to pee.

But I think the thing that's marvelous
About that one eyed brute
Is that when its trying to procreate,
It knows which fluid to shoot.

And always it remains with you
Until you're old and frail.
Don't take it out in public though,
Or you'll be thrown in jail.

And so to summarize
I'd say with certainty
That every male loves his little friend.
But girls, no matter what we do,
Please don't fold, spindle mutilate
And NEVER NEVER Bend!!!

:D  :D  :D  :D


25-05-2008 13:36:23
   
?? kalinka
Cont Sters

Inregistat: 30-04-2007
Mesaje: 60
Titlul si autorul?

25-05-2008 13:43:06
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Ia traducerea shi ciocul mic :

Va spun un scurt poem;
Voi ├«ncerca să facă rapid.
S-ar putea să se pare destul de inofensiv;
S-ar putea să-l găsiţi de bine de rău.
Subiectul este destul de simplă:
Bucuria de a avea o bani.
Penises sunt despre lucruri;
Aveţi doamne ar trebui să fie geloasa.
Inca de la începutul anului de zile,
C├ónd a fost mică şi hairless;
M-am uitat la care pic de carne,
Ca ceva foarte pretios.

Incepe să crească dramatic,
C├ónd sunteţi despre treisprezece.
Dvs. de testicule de fiecare parte;
Willy în între dvs..
Când erect este destul de vedere;
O masina de dragoste purpurie.

Este dangles neatly down de mai jos;
Ascultători şi loiali.
Seminţe sale sunt ascunse ├«n termen de bine;
Se aşteaptă unele proaspete de sol.
La cea mai vaga sugestie de pofta,
Este gata să uncoil.

El are o minte toate proprie;
E ca o bestie sălbatice.
Este squirms şi writhes si se intinde;
C├ónd ├«l aştepta puţin.
Nu puteţi să controlaţi său de energie;
Trebuie să aşteptaţi 'til it's a ├«ncetat.
Sa-l cu dragoste şi ├«ngrijire;
Pentru ea poate da mai mare plăcere.
, A crescut de la ultima weekend?
Si cand te-ai ultima măsură?
Totusi, indiferent de lungimea acestuia;
Este ceva ce ar trebui să comoara.
Uneori, da, misbehaves;
Erecting atunci c├ónd aceasta nu ar trebui să.
Un tren bumpy ride seturi-l jos;
Doar atunci când nu ar dori.
Ti-l observaţi că doamna?
You blush şi sperăm ea nu a putut.
Unii oameni fret despre marimea lui;
Ele dau o mulţime de crezut.
Este suficient de lungă pentru şapte inci?
Este destul de blokes face distraught.
Ele intraţi pe canalul public ├«n ├«ntreaga Loos,
Şi nu ├«ncercaţi să obţineţi prins.
Masturbant este un păcat;
Asta e ceea ce cred unii populare.
Dar acestea sunt doar vechi, nevestelor, 'martorilor;
Expirată şi naiv.
Şi, dacă vă simţiţi tensionate sau subliniat,
O scurtă wank nu scuteşte.
Fără acest dispozitiv fabuloasa,
Nr shag ar fi completă.
Lenjerie va încerca lor cele mai bune;
Dar trebuie să recunosc ├«nfr├óngerea.
Si ce este un instrument la ├«ndem├ónă, acesta este,
C├ónd unul trebuie să excrete.
Penisului este destul de minunat;
Ea are at├ót de multe utilizări.
Pentru femei este prea speciale;
Excitement-o induce.
Si copiii pot fi procreated,
De la sperma-sucuri de completat.
Şi el răm├óne mereu cu tine;
P├ónă c├ónd sunteţi vechi şi fragil.
Nu se scoate ├«n public, totuşi,
Sau vei fi aruncat în închisoare.
Doar uita la el şi să simtă m├óndru;
Si multumesc de Domnul esti barbat.


25-05-2008 14:22:35
   
?? kalinka
Cont Sters

Inregistat: 30-04-2007
Mesaje: 60
N-aveam nevoie de traducere, doar de titul si autor.

25-05-2008 14:26:31
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Folclor englez , balada penisului !

25-05-2008 15:07:31
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Si iata cea mai porcoasa shi jegoasa poezie :

Poezie porcoasa
de Mihai Drăghicioiu [nemuritor_de_foame ]

2006-09-15 

era pădure
şi am văzut veveriţa


25-05-2008 15:12:40
   
SandieShaw
Femeie

Moderator

Inregistat: 15-11-2005
Mesaje: 4000
Oda penisului meu, folclor cazon englez

25-05-2008 15:12:48
   
?? kalinka
Cont Sters

Inregistat: 30-04-2007
Mesaje: 60
Varianta eminesciana:

Spovedanie

Pacea se coborîse pe întreaga fire
Coborîse seara la o mãnãstire
Era în toiul serii jos într-o poianã
Stau vorbind un popã cu o fetiscanã
El cu barbã lungã si obraji frumosi
Cu ochi de cãrbune si corp viguros
Ea micutã, zveltã, cu sîni sãltãreti
Cu solduri rotunde si cu pãrul cret
- Plecãciuni pãrinte, asa cum se cuvine
- Bunã seara taicã, ce cauti pe la mine?
- Am venit pãrinte sã mã spovedesc
Am pãcate multe precum eu gîndesc
- Bine fata taicãi, îti dau ascultare
Stai colea pe iarbã, spune ce te doare?
- Uite ce-i pãrinte, sunt cãsãtoritã
Am de toate, dar nu sunt fericitã
- Sotul te însalã, e betiv, te bate?
- Nu de asta-i vorba, mi-aduce de toate
Dar ce-mi foloseste dacã nu-i bãrbat?
Bine e-n ogradã, dar nu-i bun în pat
Întelegi pãrinte, ce vreau eu sã-ti spun
Despre partea ceea nu-i deloc bun.
- Spune atunci femeie nu-ti fie rusine
Spune cum tie vorba, sã-nteleg mai bine
Nu te ia în brate, esti nemîngîiatã
Nu-ti dã bãrbatul ce doreste o fatã?
- Uite cum pãrinte, cum sã-ti spun e micã
Cînd mã simte aproape, abia i se ridicã
El mã ia în brate, vrea sã mã sãrute
Eu mã bag sub dînsul, poate cã mã fute
El urcã pe mine, îl mîngîi la muste
Dã din cur o datã s-apoi i se-nmoaie
Mã desfac la pizdã, mã sui eu pe dînsul
Dau s-o vîr în mine si mã apucã plînsul
Eu tremur ca varga, el stã neclintit
Se uitã la mine, parca-r fi tîmpit
Eu stau toatã noaptea, mã frãmînt si gem
Ce sã fie oare? O fi vreun blestem?
L-a legat vreo fatã de la el din sat?
L-a vrãjit vreo babã? L-ar fi deocheat?
Am venit pãrinte, dacã mã-ntelegi
Sã te rogi la Domnul, sotul sã-mi dezlegi
Nu mã duc de-aicea, nu mã dau bãtutã
Dezleagã pãrinte, vreau sã fiu fututã.
- Bine fata taicãi rog pe cel ceresc
Sã-mi asculte glasul si sã-l lecuiesc
Pentru asta însã ai sã faci canoane
Sã te legi fierbinte si sã dai pomane
Dar i-an stai o clipã si-mi explicã
Zici c-o freci în tine si nu se ridicã
Tu te dai întreagã si cu piele goalã
Iar el te priveste si nu i se scoalã
Tu te culci în pat si stai lungitã
Încaleci pe dînsul, iar el stã ca o vitã?
E de necrezut, asta îti mãrturisesc
E de prima datã cînd spovedesc
Asa de frumoasã, tînãrã e culmea
Si sã nu ai parte de-un bãrbat ca lumea
Dar mai stii ce as propune - haide sã-ncercãm
Tu sã-mi mîngîi sînii, iar eu sã te frec
Si de-o fi sã mi-o vezi sculatã
Nu începe îndoiala, este nevinovatã
Si atunci va-ncepe post si rugãciune
Sã-ti dezlege sotul, sã-l facã vînjos
Sã te multumeasca pe fata si pe dos
Dar sã stii un lucru cã pãcatul meu
E cu mult mai mare, iartã-l Dumnezeu
- Bine-atunci pãrinte, fie precum spui
Mã dezbrac îndatã cred cã-i vina lui
Si în seara ceea în umbrã se-arãtau
Doua trupuri goale ce se înfruptau
Fata speriatã, dar cu dor nesãtul
Îsi prinsese-n palme fata de mascul
- Vai ce pulã mare încep sã mã tem
Nu auzi eu de fricã încep sã gem
Uite cum se miscã, cît e de fudulã
Fericit acele ce-i înfiptã cu asa pulã
E tare ca piatra, si stã drept în sus
Atît e de mîndrã îmi place nespus
Dã-mi voie pãrinte vreau sã o sãrut
- Ia fetitã dragã suge cît mai mult
Iar acum ajunge, lasã-te pe spate
Desfã cracii bine, atît cît se poate
Cînd vazu floare popa încremeni
Si-i veni iatã mii de nebunii
- Uite ce minune de la Dumnezeu
Lasã-mã fetito s-o sãrut si eu
Ce vaieti fetito, te supãrã iarba?
- Nicidecum pãrinte, mã gîdelã barba
- Atunci cu bine cunosc siretlicul
Desfã bine cracii sã-ti sãrut lindicul
- Ajunge pãrinte nu mai pot îti jur
Bagã-ti bani-n pizdã si mã ia de cur
Hai pãrinte vîr-o, s-o simt toatã-n mine
Sã ne cîrligãm si sã ne futem bine
- Bine ce-i atunci de vrei sã te fut
Îti bag bani-n pizdã
Stai în patru labe, saltã curu-n sus
Stai asa pe iarbã precum eu ti-am spus
Ia bani-n mînã si ti-o potriveste
Puneti-o în pizdã s-apoi mi-o beleste
Asa foarte bine acum e belitã
Sã te futã taica sã fii fericitã
- Fute-mã mai tare, strînge-mã de cur
- Trage-mã de pulã si prin împrejur
Na la taicã pulã te fut bine asa?
- Fute-mã pãrinte si nu mã lãsa
- Nu te las fetito, te mai fut un pic
Acum saltã curul si te înconvoaie
Sã între bani pînã si cu muste
Nu misca din cur, simt cã mã furnicã
Prea te-nseli în pulã, da din curisor
Tine bani-n pizdã, nu misca cã mor
- Simt cã mã furnicã, of m-am slobozit
Multumesc pãrinte cã m-ai potolit !!!

În poiana crucii, în poiana datecii
O fatã si un popã se spovedesc încã.


25-05-2008 15:13:03
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Hihihi iote de asta-mi place de matale !
SandieShaw a scris:

Oda penisului meu, folclor cazon englez


25-05-2008 15:22:24
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Mda am falsat ....nu balada ....oda .....adica ceva mai de soi !

25-05-2008 15:24:51
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Deoarece observaluiesc ca-s multzi placatori de cersuri p-aci ia de luatzi ILIADA ....pardon.....PULIADA :

Puliada

ACTUL I

Demult, în vremuri prea îndepartate,
Când pulele prea rar erau sculate
Oamenii înca nu stiau destule
Sa faca cu-ale lor ciudate ****.
Nu cunosteau decât vreo trei pozitii,
Si nu faceau prea multe exhibitii.
Atunci, ziceam, traia un împarat
Ce cu nevasta-sa nu prea statea prin pat.
Gândea el: "Rostul vietii pe-asta lume
E-ascuns în ale creierului spume.
Sute de ani de-ar fi sa mai traiesc
Eu tot voi incerca sa îl gasesc.
Cât despre-a mea imparateasa,
E-adevarat, ea e a mea aleasa,
Dar prea nu-si pune pizdei o masura,
Si ma tot vrea, si-i *** si mortii-n gura."
Iar ea ofta, si-n ac infigea ata,
Si astfel pasnic li se scurgea viata.
"Pe ***** ma-sii!" zise ea-ntr-o zi,
"Chiar azi rabdarea mea se va sfarsi!
Pai unde gâtu' ma-sii el se crede,
Nici eu la **** -i sa nu pot accede?
O sa-i arat ca nu sunt chiar o tuta;
Îl bat daca nu jura sa ma futa!"
Si seara, cu tot sângele la cap,
Intra la el scotându-si un ciorap.
"Nu-mi spui nici 'buna', ma, futu-te-n gura,
Te porti ca un taran pe aratura!"
"Mai taci în ***** ma-tii, mai femeie,
Ca tocmai îmi venise o idee
Despre planetele ce-n cercuri misca."
"Ma-ntreb ce fel de vierme-n cur te pisca!
Tu ori esti homo, ori esti de burete.
Proasta-a fost ma-ta ca a vrut sa fete!
Hai", zise, devenind putin blajina,
Dându-si jos fusta de matase fina,
"La ma-ta-n ***** stiu, te simti mai bine,
Încearca insa vietii piept de-i tine;
Nu-i greu, în mortii ma-sii, e o joaca,
Trebuie doar sa ma patrunzi în cloaca!
Daca vrei, chiar o mâna pe picior
Nu e putin pentr-un începator.
Asa ca-ntinde laba!" - "Mai ****re,
Un lucru greu te hotarâsi a-mi cere!"
"Baga-si-ar **** -n ma-ta un balaur,
Ca esti mai prost decât un dinozaur!
Pune ma mâna!" "Nu pun!" Poc! în *****,
C-un sut împarateasa îl îndoaie.
"Acuma vrei?" "Da, stai putin, asteapta,
Nu te stiam ca esti asa desteapta."
Si ce se petrecu în acea noapte
Nu se mai spune-acum decât prin soapte...

ACTUL II

Noua luni dupa asta, împaratul
C-un mare racnet zgudui palatul:
"Slugi, servitori, veniti, fir-ati ai dracu',
Ca altfel vin si va strapung cu acu'!"
Pe loc se repezira toti în graba,
Zicând: "Mai, o fi renuntat la laba?"
Dar când se uita, le cam piere graiul;
Era un copil mic, frumos ca Raiul
Cum si-l imagineaza fiecare;
Dar putza, valeu!- cât era de mare!
"Asta cu **** s-a nascut, se vede.
Ca asta-i putza, cine-ar putea crede?"
"Pe ce-am mai scump, marite împarate,
E **** dintre alea-adevarate!"
"Sa moara mama si tot neamu' meu
Daca nu-i **** , atunci popa-s eu!"
De-o ora toti minunea o priveau
Si laude-n continuu-i aduceau.
Foarte-ncântat de timpul ce s-a scurs,
Alteta-Sa tinu un mic discurs:
"Mai întâi si la-nceput
Tin ca-n gura sa va ***;
Si nu-s bulangiu prea mare:
Va promit ejaculare.
Ati vazut de ce-s în stare;
Se crede vreunu' mai tare?"
"Ura! Ol├Ę racnit-au toti deodata
Din toti tu esti cel mai al dracu' tata!"
"Noi l-am botezat Pulica,
Toti de el sa prinda frica
Fiinca el va fi un dur;
Sa va *** pe toti în cur."
"O, ****, si o, *****, ce minune
Se petrecu-n palatul asta! Spune
Tu vântule, ai mai vazut vreodata
Un baietel cu-o **** -asa de lata?"
"De-ar fi doar lata, dar mai e si lunga.
Pân' la pamânt odata-o sa-i ajunga!"
"De nouazeci de ani traiesc pe lume,
Dar de-astea n-am vazut decât în glume!"
Ce ***** ma-sii, lumea-nnebunise,
Caci nimeni-- nimeni nu-si închipuise
Un copilas cu putza cum? Imensa!
Multimea-n jurul lui fiind prea densa
Dupa un timp a fost împrastiata,
Si vestea s-a transmis in tara toata.

ACTUL III

Au trecut zile, saptamâni de-a rândul,
Timpul zbura mai repede ca gândul.
Pulica-al nostru tare mult crescuse;
Cât unul de cinci ani el se facuse
Cam in vreo noua luni si jumatate.
Si intr-o zi, când desena patrate,
Îi zise ma-sii: "Mama, uite, stiu
Cum sa citesc, sa desenez, sa scriu,
M-ai învatat de toate, recunosc,
Dar ***** eu as vrea sa o cunosc."
Împarateasa mai-mai sa lesine,
Îi spuse: "Mai copile, nu ti-e bine?
Doar oamenii, zic, cei în toata firea
Îsi pot gasi în ***** fericirea.
Esti mic, esti, cât sa zic, cât o papusa
Si înca n-o sa-ti dau drumul pe usa."
Pulica, auzind, gândea: "Baga-mi-as
Putzoaia-n ea de viata si caca-m-as
Pe ele de patrate împutite.
Caiete, carti? Ei ****..." Cu cutite
A doua zi s-a repezit la ele
Gândind sa le prefaca-n bucatele.
Dar s-a oprit. "Înca o saptamâna
Sa-nvat nu o sa-mi fie peste mâna."
Astfel vreo sapte zile-au mai trecut.
Pulica-ncearca iar: "Un început
Stii, trebuie sa aiba orice treaba.
Asta pe-oricine daca vrei întreaba.
Asa ca, hai, la ***** tu ma lasa
Altfel sa mor daca nu fug de-acasa."
"Mai vierme," îi striga împarateasa,
"De-abia nascut, si nu-ti mai place casa
În care prima oara-ai plâns? Nu-ti merge,
Sa stii! Învata nasul cum se sterge,
Si-apoi sa vii sa mai vorbim. Afara
De-ncerci sa iesi, te spintec ca pe-o fiara."
Se baga si-mparatul: "Mai Pulica,
O putza ca a ta înca-i prea mica
Si nu ai pregatirea necesara.
Stiu ca te crezi destept din cale-afara,
Dar orisicine, putza doar sa aiba,
Si prea lejer sa-i treaca printr-o saiba,
Se crede maldar de inteligenta.
Asculta un sfat dat cu competenta."
"Dar tata, eu..." "Nici un cuvânt în plus.
Ce-ai auzit e ce-am avut de spus.
Acum o laba fa, si la culcare,
Si nu uita ca noi îti dam mâncare."
"Va *** în ochi," le spuse el în gând,
Si-n camera la el intra plângând.
"Credeti c-asa o rezolvati cu mine?
Mi s-a sculat, si sa va tineti bine!"

ACTUL IV

În chin si jale mai trecu o luna.
Ciudat, parea ca totul merge struna.
Pulica era vesel si cuminte
Si muncea mult mai mult ca înainte.
Dar într-o noapte pe sestache iese
Pe geam. "**** sa-mi bag, aici fusese
O scara, cine ***** ma-sii-a luat-o?
Ah, darâmata jos acolo-i, iat-o.
Ei, cam belit-am putza mea cea lunga.
Iedera nu prea cred c-o sa-mi ajunga."
Ezita, dar vazând cum frica moare
Începe pe perete sa coboare.
Dar când ajunse jos, pe niste paie,
O mâna tare i se-nfipse-n *****.
"Stai, nu misca" auzi el din umbra
Si îl cuprinse-o presimtire sumbra.
Dar adunându-si fortele se-ntoarse,
Chit ca-si simtea el coaiele cam stoarse,
La disperare repezi o mâna
Si dadu peste-un pantalon de lâna.
"Hai sa te vad!" striga el vesel foarte,
Strângând si el la ***** dintr-o parte.
Strângea strainul ca un leu ciolanul
Sau cum un proletar strânge ciocanul.
Dar nici Pulica-al nostru nu se lasa:
"Esti slab, ba! Astea-s *****? Du-te-acasa!"
"S-o *** pe ma-ta cu o damigeana!"
"Mânca-mi-ai **** , animal cu blana!"
"Îti fac din ***** oua de furnica!"
"Ce ***** ma-tii, crezi ca îmi e frica?"
Auzind zgomot, se trezi-mparatul
Sa vada ce se-ntâmpla cu palatul.
Se uita-n jos, ce vede? **** -Groasa,
Din toti sluga sa cea mai credincioasa,
Cu-al sau fecior el crâncen se coieste.
"Hei, tu, împarateasa, ia priveste!"
Vine si ea. Se uita, fascinata
La fi-su care, pentru-ntâia data
Arata c-are niste sânge-n *****.
"Opriti!" le striga ea. "Nu vreau bataie.
Tu, **** -Groasa, mergi, vezi-ti de treaba,
Iar tu aicea sus sa urci degraba!"
Amândoi imediat s-au comformat
Cu ordinul pe care ea la dat.
Pe scari, gândea Pulica: "Lua-m-ar dracu',
Am luat-o-n mâna rau, baga-mi-as cracu'."
Dar când ajunse sus e luat în brate,
Pupat în cur si scarpinat pe mate.
"Ce **** mea aveti?" -- "Pulica, stii,
Noi totdeauna mult te vom iubi."
"Nu zau? Baga-mi-as **** -n voi de javre,
Veniti la mine cu-astfel de palavre..."
"Da'i adevarul gol, ba, întelege!"
"Când sânge-n **** o sa mi se-nchege
Atunci o sa va cred." -- "Ei, stai, asteapta,
Nu te grabi în vorba, nici în fapta;
Si mie-mi pica vise câteo-data,
S-o *** pe ma-ta-n ***** de-altadata,
Sa schimb cu forta mintii-al vremii curs,
Sa fiu puternic, sa am muschi de urs,
Sa fiu un zmeu, si apele marine
Sa faca valuri numai pentru mine.
Dar ma calmez. Priveste, vezi cum stam:
Ceea ce vrei, noi nu putem sa-ti dam."
"Nu v-am cerut nimic, futu-va-n gura,
Ca iara ma calcati pe batatura.
Vreau liber eu sa fiu, si-acolo-n out
Ce înca n-am o sa ma duc sa caut."
Cei doi stapâni din ochi s-au înteles:
"El chiar o vrea..." -- "Pulica, ai acces
În spatiul ce la nesfârsit se-ntinde;
Spre *****-acolo liber tu vei tinde..."

ACTUL V

A doua zi în trânmbite si surle,
Pulica, vesel, se grabi sa urle:
"Curteni, va las în grija pulii voastre,
Iar eu cu calul, deci noi, de-ale noastre
Ne ducem sa vedem. Va *** pe toti
Asa cum sunteti: ucigasi si hoti."
"Traiasca ma-ta!" îi strigara dânsii
Tot rumegând pe ale lor într-însii.
"Era de treaba," sopti unul. "Lasa,
Nu vezi ce i-a facut lui **** -Groasa?
Si-acuma merge cracanat saracu'!"
"Manânci *****, ***-Lung, sa te ia dracu'!"
"Acum," zise Pulica, "e momentul
Sa-ntoarcem sârma vietii cu patentul."
"La multa ****!" îi ura-mparatul;
"Ia uita-te la el, aristocratul,"
Vorbi împarateasa. "Lasând gluma,
Îti sade bine-n sa, mânca-te-ar ciuma!"
"Va *** cu drag pe amândoi," le spuse,
"Ura si graba mea în vânt sunt duse."
Astfel zicând se repezi pe poarta,
Simtind c-a apucat ***** de toarta.

ACTUL VI
Si merse el ce merse, cale lunga,
Pâna cand gura i se facu punga.
"Ah," zise, "uite-acolo un izvor,
Baga-mi-as **** , o, simteam ca mor."
Si-ntinse botu-n jos, însa deodata
Din apa, langa el sari o fata.
"Virgina sunt, si Lostritza ma cheama,
Hai vino, indrazneste fara teama."
Haine n-avea, în schimb un cur si tzâtze
Ca se-ntreba Pulica: "Am tarâte
Prin cap, sau ***** ma-sii, doar visez?
În orice caz, întâi, stai sa m-asez,
Sa calculez problemele mai bine,
Ca e ceva-n nergula cu mine."
"Ce mai astepti acum?" îi striga fata,
"Nu-ti ia prea mult, doar sa ma futi si gata."
Pulica tot gândea: "Ceva nu merge"
E gândul ce din cap nu-l putea sterge.
"Nu-i ***** ea, dar totusi, ce se-ntâmpla,
Ca uite, **** mi-a ajuns la tâmpla..."
"Baga-mi-as **** !" racni el salbatic,
Facând spre ea un salt cam acrobatic.
Dar când ateriza, era tot solo,
Iar ea, la zece metri mai incolo.
"O sa-ti dau ****, fa!" sopti amarnic,
Fugind spre ea; însa la fel de darnic
A fost destinul si de-aceasta data,
Caci ea fugea de el ca o netoata.
"Ei futu-ti gatu' ma-tii de stafie,
Sa vezi cum o sa-mi sugi tu **** mie."
Zise-ndârjit. "In gura ta ma cac"
Si se dadu cu capu' de-un copac.
Apoi cazu cu grija jos, pe iarba,
Si astepta, lingându-se pe barba.
Ea vine, sta, se uita si se-apleaca,
În fine, un sughit de plâns o-neaca;
Pulica - hop! o mâna-ntre picioare
Si-alta pe piept ii puse. "Au, ma doare!"
"Sa taci in ma-ta, lostritza tâmpita,
La **** te voi da ca te-nghita!"
Îndata scoase monstrul din chiloti,
Si-nchizand ochii-si zise: "Da-i cat poti!"
Însa avu un sentiment ciudat,
Si peste o surpriza mare-a dat,
Cand ochii i-a deschis. Nauc, priveste:
În **** -ntisa-i atârna un peste!


25-05-2008 15:26:35
   
SandieShaw
Femeie

Moderator

Inregistat: 15-11-2005
Mesaje: 4000
Daca ai sti la ce ma gindeam cind am citit poezeaua, nu m-ai placea asa tare! Dar ce sa faci, in transee, intre doua asalturi, o mai scoti, te uiti la ea, cit de mare, faloasa si INUTILA poate fi!.. Si odesti, ca altceva nu umple timpul!

Ultima modificare facuta de SandieShaw (25-05-2008 15:28:01)


25-05-2008 15:27:27
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
In transhee nu ca n-am fost infanterist dar in centru de comunicatzii da !.....hihihi SA FII PUPATA TANTI PROPESOARA !
SandieShaw a scris:

Daca ai sti la ce ma gindeam cind am citit poezeaua, nu m-ai placea asa tare! Dar ce sa faci, in transee, intre doua asalturi, o mai scoti, te uiti la ea, cit de mare, faloasa si INUTILA poate fi!.. Si odesti, ca altceva nu umple timpul!


25-05-2008 15:36:01
   
SandieShaw
Femeie

Moderator

Inregistat: 15-11-2005
Mesaje: 4000
Ei da, in centrul de comunicatii e alta chestie, acolo poti s-o transmiti si prin webcam in satul virtual!  :D:D

25-05-2008 15:48:21
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
A naibili meningele de pe creierashul tau ce le ghicishi matali ! hihihi
SandieShaw a scris:

Ei da, in centrul de comunicatii e alta chestie, acolo poti s-o transmiti si prin webcam in satul virtual!  :D:D


25-05-2008 16:22:06
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Versomanilor mai vretzi poezele fara gust de conserva ?....ia de luatzi :

"Poezie in limba sparga"
de Nina Cassian

In câmpul ce itzea de brutureazã,
A ctzipitat un ptrutz, cei drept cam bumbarbac,
Dar zumbãrala ghioalã, incã treazã,
A cropotzit aproape, in cordac:
Ce pisindreaua mea de brutushleagã,
Shi shomoiogul meu cu zdrolocitzã,
Mi-ai bosfroholojit stroholojina!
Tzichi-mi-ai sima simibleagã!

Morala: In lantzuri apa sa se traga!


25-05-2008 17:12:07
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Shi tot una fara iz de conserva dar total cretina :

"Night Before Sexmas

Twas the night before Christmas, and God it was neat,

The kids were both gone, and my wife was in heat.

The doors were all bolted, and the phone off the hook,

It was time for some nooky, by hook or by crook.

Momma in her teddy, and I in the nude,

Had just hit the bedroom and reached for the lube.

When out on the lawn there arose such a cry,

That I lost my boner and poor momma went dry.

Up to the window I sprang like an elf,

Tore back the shade while she played with herself.

The moon on the crest of the snowman we'd built,

Showed a broom up his ass, clean up to the hilt.

When what to my wondering eyes should appear,

But a rusty old sleigh and eight mangy reindeer.

With a fat little driver half out of his sled,

A sock in his ear, and a bra on his head.

Sure as I'm speaking, he was as high as a kite,

And he yelled to his team, but it didn't sound right.

Whoa Shithead, whoa Asshole, whoa Stupid, whoa Putz,

Either slow down this rig or I'll cut off your nuts.


Look out for the lamp post, and don't hit the tree,

Quit shaking the sleigh, 'cause I gotta go pee.

They cleared the old lamp post, the tree got a rub,

Just as Santa leaned out and threw up on my shrub.

And then from the roof we heard such a clatter,

As each little reindeer now emptied his bladder.

I was donning my jacket to cover my ass,

When down the chimney Santa came with a crash.

His suit was all smelly with perfume galore,

He looked like a bum and he smelled like a whore.

"That was some brothel," he said with a smile,

"The reindeer are pooped, and I'll just stay here awhile."


He walked to the kitchen, himself poured a drink,

Then whipped out his pecker and pissed in the sink.

I started to laugh, my wife smiled with glee,

The old boy was hung nearly down to his knee.

Back in the den, Santa reached in his sack,

But his toys were all gone, and some new things were
packed.

The first thing he found was a pair of false tits,

The next was a handgun with a penis that spits.

A box filled with condoms was Santa's next find,

And a six pack of panties, the edible kind.

A bra without nipples, a penis extension,

And several other things that I shouldn't even mention.


A fuck ring, a G-string, and all types of oil,

A dildo so long, it lay in a coil.

"This stuff ain't for kids, Mrs. Santa will shit.

So I'll leave 'em here, and then I'll just split."

He filled every stocking and then took his leave,

With one tiny butt plug tucked under his sleeve.

He sprang to his sleigh, but his feet were like lead,

Thus he fell on his ass and broke wind instead.

In time he was seated, took the reigns of his hitch,

Saying, "Take me home Rudolph, this nights been a BITCH!"


The sleigh was near gone when we heard Santa shout,

"The best thing about sex is that it never wears out!"


25-05-2008 17:20:55
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Asta de sus e cu dedicatzie pentru Xtremul ....apropos Xtremule am impresia ca in sfarshit tzi-am gasit intruchiparea visului tau feminin : baga tar la :lolitta2007 ....vezi ca e cu 2 de t !!!!!! :D

25-05-2008 17:24:10
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Ochi bulbucatzi privesc spre luna plina
Clipind, grabit, ca-i fum in poenitza
Um iepure shi-o vulpe stau in tihna
Visand tacutzi la juna Veveritza
Shi s-a-ntamplat abia acum o seara
S-o vada din copac cum se coboara
Cu coada-n vant shi-urechile ciulite
Starnind dorintze nemaiauzite
Un geamat surd se-aude din tufish :
E lupul , dand o laba pe furish.
Cei doi privesc speriatzi inspre boshet
De unde iese lupu-nvingator:
Ba fratzilor, va spun ca am vazut
Ieri, in copac, un super-rozator.
Cum cobora ushor, din creanga-n creanga
Facandu-ma sa dau in nebunie
N-am mai putut, shi, uite ca de-atunci
O tzin numai ashea-ntr-o veselie !!


25-05-2008 17:27:09
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Astea-s ultimile ( I.Caragea-Delirium tremens) ....un fel de FINIS CORONAT OPUS :


M-am născut pe Google
m-am născut pe Google
am deschis ochii şi am privit printr-o fereastră
către cealaltă lume căreia probabil trebuia să-i spun
Mamă
am atins-o cu degetele mele pătrate
şi mi-a fost teamăÔÇŽ din păcate
să nu o rănesc şi să nu mă rănească
cuvintele mele aveau nevoie de atingere păm├óntească

degeaba ne ţinem de m├óini
nu vom avea niciodată priză la public, ci doar la curent
ştim am├óndoi că adevărata mană cerească
este un abonament

mai demult am primit mesaj de la Dumnezeu
├«mi spunea că va veni o zi ├«n care
va exista o singură biserică universală
credinţa, da, credinţa va fi o stare
de euforie declanşată de o perpetuă mişcare
spre nihilism

m-am născut pe o pagină de istorie care
nu va fi niciodată scrisă, cu certitudine
va răm├óne o ├«nt├ómplare
├«n spaţiul infinit dintre două secunde
mărginit de milioane de pixeli

am murit pe Google
înconjurat de miliarde de ferestre
deschise pur şi simplu din greşeală
sau poate nu ştiai că Dumnezeu este orb


Pansamentul de la miezul nopţii

pansamentul de la miezul nopţii
l-am pus pe toate rănile să-mi ţină cald
era-mbibat cu vin de om şi vin şi morţii
şi vin şi eu ├«n poala ta de-am să mă scald

adoarme Luna în pridvor
lăsată-n voia sorţii
adorm şi eu c├ónd palmele ├«ţi vor
să-mi regăsească cheia porţii
în dormitor

ne sărutăm ca hoţii
de-a v-aţi ascunselea şi pe furiş
c├ónd păru-ţi este stufăriş
iar ochii-mi sunt păienjeniş

şi m├óinile degete p├ónÔÇÖ la picioare păşind pe malul gropii
alunec ├«n splendoare şi merg cum calul popii
merge pe cărare
mi-at├órnă limba-n c├óntec dulce de speluncă
casa la margine de r├óu mi-e luncă
şi chipul tău departe mă aruncă
cu privirea

şi fir de iarbă neagră at├órn├ónd la subsuori
şi fumul rotocoale şi norii dragi fuioare mă-nfiori
şi toate, totul şi-orişicine
aduc cu tine
iubirea drept poruncă

La început a fost punctul


la început a fost punctul
şi ├«n jurul lui miriade de virgule fecund├óndu-l
astfel s-a format o stea
prima literă a universului: Alfa
a crescut mare p├ónă a ajuns Omega
a explodat d├ónd naştere la restul literelor din alfabet

literele au ├«nceput să facă dragoste ├«ntre ele
din nevoie de cuvinte
acestea simţeau ├«nsă că lipseşte ceva
şi au pornit discuţiile cu părinţii
care au stabilit reguli sub formă de propoziţii
dar copiii au protestat ├«n lungi şi interminabile fraze

la un moment dat nu au mai rezistat şi au fugit de acasă
au cutreierat lumea ├«nţeleg├ónd c├ót este de frumoasă
şi atunci au ├«ncercat să dea o definiţie
s-au adunat cu toate pe o foaie şi au scris o poveste
pe care alţii au catalogat-o drept proză

anii treceau
cărţile erau din ce ├«n ce mai multe şi mai greu de citit
p├ónă-ntr-o zi c├ónd cuvintele au ├«mbătr├ónit şi au devenit
mai ├«nţelepte
au spus că vorba multă aduce sărăcia cuv├óntului
şi au inventat poezia

la ├«nceput a fost poezia simplă cu rimă
pe care toţi la vremea aceea au catalogat-o sublimă
cu timpul ├«nsă au asociat-o cu monotonia
şi au condamnat-o la moarte prin sp├ónzurătoare
puterea a fost luată de cuvintele la ├«nt├ómplare

şi cuvintele la ├«nt├ómplare s-au transformat ├«n propoziţii
şi propoziţiile s-au transformat ├«n fraze
şi frazele au realizat că au nevoie de virgule
şi virgulele au realizat că au nevoie de puncte
şi punctele au realizat ├«ntr-un final că sunt
cele dint├ói şi din urmă semne ale existenţei
negrului în universul alb infinit

Statuie cu faţa la Est

dragă mamă,
tu ştii că te privesc
de fiecare dată c├ónd soarele răsare
pui streaşină palma la ochi peste hotare
aştepţi un semn şi soarele apune iară şi dispare

la mine-n această cămară
vorbesc pe-o altă limbă cu pereţii
aceştia-mi sunt profeţii
care-mi vestesc că astă-seară
va curge s├ónge-n călimară
şi eu pe mine mă voi spovedi:

est-ce que cÔÇÖest la fin du monde aujourdÔÇÖhui?

dragă mamă,
nu ţi-am spus
de c├ónd s-a aprobat decesul ca probă olimpică
m-am angajat la o fabrică de carne de tun
şi tot ├«ncerc să ├«i dau un upercut sorţii
m-am apucat serios de băutură şi tutun
├«mbolnăvit de farmecele poeziei, delirului şi stratului de fum
şi arde dorul cu flacără de candelă şi corpul mi-este scrum
nici durerea nu mă mai iubeşte
a obosit de-atâta drum prin spitale
mă urăşte

trăiesc ├«ntr-o lume ├«n care totul se repetă
Dumnezeu se pare că joacă table cu Lucifer
se face c-a uitat de a mea stare
şi mă ├«ntreb
temut că-n infinit mă voi topi:

est-ce que je peux mourir aujourdÔÇÖhui?

dragă mamă,
de c├ónd am aflat că nu sunt singur la părinţi
că mai am un frate pe care nu l-am văzut niciodată
am ├«nţeles că ├«n sf├órşit pot fi şi eu alintat
de dragul meu tată
drept băiatul cel mic
aşa am re├«nceput să desenez avioane cu degetele
pe ferestrele aburite
aici este ger
aş fi preferat să fie un ├«nger
care să mă sărute pe frunte
numai el poate fi mereu şi pretutindeni
├«n păm├ónt sau ├«n cer
fratele meu cel mai mare

dragă mamă,
la tine se rezumă universul cuvintelor
şi cea mai frumoasă dedicaţie pe care ţi-o pot face
nu este această poezie
pe care nici nu o pot numi poezie
ci doar o stare care se repetă
de fericire sau tristeţe
c├ónd mă g├óndesc
la singurul cuvânt ce-mi vine-n minte

ÔÇ×mamăÔÇť

dragă mamă,
tu ştii că te privesc
de fiecare dată c├ónd soarele răsare
pui streaşină palma la ochi peste hotare
aştepţi un semn şi soarele apune iară şi dispare

Vigor Mortis

Şi pietre aud pietre crăp├ónd de jale seacă
Şi liniştea aşterne la t├ómple promoroacă
Şi b├óntuie-o stihie prin colţurile nopţii
Şi morţii sunt cu viii şi viii sunt cu morţii

Şi c├óinii-şi muşcă limba şi limba li se-nnoadă
Sunt javre hămesite ce şuieră din coadă
Şi corbii se adună, măn├óncă dintr-o m├ónă
Cadavre aburinde, căzute ├«ntr-o r├ónă

Şi s├óngele e negru şi s├óngele ├«ncheagă
Şi moartea-i viguroasă şi viaţa este bleagă
Şi viermii se ├«ndoapă din leşuri putrezite
Şi porţi spre izbăvire ce straşnic sunt păzite



When the memory sticksÔÇŽ


bit day
the sun is rising
straight
în fatza ochilor mei
power on
viatza is a memory stick
in my pocket
IÔÇÖm sick
my treatment is the electrical bite

say hello, say stand by, say good bye
bit night
soarele apune straight
in front of my eyes
turn off the light
hibernation
reincarnation
viatza is a connection
between illusion and reality

scanning is complete
feelings between peace and fight
I must repair this bad sector

when the memory died
bit day, bit night
__________________


25-05-2008 17:35:55
   
?? Xtremul
Cont Sters

Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669
Hai sa mai postam si-n ciuda stricaciosului :D CiudySA:


SONET XVI, Partea I
(tot de Rilke)

Prietene, de asta eşti ├«nsingurat...

Noi, cu vorbe şi semne din m├óini,

pe lumea ├«ntreagă ne facem stăp├óni,

pe partea ei slabă şi de-nfricoşat.



Mirosul, cu degetul cine-l ţinteşte?

Dar forţele rele, potrivnice sorţii,

multe le simţi... Cunoşti şi morţii,

iar un desc├óntec te ├«ngrozeşte.



Să-ndurăm ├«mpreună va trebui,

parte şi-ntreg, un tot să ne pară.

Mi-e greu să te-ajut. Şi nu mă zidi



├«n inima ta. Prea m-aş ├«nălţa.

Să port m├óna stăp├ónului meu  aş vrea

spun├ónd: Uite, Esau ├«n blană de fiară.


(n.r.: Esau "blanosul" ;) a fost fiul cel mare al lui Isaac si Rebecca si nepotul lui  Abraham). Povestea-i lunga, ar cere un nou topic da'mi-e chiar lene, mai cultivati-va si singuri, dragilor... (doar unii dintre voi, evident) :D

Ultima modificare facuta de Xtremul (26-05-2008 15:26:23)


26-05-2008 15:20:07
   
titmouse
Femeie

Am mereu ceva de spus

Inregistat: 17-03-2008
Mesaje: 1365

CIUDATUL SA a scris:

Versomanilor mai vretzi poezele fara gust de conserva ?....ia de luatzi :

"Poezie in limba sparga"
de Nina Cassian

In câmpul ce itzea de brutureazã,
A ctzipitat un ptrutz, cei drept cam bumbarbac,
Dar zumbãrala ghioalã, incã treazã,
A cropotzit aproape, in cordac:
Ce pisindreaua mea de brutushleagã,
Shi shomoiogul meu cu zdrolocitzã,
Mi-ai bosfroholojit stroholojina!
Tzichi-mi-ai sima simibleagã!

Morala: In lantzuri apa sa se traga!




   Ramai o c.u.r.v.a
   atat . Punct . Zero . Nimic
   epsilon .

    aceeasi femeie moarta indragostita ceva timp de penisul meu

   ramai o C.U.R.V.A iubirea mea , o C.U.R.V.A penala
   pe centura ocolitoare a peisajului din mine
   alte rupturi direct in plex , alte lacrimi
   alcolizate excesiv
   alte amintiri ce imi fac greata
   si ma intorc pe o parte si pe cealalta
   nopti la rand
   un gol ce se umple imediat cu alte c.u.r.v.e.

   femeile mele moarte
   o sa imi bantuiti viata
   o sa-mi faceti buhuhu pe langa tample
   o sa-mi albiti parul

   cotidian national : " La locul sinuciderii s-a gasit un bilet de adio pe care
   scria cu litere de tipar netremurate , - Ma sinucid pentru mine !  -"

                                               
                                                                Cosmin Dragomir


  Se dedica lui Ciudatu'

Ultima modificare facuta de titmouse (12-06-2008 15:09:15)


26-05-2008 18:41:23
   
titmouse
Femeie

Am mereu ceva de spus

Inregistat: 17-03-2008
Mesaje: 1365
Privirea stinge-mi-o : Te pot zari ,
    Urechea inchide-mi : te pot auzi ,
    Si fara de picioare vin la Tine ,
    Si fara gura te implor Divine ,

    Si creierul de-mi arzi in flacari pana
    Si-n sangele-mi te voi purta , ca-n toate ,
    Da , spre Tine tanjesc . Alunec ,
    Pierzandu-ma din frau ,
    fara nadejde c-o s-ajung
    sa-nfrunt vreodata ce vine catre mine
    ca dinspre Tine ,
    Grav , neclintit si prea strain .
                                                          rainer maria Rilke


26-05-2008 18:50:01
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Sunt frant de obosit ca sa-tzi raspund, dar nu te uit pitzigoiule frumushel ! :)
titmouse a scris:


CIUDATUL SA a scris:

Versomanilor mai vretzi poezele fara gust de conserva ?....ia de luatzi :

"Poezie in limba sparga"
de Nina Cassian

In câmpul ce itzea de brutureazã,
A ctzipitat un ptrutz, cei drept cam bumbarbac,
Dar zumbãrala ghioalã, incã treazã,
A cropotzit aproape, in cordac:
Ce pisindreaua mea de brutushleagã,
Shi shomoiogul meu cu zdrolocitzã,
Mi-ai bosfroholojit stroholojina!
Tzichi-mi-ai sima simibleagã!

Morala: In lantzuri apa sa se traga!




   Ramai o tipa
   atat . Punct . Zero . Nimic
   epsilon .

    aceeasi femeie moarta indragostita ceva timp de penisul meu

   ramai o tipa iubirea mea , o tipa penala
   pe centura ocolitoare a peisajului din mine
   alte rupturi direct in plex , alte lacrimi
   alcolizate excesiv
   alte amintiri ce imi fac greata
   si ma intorc pe o parte si pe cealalta
   nopti la rand
   un gol ce se umple imediat cu alte curve

   femeile mele moarte
   o sa imi bantuiti viata
   o sa-mi faceti buhuhu pe langa tample
   o sa-mi albiti parul

   cotidian national : " La locul sinuciderii s-a gasit un bilet de adio pe care
   scria cu litere de tipar netremurate , - Ma sinucid pentru mine !  -"

                                               
                                                                Cosmin Dragomir


  Se dedica lui Ciudatu'


26-05-2008 23:40:03
   
titmouse
Femeie

Am mereu ceva de spus

Inregistat: 17-03-2008
Mesaje: 1365
Intoarcerea din Cruciada

  Trist suna cornul sfintei cruciade ,
  iar noi betegi si jalnici seniori
  ne-mpleticim in platose schiloade
  sub vechi armuri , carpite stramb cu sfori ,
  baroni si printi ce-au fulgerat in spade
  Ierusalimul altor aurori

  Cu trupul plin de rani ce se usuca
  amar si greu ne clatinam in fier .
  cati au murit ? Si cati mai pot sa duca
  o tandara de chivara de cer ?
  pe-o umbra de martoaga , o naluca ,
  pe-un ciob de scut , un ciot de cavaler !

   -Cand am plecat demult in Cruciada ,
   mai stii , Bertrand ? Eram numai lumini ;
   tot burgul sta pe ziduri sa ne vada ,
   ne troienea cu roze si cu crini ,
   iar noi , pe armasarii de zapada ,
   treceam printre vasali si palatini .

   Cetatea scanteia in mii de fete ,
   ne asternea covor de borangic
   sub stralucirea zalelor semete .
   - Iti mai aduci aminte , Alberic ?
   Cu fruntea-n cer , cu spada-n tinerete ,
   incovoiam vecia ca pe-un spic !...

   Acum ne-napoiem o hada ceata ,
   pe piept cu cate-o urma de balzon ;
   cu coiful spart , cu fata sfasaiata ,
   sub zdreanta unui colt de Gonfalon ,
   strigoi de cruciati ce altadata
   au stralucit in zale de baron .

    Acum povara-ntoarcerii ne frange ,
    pe cai ologi , sub zale care curg .
    Convoiul de fantome parca plange
    scurgandu-se spre vechiul nostru burg ,
    pe cand , nebiruit si plin de sange ,
    Ierusalimul scapara-n amurg.

    O clipa doar si portile de-arama -
    sub care n-a fost dat sa biruim -
    se fac de foc si-n urma se destrama ,
    topindu-se sub cerul lor sublim .
    Si tot mai jalnic cornul trist ne cheama
    tot mai departe de Ierusalim...

    - Gotfrid , Gotfried , de ce ne inspaimanta
    o rana-n piept si-un ciot de scut beteag ,
    cand inca-n noi Ierusalimul canta
    si mai purtam prajina unui steag .
    si cand nobletea-ntreaga-i neinfranta
    in sangele ramas pe zale cheag ?

    Iar dac-a fost armura sa se sparga
    de ce suspini , nevolnic scutier ?
    Aduna-mi trupu-n platosa prea larga ,
    din spada mea da-mi ciotul de maner
    si fa-mi pentru intoarcere o targa
    din crengi ceresti si verzi de palmier .

    Iar maine buru-ntreg o sa se scoale
    in cantece de calfe si fierari ,
    saltand vor dantui pe nicovale
    sabii mai lungi si platose mai tari ,
    in focuri se vor fauri noi zale
    si noi potcoave pentru armasari .

    Si iarasi strabatand albastre spatii
    peste doi ani..sau poate peste trei ,
    cu sulitele-nfipte-n constelatii ,
    cu platosele evului in sei ,
    ti-or sta in fata portii Cruciatii ,
    ierusalime , care nu ne vrei .

                                                    Radu Demetresu Gyr


27-05-2008 09:19:41
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Iote-te a venit dimineatza si pitzigoiul a facut glas ! hihihi
titmouse a scris:

Intoarcerea din Cruciada

  Trist suna cornul sfintei cruciade ,
  iar noi betegi si jalnici seniori
  ne-mpleticim in platose schiloade
  sub vechi armuri , carpite stramb cu sfori ,
  baroni si printi ce-au fulgerat in spade
  Ierusalimul altor aurori

  Cu trupul plin de rani ce se usuca
  amar si greu ne clatinam in fier .
  cati au murit ? Si cati mai pot sa duca
  o tandara de chivara de cer ?
  pe-o umbra de martoaga , o naluca ,
  pe-un ciob de scut , un ciot de cavaler !

   -Cand am plecat demult in Cruciada ,
   mai stii , Bertrand ? Eram numai lumini ;
   tot burgul sta pe ziduri sa ne vada ,
   ne troienea cu roze si cu crini ,
   iar noi , pe armasarii de zapada ,
   treceam printre vasali si palatini .

   Cetatea scanteia in mii de fete ,
   ne asternea covor de borangic
   sub stralucirea zalelor semete .
   - Iti mai aduci aminte , Alberic ?
   Cu fruntea-n cer , cu spada-n tinerete ,
   incovoiam vecia ca pe-un spic !...

   Acum ne-napoiem o hada ceata ,
   pe piept cu cate-o urma de balzon ;
   cu coiful spart , cu fata sfasaiata ,
   sub zdreanta unui colt de Gonfalon ,
   strigoi de cruciati ce altadata
   au stralucit in zale de baron .

    Acum povara-ntoarcerii ne frange ,
    pe cai ologi , sub zale care curg .
    Convoiul de fantome parca plange
    scurgandu-se spre vechiul nostru burg ,
    pe cand , nebiruit si plin de sange ,
    Ierusalimul scapara-n amurg.

    O clipa doar si portile de-arama -
    sub care n-a fost dat sa biruim -
    se fac de foc si-n urma se destrama ,
    topindu-se sub cerul lor sublim .
    Si tot mai jalnic cornul trist ne cheama
    tot mai departe de Ierusalim...

    - Gotfrid , Gotfried , de ce ne inspaimanta
    o rana-n piept si-un ciot de scut beteag ,
    cand inca-n noi Ierusalimul canta
    si mai purtam prajina unui steag .
    si cand nobletea-ntreaga-i neinfranta
    in sangele ramas pe zale cheag ?

    Iar dac-a fost armura sa se sparga
    de ce suspini , nevolnic scutier ?
    Aduna-mi trupu-n platosa prea larga ,
    din spada mea da-mi ciotul de maner
    si fa-mi pentru intoarcere o targa
    din crengi ceresti si verzi de palmier .

    Iar maine buru-ntreg o sa se scoale
    in cantece de calfe si fierari ,
    saltand vor dantui pe nicovale
    sabii mai lungi si platose mai tari ,
    in focuri se vor fauri noi zale
    si noi potcoave pentru armasari .

    Si iarasi strabatand albastre spatii
    peste doi ani..sau poate peste trei ,
    cu sulitele-nfipte-n constelatii ,
    cu platosele evului in sei ,
    ti-or sta in fata portii Cruciatii ,
    ierusalime , care nu ne vrei .

                                                    Radu Demetresu Gyr


27-05-2008 09:34:37
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Vretzi balade d-a-lui GYR .....are Ciudy far-de shir :


Aplecat peste argilă,
suduind cu foc,
biet olar fără noroc,
o frăm├óntă-n silă.

Blidele cu cerbi şi ciute,
cu lăstuni şi flori,
nu mai râd, ca alteori,
prin unghere mute.

Nici vioaiele ulcioare
zvelte-n braţ şi g├ót,
nu-l mai bucură, oric├ót
le-ar stropi cu soare.

-Oale triste şi posace,
răsfăţate ieri,
tot ce-am scos din mângâieri
ţăndări azi aş face.

In zadar v-am scris pe feţe
răsărituri dulci,-
nu vă vrea nici t├órg, nici b├ólci,
trista tinereţe.

Mă tot duc cu h├órburi goale,
vin tot mai calic,
parc-aş duce-n Carul-Mic,
sus, prin lună, oale.

Supte-s pleoapele nevestii,
plozii supţi şi ei.
Bate jalea prin bordei
ca un vânt prin trestii.

Aşa spune, şi, de-o parte,
oalele tresar,
şi, ca el, şi ele par
necăjite foarte.

-Dragele tătuchii fete,
alt olar străin,
ni s-a pripăşit vecin,
cu urzeli şirete.

Rătăcit de nu ştiu unde,
Sp├ón, limbut şi şchiop,
ne bea soarele din plop,
zările rotunde.

Nu atât din lut cuminte
iscă frumuseţi,
c├ót momeşte t├órgoveţi
fermecând cuvinte.

Are şoapte moi ca l├óna,
miere din ştiubei,
grai cu salbe şi cercei,
vorba ca fântâna.

Târgu-ntreg îi râde-n cale
meşterului sp├ón.
Numai eu cu voi răm├ón,
cârd pestriî de oale.

Zice şi, oft├ónd, se pleacă.
Mângâie-o ulcea,
C├óte-o oală, ici, colea,
c├óte-un blid ├«mpacă.

Sau le ia de jos, în parte,
pe genunchi niţel,
că-s şi ele, ca şi el,
necăjite foarte.

*
Pe la ceasul serii,
c├ónd, gătiţi curat,
vişinii şi merii
ies la porţi ├«n sat,

pe sub legănare
albă de salc├óm,
un drumeţ răsare
de pe alt tăr├óm.

T├ónăr ca minunea
crăngii pe zăplaz,
ÔÇśnalt cum e minunea
papurii pe iaz.

Ochii, prinşi cu plasa
dintr-un fund de cer,
c├ónd sunt ca mătasa,
când de giuvaer.

Vine fără grabă,
doar cu zarea-n sac;
bate la cocioabă
de olar sărac.

-Să nu-mi dai simbrie,
Meştere, nimic;
prispa ta să-mi fie
pat de ucenic.

Iar de-ţi sorbi fiertura
L├óngă muc de seu,
cu mireazmă gura
mi-oi clăti şi eu.

-Mergi, măi, linge stele,
biet ├«ncalţă-zări,
să frăm├ónţi ulcele
altor depărtări.

Cruce fă-ţi şi du-te,
ucenic pribeag,
dintre hârburi slute
şi noroc beteag.

Nici un blid de bozii
n-am la cină-acum.
Străvezii mi-s plozii
şi muierea fum.

Ochii, prinşi cu plasa
dintr-un fund de cer,
c├ónd sunt ca mătasa,
când de giuvaer.

-Ba aici mi-e locul,
meştere amar.
Ţi-a fugit norocul
la un alt olar.

Iarăşi o să vină
de-om trudi în doi
oale de lumină
şi ulcele noi.

Ochii lui, obrazul
mai senin i-l fac,
că topesc necazul
de olar sărac.

-Scoate-ţi, ucenice,
cuşmă şi opinci.
Patru guri calice
vom spori la cinci.

Tinda, pat să-ţi fie,
luna, strai de in,
stelele simbrie,
soarele, tain.

Râde ucenicul.
Ochii-ad├ónci şi buni
parcă-s borangicul
serii cu lăstuni.

Şi-at├ót cer ├«nchide
fundul lor de lac,
că sur├ód şi blide
şi olar sărac.

*
De sub mâna ce-l supune,
t├ónăr şi zburd├ónd,
lutul prinde chip plăp├ónd,
dulce goliciune.

Şi cum iese din plămadă
trupul fără strai,
parcă g├óngureşte grai,
parcă vrea să vadă.

Sus, pe cântecul tulpinii,
roata joacă şi
născoceşte gingăşii,
rotunjimi şi linii.

Printre noi făpturi de oale
răsărind, zv├ócnesc
ba un umăr fecioresc,
ba o coapsă moale.

Ba pe-un fraged şold subţire,
toarta de ulcior
galeş cade şi uşor
ca un braţ de mire.

Colo, ca un s├ón de fată,
pâlpâie-o ulcea.
Un obraz de blid spre ea
cu sfială cată.

Dincolo, o lună plină
a căzut din cer
sau o strachină-n ungher
picură lumină ?

Harnic ucenic se pleacă
smălţuind mereu.
├Än spărturi de curcubeu
huma o ├«mbracă.

Dacă m├óinile-o răsfaţă
şi-o desmiardă lung,
ochii lui parc-o străpung,
vr├ónd să-i deie viaţă.

Ies familii de argilă
de sub mâna lui:
oale mari şi mici cu pui,
blide cu prăsilă.

Freamătă de ele, c├óntă
Tindă şi cerdac.
C├óntă şi olar sărac
şi bojdeuca sf├óntă.

-Mi-ai făcut aici, băiete,
cântec din bordei,
zâmbet, fiece crâmpei,
fiece scaiete.

Tu dai duhul tău ţăr├ónii,
inimă ├«i dai;
porţi şi-n ochi un colţ de rai
şi-n minunea m├óinii.

Tot nu vrei să-mi spui de unde
vii şi cine eşti ?
Ucenic cu ochi cereşti,
taina ta ce-ascunde ?

El z├ómbeşte şi frăm├óntă
sau, pe lutul scris
smălţuieşte cerbi de vis
şi cocioaba c├óntă.

-Mi-ai sfinţit şi prag şi oale,
ucenic senin.
Prour, la fereşti mi-anin
Zâmbetele tale.

Soare-s genele muierii,
T├órgul larg şi bun,
iar tu râzi, cum râde-n prun
creanga primăverii.

Tot nu vrei să-mi spui de unde
vii şi cine eşti ?
Ucenic cu ochi cereşti,
taina ta ce-ascunde ?

El sur├óde şi frăm├óntă.
Oalele cu pui
gânguresc în jurul lui
şi bordeiul c├óntă.

*
Cine-mi lunecă pieziş
la uluci iscoadă ?
Cine-şi face din frunziş
p├óndă şi broboadă ?

Cine din salcâmi în duzi
şerpuie subţire,
că nici boare nu-l auzi,
nici nu-l simţi foşnire ?

Spân limbut sub crengi în pârg
umbra şi-o desprinde,
ros de ciudă că la t├órg
oale nu mai vinde.

Pe furiş, cu pasul rar
şi cu umblet moale,
dă colibei de olar
t├ólhăreşti t├órcoale.

Şi pe prispă de bordei
oare ce-mi zăreşte ?
Oale scrise cu scântei
R├ód copilăreşte.

Blide noi la soare-şi scot
rumena lor faţă,
adun├ónd văzduhul tot
├«ntr-un ciob de viaţă.

Şi-n mijlocul lor, din plin
frăm├ónt├ónd plămada,
t├ónăr ucenic senin
alb cum e zăpada.

Ochii par din cer culeşi,
taine fără nume;
z├ómbetul, ca un cireş,
i-a-nflorit în lume.

Licăre sub m├óna lui
lutul când l-atinge.
Fulger care e şi nu-i
fruntea i-o încinge.

Şi tot trupul, scufundat
trudei ce-l îndoaie,
parcă scapără ciudat,
când îi când, prin straie.

Verzi sunt buzele de spân,
limba şi mai verde;
cu năp├órci ├«n g├ónd păg├ón
printre crengi se pierde.

Iar în zori, când ori ce stea
fuge sus ├«n slavă,
sp├ónul şchiop cu limba rea
duce-n t├órg otravă.

-Str├ómbi am fost, smintiţi am fost,
crunt păcat ne-apasă:
dracul are adăpost
la olar ├«n casă.

Ucenicul nepătruns
ce, r├óz├ónd, ne-nşală,
fumegă miros ascuns
de pucioasă goală.

L-am pândit printre uluci,
l-am văzut cum scoate,
din dogori şi din năluci,
oale blestemate.

Ce st├órneşte din v├óltori
m├óna fumeg├óndă
cară t├órgului ├«n zori,
spurcăciuni să v├óndă.

Vorbele de sp├ón semeţ
zumzăie ca stupii,
prind spinare de mistreţ,
se zbârlesc ca lupii.

-Nu-i sfielnic ucenic
cel răsfiert ├«n smoală;
iadul joacă din buric,
pus ├«n orice oală.

Ţipă-n blide goliciuni
vii de paparude,
ard şi zb├órn├óie tăuni
în ulcele crude.

Fie blid, fie ulcior,
p├óngărind, ne-ntină
pâinea sfântului cuptor,
sf├óntul vin la cină.

Toate parcă-s ├«n răspăr,
numai iadu-n toi e.
S-a legat cu dracul văr
t├órgul, fără voie.

Vorbele -zăvozi de fier-
scapă din belciuge.
De la vameş la dulgher,
geme târgul, muge.

Vuietul, sculat întreg,
pleacă de la vetre.
M├óinile păduri culeg,
cară munţi de pietre.

Fierb ţn poartă de olar
gloatele năuce.
Ochi senini ├«n prag răsar,
raiul lor străluce.

Creşte negrul vălmăşag,
urlă t├órgoveţii.
Bunul ucenic din prag
luminează vieţii.

Ţăndări oalele se fac,
blidele făr├óme;
zări şi tindă şi cerdac
stau să se dăr├óme.

Pietre vin în joc turbat,
Grindină nebună,
peste t├ónăr trup se-abat ;
peste blide tună.

Tună pietre, fierb furtuni,
se-ntăr├ótă gloate.
Mai albaştri, ochii buni
luminează toate.

S├óngeră, sub izbituri,
oalele schiloade.
In genunchi, peste spărturi,
umbra albă cade.

Geme câte-un hârb mai mic,
plouă bolovanii.
Ochi senini de ucenic
luminează stranii.

Mor ulcioare de păm├ónt,
zuruie ulcele.
Ucenic cu trupul frânt
arde peste ele.

Şi cum sta-n genunchi, pe prag,
cioburilor pază,
c├óte răni de h├órb beteag,
toate sc├ónteiază.

Bolovanii vin duium,
t├órgul creşte-n poartă.
Ochii mari sur├ód şi-acum,
ochii limpezi iartă.

Alte ţăndări se-nroşesc,
iar din luturi sparte
frunţi, obraji şi ochi z├ómbesc,
luminând prin moarte.

*
Melcii stelelor scot coarne,
forfotind prin foi.
Cărăbuşi de aur, goi,
cad prin crini cu goarne.

Vraiştea de sus e toată
freamăt, zumzet, zvon;
la fereşti fără oblon
tainele se-arată.

Ca o pară-n cer se coace
veacul necules.
Ies minunile, cum ies
puii din găoace.

Noaptea-i grea de must, şi luna
dă şi ea ├«n copt.
N-a dormit de nopţi vreo opt
meşterul nici una.

Somnu-abia acum prăvale
în adânci fântâni
t├ómpla ce-a căzut pe m├óni,
omul beat de jale.

Fr├ónt pe scaun, l├óngă roată,
noaptea-l suge-n gol.
Pl├ónsul tot ├«i dă ocol,
luna, c├óteodată.

Pe tulpină, roata moartă
n-a mai pus zvâcniri
rotunjimilor subţiri
de ulcior cu toartă.

N-a mai pus nici şold molatic,
nici grumaz sfios
lutului zvârlit pe jos,
cr├óncen şi sălbatic.

Blide surde, oale ciunge,
h├órburi şchioape zac
moarte-ntr-un ungher sărac,
unde stea n-ajunge.

Şi, deodată, zidul pleacă,
lunecând-napoi.
Cu mireasmă de trifoi
luna toate-├«neacă.

Dau navală-n casă nucii,
teii buzna dau.
Unde-a fost perete, stau
ÔÇśnalte trepte lucii.

Şi pe trepte lin coboară
şovăielnic pas;
ucenic cu chipul tras
intră ├«n cămară.

Parcă luna ├«l aduce,
razele l-aduc.
Vin grădinile buluc
cu tăm├óie dulce.

Fruntea-i picură broboane
roşii de măceş,
ochii par din cer culeşi,
faţa, din icoane.

Uneori roşesc o pată
stropii pe podea,
dar el râde, cum râdea
lumii, altă dată.

Razele vorbesc ├«n şoaptă,
cu polen pe guri.
In ungherul cu spărturi
foşnet se deşteaptă.

Cioburi pline de sfială
ies din morţi ad├ónci:
în genunchi, în cârji, pe brânci,
orice h├órb se scoală.

Oale ciunge, blide surde,
ţăndări fel şi fel
merg de-a buşilea spre el,
gata iar să zburde.

Din surâsul lui adie
duh de busuioc:
toate stau, c├ónd stă pe loc,
merge, toate-nvie.

Singur meşterul suspină,
dus în vis, afund.
P├ónă-n noaptea lui pătrund
ochii de lumină.

M├óini subţiri se lasă bune
peste somnul greu ;
ochii mari surâd mereu,
glasul dulce spune:

-Meştere cu lungi suspine
ce-ndoieli te storc ?
Vezi, din alte lumi mă-ntorc
ucenic la tine.

Vin aşa cum mă ţii minte,
ca în ceasul când
pietrele loveau, pe rând,
trupul meu fierbinte.

Coasta mea şi-acum dogoare,
dar z├ómbesc şi c├ónt.
M-am ├«ntors ca să-ţi frăm├ónt
alte noi ulcioare.

Nu fi trist că s├ónger ├«ncă.
Noaptea am să-ngrop
├«n argilă c├óte-un strop
şi-n tăcere-ad├óncă.

Ziua, târgul m-ar ucide,
se răscoală-ntreg,
dacă vede că mă-ncheg
├«n păm├ónt de blide.

El nu-mi iartă orice feric
din surâs ceresc.
E mai bine să-mbl├ónzesc
lutul pe-ntuneric.

Bunul ucenic cuv├óntă.
Ia, domol, de jos,
lut zb├órlit şi somnoros
şi-ndelung frăm├óntă.

Când cu mâna îl înfrânge,
c├ónd pe roată, sus.
Rar, în negrul trup supus
cade-un strop de sânge.

Tac străfundurile lumii,
un cuvânt nu zic.
Numai blândul ucenic
Dă cutremur humii.

Plămădeşte noaptea-ntreagă
oale, blide, căni.
Picurii ne├«nchisei răni
z├ómbete se-ncheagă.

Şi cocioaba iar se-ncarcă
cu făpturi zglobii,
ca albaştrii ochi de vii,
de senine parcă.

Chiar şi meşterul ce doarme
râde-n somn stingher,
în bordeiul plin de cer
şi gingaşe larme.

Zorii f├ólf├óie prin casă.
M├óini subţiri tresar
şi pe frunte de olar
ca un mir se lasă :

-Scoală, meştere, şi ia-le.
Arde-le-n cuptor,
mergi şi fecioria lor
du-o lumii tale.

Lasă t├órgul tău să creadă
singur că le faci.
Lumii, dacî vrei s-o-mpaci,
dă-i morm├ónt să vadă.

Să nu-i spui că vin pe lună,
nici ce-ascund în lut.
Las-o pe mormântul mut,
mărăcini să-mi pună.

Nopţi la r├ónd ţi-oi fi de-acuma
tainic ucenic.
Paşii par de borangic,
faţa lui, ca spuma.

├Änc-odată, prin odaie,
ochii zări trimet.
Paşii urcă-ncet, ├«ncet,
trepte de văpaie.

Peste oale, căni şi blide
scări de foc se-nchid.
Unde trepte-au fost, stă zid,
iarăşi vechiul zid e.

Zorii zboară şi se joacă
gureşi porumbei.
Apoi meşter şi bordei
├«n mărgean ├«mbracă.

Şi, deodată, fiecare
oală de păm├ónt,
lăcrim├ónd de duhul sf├ónt,
s├óngeră de soare.


27-05-2008 09:41:05
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Ia pitzigoiule :

Poem

pupila e arc femeia isi stie sageata privirii efebii in trupuri goale
unse cu untdelemn ingalbenesc pe plaja unde pupila e arc si
femeia stiindu-si sageata privirii isi suna oasele de silex si osul
obscurul os ravnit cu dintii ranjiti de ceata efebilor unsi cu
untdelemn.

fantomatic, superiorul vaginurilor trece in mana cu siragul de
chei nu il cunosti, dar trebuie sa i te prosterni te
binecuvanteaza cu un zambet, cu o descuiere; De acuma poti
sa lingi virginalele porti si poti sa plangi dezamagirea dezgustului
trupesc.

Pe plaja coapta de soare, femeile goale incearca sa-si usuce
umeda rana mostenita din scripturi; si cum masculii pierisera
toti in razboaie femeile goale si inca flamande au ademenit
ceata efebilor unsi cu untdelemn nemaisperand in vindecarea
ranii de sub pulpe, gura lor cu dintii frumosi ca ingerii a supt
din fructul cilindric si caldut, crescut pe trupul unsilor cu
untdelemn, efebii de azi si din mitologie.


27-05-2008 18:34:34
   
titmouse
Femeie

Am mereu ceva de spus

Inregistat: 17-03-2008
Mesaje: 1365
Am onoarea sa-l iubesc pe Radu Gyr .


                         Scrisoarea tatii

    Fiule , fiule , ce lunga e calea !
    Ca-n basm , pan' la tine sunt mari si tari ,
    trenuri , paduri , jandarmi si ocari
    si stele ce nu imi stiu jalea .

    Dorul de tine mi-e asa...ca o furca
    proptita cu dintii in beregata .
    Din fundul Aiudului ochii tai urca
    pe cer , ca doi luceferi de piatra .

    Mananc : esti in lingura mea . Fac un pas :
    schioapeti alaturi , in fiare.
    Aprind o faclie la iconostas :
    cad lacrimile tale din lumanare .


    Noaptea vine lantul tau , blestematul ,
    cu lungi tanguiri sa ma scoale .
    Eu strig : - Lantule , lantule , lasa-mi baiatul ,
    fereca-mi mie gleznele goale

    Cu pasi de umbra , din tintirim,
    uneori , noaptea , maica-ta vine :
    - Ia-ti plansul batrane , si vino cu mine
    temnita-n lacrimi sa o topim!...

                                                           Radu Demetrescu Gyr
  Se dedica lui Ciudatul

Ultima modificare facuta de titmouse (27-05-2008 20:42:01)


27-05-2008 20:41:06
   
titmouse
Femeie

Am mereu ceva de spus

Inregistat: 17-03-2008
Mesaje: 1365
Antiteze

        N-ai dezmierda , de n-ai sti sa blestemi ,
        zambesc numai acei care suspina ,
        de n-ai fi ras , n-ai fi stiut sa gemi ,
        de n-ai fi plans , n-ai duce-n ochi lumina.

        Si daca singur rana nu-ti legai,
        cu mana ta n-ai unge rani straine,
        n-ai jindui dupa un colt de rai ,
        de n-ai purta un ciob de iad in tine .

        Nu te inalti in slavi pana nu cazi
        cu fruntea grea in pulberea amara ,
        si daca-nvii in zambetul de azi
        e c-ai murit in lacrima de-aseara .


                                                     Radu Demetrescu Gyr

Ultima modificare facuta de titmouse (27-05-2008 20:47:04)


27-05-2008 20:46:41
   
titmouse
Femeie

Am mereu ceva de spus

Inregistat: 17-03-2008
Mesaje: 1365

CIUDATUL SA a scris:

Versomanilor mai vretzi poezele fara gust de conserva ?....ia de luatzi :

"Poezie in limba sparga"
de Nina Cassian

In câmpul ce itzea de brutureazã,
A ctzipitat un ptrutz, cei drept cam bumbarbac,
Dar zumbãrala ghioalã, incã treazã,
A cropotzit aproape, in cordac:
Ce pisindreaua mea de brutushleagã,
Shi shomoiogul meu cu zdrolocitzã,
Mi-ai bosfroholojit stroholojina!
Tzichi-mi-ai sima simibleagã!

Morala: In lantzuri apa sa se traga!


Ciudatule , ce cauta Ninocica Cassian aici ?
  ca sa ma enervezi ? Scrie cat vrei tu despre pule ( balada pulii , oda pulii , sonetu'pulii , legenda pulii , poemu' pulii , samd) da' te rog eu nu-mi mai scrie versuri compuse de clota asta distrofica , nonagenara in calduri , care spera sa atinga si ea , in fine , orgasmul pe care l-a visat timp de 89 de ani .
Ai vrut sa-mi vina greata ? Ai reusit cu Poeta-Cal !!!! . Deschide tu un subiect despre ea daca vrei , ca obiect de studiu la teoria nasului mare ca organ sexual deviant si scrie acolo si versuri de-ale ei .

ia de-aici Ciudatule , na ,   poeta stalinisto-dejisto-paukeristo-ceausisto-mitocondriala , Ninocica Cassian :

   "indura-te , Doamne de cerul gurii mele ,
    de omusorul meu , acest clitoris din gatlejul meu ,
     vibratil , sensibil , pulsatoriu ,
     explodand in orgasmul limbii romane"
   
                                          ( din "Ultima suflare" )


27-05-2008 20:58:48
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
hihihi mirosisem io ceva !!!!!!    :D

titmouse a scris:


CIUDATUL SA a scris:

Versomanilor mai vretzi poezele fara gust de conserva ?....ia de luatzi :

"Poezie in limba sparga"
de Nina Cassian

In câmpul ce itzea de brutureazã,
A ctzipitat un ptrutz, cei drept cam bumbarbac,
Dar zumbãrala ghioalã, incã treazã,
A cropotzit aproape, in cordac:
Ce pisindreaua mea de brutushleagã,
Shi shomoiogul meu cu zdrolocitzã,
Mi-ai bosfroholojit stroholojina!
Tzichi-mi-ai sima simibleagã!

Morala: In lantzuri apa sa se traga!


Ciudatule , ce cauta Ninocica Cassian aici ?
  ca sa ma enervezi ? Scrie cat vrei tu despre pule ( balada pulii , oda pulii , sonetu'pulii , legenda pulii , poemu' pulii , samd) da' te rog eu nu-mi mai scrie versuri compuse de clota asta distrofica , nonagenara in calduri , care spera sa atinga si ea , in fine , orgasmul pe care l-a visat timp de 89 de ani .
Ai vrut sa-mi vina greata ? Ai reusit cu Poeta-Cal !!!! . Deschide tu un subiect despre ea daca vrei , ca obiect de studiu la teoria nasului mare ca organ sexual deviant si scrie acolo si versuri de-ale ei .

ia de-aici Ciudatule , na ,   poeta stalinisto-dejisto-paukeristo-ceausisto-mitocondriala , Ninocica Cassian :

   "indura-te , Doamne de cerul gurii mele ,
    de omusorul meu , acest clitoris din gatlejul meu ,
     vibratil , sensibil , pulsatoriu ,
     explodand in orgasmul limbii romane"
   
                                          ( din "Ultima suflare" )


27-05-2008 21:17:23
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Doamne iarta ce-am mai ras

moartea nu avea sacaz

si-si plimba arcusul frate

pe babe dezacordate.

valeu neica valeu vere

cui de aur in muiere

batui noaptea ca-n cosciug

si nu pot iesi la plug

ma latra fierul - de scap

o s-o ar cu fusta-n cap.


27-05-2008 21:20:09
   
?? kalinka
Cont Sters

Inregistat: 30-04-2007
Mesaje: 60
Fata cu şosete de diamant
        Mircea Cartarescu

zveltă ca o pipetă
trece pe bicicletă
fata cu şosete de diamant.
ea are părul de diamant
şi faţa de diamant
şi fustă verde de brocart.
├«n pulpa de sticlă a acestei fetiţe
se vede săpat un mecanism cu rotiţe
şi un piston de argint.
rotiţele se rotesc
pistonul pompează
şi adolescenta ├«naintează
t├ór├óndu-şi părul de diamant pe Calea Moşilor.

sub bluza de fildeş
sub s├ónul ce-ntinde-şi
boticuri rotunde de diamant
ea are cosiţe
legate cu liţe
şi coastele ei sunt cu totul de diamant.
dar aici, ├«n colivia toracică, ea are un colibri.
la etajul patru al colibriului locuiesc eu.
acum stau la fereastră şi mă uit la pomii de muşama.

ce bine e în pieptul ei!
cerul e albastru ca peruzeaua!
norii sunt de plastilină colorată
cum tu, cititorule, poate că n-ai văzut niciodată
(pe tine poate nu te-a iubit nici o fată...)
aicea soarele e de zg├órci, luna de porţelan
şi p├ónă şi tractoriştii ├«l ştiu pe de rost pe Paul Celan
şi p├ónă şi păpădia şi muşeţelul
sunt trase de chinezi, cu penelul.

ce fermecată lume! trec prin seară
taxiuri de cleştar şi scorţişoară
şi printre limuzine se strecoară
fata cu şosete de diamant.
├«n şoldu-i de sticlă
are o p├óclă
de rotiţe dinţate şi un piston de argint.
rotiţele se rotesc, pistonul pompează
şi adolescenta ├«naintează
t├ór├óndu-şi părul de diamant pe Calea Moşilor.


28-05-2008 21:42:55
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Drac de femeie ce eshti ca tocmai p-asta vroiam io s-o trantesc la sentement ! :D....enervanto !
kalinka a scris:

Fata cu şosete de diamant
        Mircea Cartarescu

zveltă ca o pipetă
trece pe bicicletă
fata cu şosete de diamant.
ea are părul de diamant
şi faţa de diamant
şi fustă verde de brocart.
├«n pulpa de sticlă a acestei fetiţe
se vede săpat un mecanism cu rotiţe
şi un piston de argint.
rotiţele se rotesc
pistonul pompează
şi adolescenta ├«naintează
t├ór├óndu-şi părul de diamant pe Calea Moşilor.

sub bluza de fildeş
sub s├ónul ce-ntinde-şi
boticuri rotunde de diamant
ea are cosiţe
legate cu liţe
şi coastele ei sunt cu totul de diamant.
dar aici, ├«n colivia toracică, ea are un colibri.
la etajul patru al colibriului locuiesc eu.
acum stau la fereastră şi mă uit la pomii de muşama.

ce bine e în pieptul ei!
cerul e albastru ca peruzeaua!
norii sunt de plastilină colorată
cum tu, cititorule, poate că n-ai văzut niciodată
(pe tine poate nu te-a iubit nici o fată...)
aicea soarele e de zg├órci, luna de porţelan
şi p├ónă şi tractoriştii ├«l ştiu pe de rost pe Paul Celan
şi p├ónă şi păpădia şi muşeţelul
sunt trase de chinezi, cu penelul.

ce fermecată lume! trec prin seară
taxiuri de cleştar şi scorţişoară
şi printre limuzine se strecoară
fata cu şosete de diamant.
├«n şoldu-i de sticlă
are o p├óclă
de rotiţe dinţate şi un piston de argint.
rotiţele se rotesc, pistonul pompează
şi adolescenta ├«naintează
t├ór├óndu-şi părul de diamant pe Calea Moşilor.


28-05-2008 22:49:12
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Nah uite asha in ciuda fii atenta mai ales la final :TI-E ADRESAT TZIE FURACIOASO DE POSTARI !

Posedai tot felul de obiecte electrice

tu eşti altfel făcută dec├ót mine. tu mă ├«nspăim├ónţi.
tu eşti un monstru. mi-e frică de tine.
ai lucruri pe care eu nu le am. ai s├óni, de pildă,
ai tupeu.
ai o grămadă de rochii, ai rude cu grade universitare.
şi, doamne cum ├«ţi picură părul p├ónă pe şale
ca un camion fructexport, fantomatic şi moale
care ar trece pe dorobanţi.
şi ai şolduri, şi ai pandalii, ai amanţi...

inconştientul tău trebuie să fie aşa uriaş
├«nc├ót ar putea să reducă el singur diferenţa dintre sat şi oraş
să pună capăt valului de violenţă şi pornografie
cu doar un gest, sau o alifie.
nu, dacă tu ai fi un film documentar despre valenţele elementelor chimice
iar eu o tablă pe-un acoperiş de siloz
tot n-am fi fost aşa de străini
├«n realitatea cu atheneuri, caberneturi, maşini.

tremur c├ónd mă atingi. mi se face rău c├ónd ├«ţi aud vocea la telefon.
de ce trebuie să existe o fiinţă ca tine?
şi de ce trebuie acum să nu mai existe?
bestie, pistruiato şi fufo,
feregea peste maxilare de tinichea,
gâsco.


28-05-2008 23:00:45
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
GA, GA, GA !...o gasca postari fura ! hihihi

28-05-2008 23:02:33
   
?? kalinka
Cont Sters

Inregistat: 30-04-2007
Mesaje: 60
Spune, inimioară

Spune, inimioară, spune
Ce durere te răpune?
Arată ce te munceşte,
Ce boală te chinuieşte?

Fă-o cunoscută mie,
Ca să-ţi caut dohtorie;
Te rog, fă-mă a pricepe
Boala din ce ţi se-ncepe.

Arată, spune, n-ascunde!
Dă-mi un cuv├ónt şi-mi răspunde:
Spune, inimioară, spune
Ce durere te răpune?
        Ienachita Vacarescu


28-05-2008 23:12:14
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Amăr├ótă turturea
Când remâne singurea,
Căci soţia şi-a repus,
Jalea ei nu e de spus.

C├ót trăieşte, tot jăleşte,
Şi nu se mai ├«nsoţeşte,
Trece prin flori, prin livede,
Nu să uită, nici nu vede.

Trece prin pădurea verde
Şi să duce, de se pierde;
Zboară, p├ónă de tot cade,
Dar pre lemn verde nu şade.

Şi c├ónd şade c├óteodată
Tot pre ramura uscată;
Umblă prin dumbrava-ad├óncă,
Nici nu bea, nici nu măn├óncă.

Unde vede apă rece,
Ea o turbură şi trece;
Unde e apa mai rea,
O mai turbură şi bea.

Unde vede v├ónătorul,
Acolo o duce dorul,
Ca s-o vază, s-o lovească,
Să nu se mai pedepsească.

C├ónd o biată păsărică
At├ót inima ├«şi strică,
├Änc├ót doreşte să moară
Pentru a sa soţioară,

Dar eu om de-naltă fire
Dec├ót ea mai cu simţire,
Cum poate să-mi fie bine?
Oh! amar şi vai de mine!
:D


28-05-2008 23:18:23
   
Pagini:  1 2 3 4 ... 14    
Mergeti la