titmouse Femeie
Am mereu ceva de spus
Inregistat: 17-03-2008
Mesaje: 1365
|
|
PRIETENII NOSTRI CAINII - BLANSA
Blansa e a copiilor . Gheorghe-i al Anicai . Si Anica a cui e ? - A nimanuia , raspund in cor copiii , lepadandu-se de ea in numele vazutelor si-al nevazutelor . - S-o ia... - Cine s-o ia ? - Lasa sa n-o mai ia ! Si au lasat-o . Au lasat-o sa fie numai . Caci Anica e razboiul copiilor . Blansa e mai batrana decat copiii . Intre cei cu patru picioare e strabunica si poate si mai si . Daca ar avea numai doua picioare ar purta papuci si ochelari si ar sta toata ziulica in fotoliu , la gura sobei sau la fereastra , impletind si cetind "Vietile Sfintilor" . Si toata lumea ar veni la ea spunandu-i "Sarumana" . Dar fiindca are patru picioare , ii numai Blansa si nimic mai mult . Copiii au cercat odata sa vada cum i-ar sta "bunica" si-au imbrobodit-o cu tulpan , punandu-i ochelarii mamei . Nu s-a suparat Blansa ; s-a tare maniat mama . Anica i-a parat "ca-si fac de ras conita" . Blansa se bucura numai cu coada ca are copii in ograda . Cand trec prin fata custei ei , o striga :"Blansa" si coada Blansei matura la stanga si la dreapta . Blansa-i alba din varful cozii si pana-n varful urechilor . Un alb cam sur de drob de sare . Numai nasucul ei e negru-umed ca al maslinelor marinate . Are bot ascutit de vulpe ajunsa etola la gatul cucoanelor si niciodata nu leapada cojocelul din par de capra . - Mai . cum o fi Blansa in pielea goala ? Numai s-au gandit si-au ras cu hohot de circ . Si le-a parut rau ca si-au batut joc de Blansa lasand-o in pielea goala ca pe un purcelus dus la cuptor, ca indata au "sparlit" o felie de cozonac , dandu-i-o , si au dezmierdat-o pe cap pana cand Blansa a inchis ochii ca un motan gata sa toarca . Blansa e mica de tot dar merge ca vitele care au talanga la grumaz si se duc agale la pascut . Ea nu latra cu una cu doua si nici chiar cu trei . Cum scartaie portita deschide ochii , ciuleste urechile , vede cine vine , adulmeca mutandu-si narile , stramba capul pe-o parte si pe alta si daca i se sburlesc mustatile latra , iar daca nu trebuie sa latre , isi turteste capul pe labe si clipeste pana cand adoarme la loc . O vezi cum gandeste in capul ei . Daca te uiti la ea , gandesti si tu , bucata cu bucata . Nu musca . Dar asta n-o stiu decat copiii . Cei de la poarta asteapta pana cand vine Gheorghe sa le deschida . Odata pe Blansa a prins-o Iuji cu latul sau si a suit-o in cusca lui cu roti . Gheorghe era beat si dormea . Mama nu era acasa . Anica batea din pumni si spunea : - Ha-Ha ! Are sa v-aduca hoheru chielea Blansei in bat ! Ha-Ha ! Dar copiii nu s-au lasat , au luat o birja din Targul Cucului , s-au dus de capul lor la Tribunal , l-au gasit pe tata , i-au spus totul cu lacrimi in ochi si seara Blansa a venit cu tata in trasura cu doi cai . Dupa ce i-a mirosit pe copii , a intrat in cursca si n-a mai vrut sa iasa . Blansa tine cu copiii si cu Gheorghe . Cand Gheorghe se duce la piata cu cosul , Blansa pleaca dupa el fara s-o cheme , ca sa-i faca in ciuda Anicai . Blansa se potriveste in pas cu Gheorghe si cand e treaz si cand e chiurluit . Daca Gheorghe se poticneste langa zidul Bisericii si ramane acolo in soamne , Blansa se culca langa el , ca un fel de umbra a lui , si asteapta . - Gheorghe , hai ! racneste Anica peste Biserica Sf.Ion-Gura-de-Aur . Dar lui Gheorghe-i tare mult mai bine langa Biserica Sfantului decat langa Anica lui . - N-auzi , Gheorghe , auzite-ar ciuma , c-acusi vin la tine ! Si numai ce vine Anica , fasaind serpeste din papucii tarsiti , c-o falca-n cer si una-n pamant . Blansa n-aude , Gheorghe nu vede , Anica vine , inima bate . Anica da cu piciorul in Blansa si in Gheorghe si-l smuceste pe napastuitul ei ca pe un sac de cartofi . Gheorghe-i numai somn si rachiu . Anica-l pune pe picioare si incepe sa-i carabaneasca pumni , racnind la el : - Haram de tine , pacatosule si spurcatule ! Imi bei tata munca si sudoarea me ! Urate vorbe ! Si pleosc cu papucul peste ceafa , peste tample , peste gura . - Unde-i toporul , Gheorghe , sa te hacuiesc si sa sfarsesc la Cremenal ! Saracu' Gheorghe ! Se-aduna toata mahalaua Zlastustului . Femeile dau din cap cu incuviintare si se uita cu ochi stropstiti la Gheorghe . Bata-le-ar crucea de muieri , toate-s de-o seama cu Anica . Dar "oamenii" au inima : - Lasa-l , bre , Anica , ca doar ti-i barbat ! - Aista mi-i barbat ? Hoitu aista ! Inghiti-l-ar pamantul mamei lui ! - Ra mai esti la inima ! zic "oamenii" - Ia lasati femeia-n pace la nacazu ei ! sar si muierile . Anica-l impinge pe Gheorghe spre casa , cu alaiul dupa ea . Dupa aceea Blansa nu mai vrea sa vorbeasca cu Anica . Gheorghe doarme si nu mai vrea sa mature ograda . Anica boceste cu ochi de sange si nu mai vrea sa faca bucate . Mama vine la bucatarie si se supara pe Gheorghe , pe Anica , pe copii , pe toata lumea . - Am sa va dau afara pe-amandoi , sa se ispraveasca odata . Anica isi scutura plansorile , isi taie felii de cartofi si le pune pe tample , se leaga cu tulpanul si incepe sa faca treaba cu satarul , cutitul , melesteul , lingura si oalele , bodoganindu-l mereu pe Gheorghe care sforaie. Iar Blansa , cand Anica se duce la poiata sa taie gatul unei pasari , vine iute-iute in bucatarie si saruta mana lui Gheorghe . S-o vada Anica ! Cand au vazut-o intaia oara pe Blansa cu burta plina ca o vaca , cei mici au dat fuga la mama . Mama nu s-a speriat ; a tacut , cu ochelarii pe nas , aplecata asupra masinei de cusut . - Ce facem , mama ? N-o ducem la doctor ? - Nu-i nevoie . Asteptam . - Ce-asteptam ? - Sa aiba pui . - Aha ! Pui ! S-au dumirit copiii , cam , dar nu prea foarte . Ce fel de pui ? - Iaca ! Doar n-are sa faca pui de gaina ! Pui de caine . Catei . - Bravo ! Foarte bine ! Si de unde-i are ? - Ia are...ii are... din piata . - Cum asa , mama , a fost Blansa in piata sa cumpere pui ? - Sigur . - Si de unde-a avut bani ? - I-am dat eu . - Ti-a cerut ea ? - Fireste . - Cum ti-a spus ? - Cum mi-a spus ! Cum mi-a spus ! "Cucoana" . - De ce ? Blansa-i servitoare ? - Tt ! Ia lasati-ma ! S-a scuturat mama de ei . Copiii insa nu s-au dat batuti . - Mama , da de ce nu-si tine puii in pachet ? - Fiindca n-are maini . - Aha ! s-au cam limpezit ei dar tot cu "presupus" au ramas . Mama , si pe unde scoate puii ? - Dati-mi pace ! Nu vedeti ca am treaba ? - II varsa pe gura ? - Doamne , maica mea , ce vi se nazare ! se amesteca Anica unde nu-i fierbe oala . Ii fata , daca vreti sa stiti . Mama s-a suparat grozav pe vorba Anicai si i-a matrasit pe toti afara . - Mai , Anicuto , s-au luat copiii dupa ea , cu glas de miere . Cum ai spus ? Blansa-i fata ? - Oi fi spus eu ce-am spus ! Ii fata . Iaca ! - Tu esti fata , Anicoiule ! au belefterit-o copiii de la usa . Numai noi suntem baieti ! Sic !
Copiii s-au luat de la imparteala unei cutii de bomboane - una mie , una tie , cu hotie , viclenie , surubarie , infiebantandu-si pana la clocot potrivniciile . Cu "haisul" si cu "ceaul" , au ajuns la Blansa : una pentru trei . - Blansa e a mea , a spus cel mai mare . - Ba e a mea , a hotarat mijlociul . - Ba e a mea , s-a rastit mezinul . S-au stropsit unul la altul , catestrei . - Daca-i asa , s-o taiem in trei , frateste , a spus cel mare . Capul mie , burta tie si coada tie . - Eu vreau capul , a spus unul . - Ba eu , s-a indarjit celalalt . Nu s-au inteles cu potriveala vorbei si s-au paruit destoinic . Mama a venit ca furtuna peste ei , punand pe fiecare in genunchi la cate un colt al odaii . Si dupa ce , stand si stand , i-a ajuns mintea din urma , unul a intrebat : - Mama , a cui e Blansa ? - Mai intrebi ? A parintilor vostri . - Atunci de ce ne-am batut ? - Fiindca o iubiti , prostilor ! a hotarat mama . Blansa e a noastra . Asa , vra sa zica ! Afland una ca asta , domnii copii , de cum s-au ridicat de la colt , s-au adunat frunte langa frunte intr-alta odaie si, masurandu-se ca taurii , au inceput : - Mai , cine-o iubeste mai mult pe Blansa ? - Eu . - Ba eu . - Spui minciuni ! - Iar a-ti inceput ? i-a chitit mama , rasarind fara de veste cu papucul . - Nuuuuu ! vorbeam....asaaaa... s-au potolit ei , spasiti . - Si despre ce vorbeati , ma rog ? - Despre iubire... - Asaaa ! Papucul a cazut inapoi , pe locul anumit , dupa stiinta si masura mamei . - Greu e sa fii mama ! ofteaza biata mama . Copiii nu cuteaza sa deschida gura , dar gandesc si ei ca tare nu-i usor sa fii copil la mama .
Bunicii au in salon , pe raftul unei etajere , tot felul de minunatii . Intai si-ntai , vine condeiul de sidef . Daca te uiti din rasputeri ,-lipindu-ti ochiul - vezi o luminatie de cogeamite priveliste cu munti , cu cer , cu ape si cu...vai...si tot felul de multe altele . - Bunica , sunt si ursi in munti ? In muntii din condei ! - Sigur ca sunt , se-ncrunta bunica . Nu cumva sa-mi spargeti condeiu , ca vedeti voi ! - Ce vedem , bunica ? Ies ursii ? - Ba iasa palma mea ! - Tot din condei ? Ametesti gandind. Cum pot sa-ncapa munti cu ursi intr-o gamalie de condei ? Bunica stie , dar nu vrea sa spuie . Apoi e Sipul-cu -Manastire . Nici nu-ti vine sa crezi , dar e intocmai . Cum a putut sa intre manastirea pe gura Sipului ? Numai Dracul !...Teribil ! Apoi e Oul-care-se-oua . Daca-l deschizi , gasesti alt ou . Apoi altul si altul , fiecare cu alta culoare , ascuns in celalalt . Nu se mai ispraveste . Cand te-apuci sa deschizi Oul-care-se-oua , iti vine sa gandesti si de la o vreme ametesti ca atunci cand te uiti in fantana . Deschizi oul cel mare si spui : - Eu is eu . Apoi il deschizi pe al doilea si spui : - Eu is eu . Si spui mereu "Eu is eu" cu fiecare ou deschis , si spui de-atatea ori "Eu is eu" ca te pierzi de tine si nu mai stii cine esti , pana ce ajungi acolo unde incepe : "Dar tu cine esti ?" - Bunico , cine sunt eu ? - Nepotul meu . - Si-n mine mai e cineva ? - Un bostan ! - Si-n bostan ? - Un iepure ! - Si-n iepure ? - O musca ! - Si-n musca ? - Haide , mars ! Niciodata nepotul n-a aflat ce e in oul cel mai mic care nu vrea sa se mai deschida...si nici in musca din el .
Iaca Iarna ! A inceput sa ninga la fereastra . Copiii fac tumbe de bucurie . Trece o zi , trec doua - ograda parca sa ingrasat , ghiftuita de atata omat , si deoadata se supara Iarna , ca Anica pe Gheorghe . cei care vin din viscolul de-afara plang ca atunci cand ai mancat hrean si ofteaza ca dupa ce te-ai fript cu supa . Nici asa , n-ar fi rau , din casa , dar... - Mai , ce-o fi cu saraca Blansa ? - Are blanita , mai , nu-i pasa ei de ger . Oricum...si tata are blana dar cand vine de la tribunal cu sania , e bocna . Indata deschide dulapul si bea un paharel de rachiu . - Mai , zice unul , hai sa-i trimitem si Blansei un paharel de rachiu . - Cu cine ? - Cu Anica . - Te-ai gasit ! Il bea Anica . Ce-i de facut ? - Mama , daca moare Blansa de frig ? - Am eu grija de Blansa , spune mama cu mare liniste . I-am pus paie-n cusca . - Te juri mata ca nu moare ? o imbulzesc copiii . Mama nu se jura dar ii potoleste cu vorba , fagaduindu-le ca in fiecare za va chema pe Blansa la fereastra , s-o vada dumnealor , copiii , "cu ochii lor" . Asa se intampla . In fiecare dimineata , Blansa vine dupa Gheorghe la fereastra copiilor , da din coada in ninsosare , le spune ceva cu ochii lacrimosi , si se duce iar , saraca , dupa Gheorghe , care are cizme , cojoc si caciula . In fiecare zi si noapte Blansa-i in ograda . Dar asta nu-i de-ajuns . Caci in ograda sunt gaini , cocosi , curcani , gaste , ca si cum n-ar fi . Blansa nu e in ograda , Blansa-i chiar ograda . Cand latra Blansa , ograda simte om strain si da de stire celor din casa . Cand da Blansa din coada , ograda se bucura ca-i vin copiii . Si cerul e mereu deasupra casei . Dar daca Blansa nu-i in cer , cerul nu-i de-al casei . Are cerul soare si luna ; sa le aiba ! Dar care dintre copii ar da-o pe Blansa pentru soarele si luna Cerului ? Pastreazati-le . Noi o avem pe Blansa noastra . Asa au trecut anii , pana cand intr-o zi , ograda a amutit ca dupa inghet , desi era vara . - Blansa , Blansa ! Au strigat-o copiii la miazazi , la miazanoapte , la soare-rasare si la soare-apune . Au strigat-o si de pe acoperisul casei . Au cautat-o pretutindeni , cu lumina inimii , dar nicaieri si niciodata nu au mai gasit-o . Blansa n-a mai fost in ograda . Caci tot ce-a fost odata , niciodata nu va mai fi .
"Intoarcerea in timp" - Ionel Teodoreanu
Ultima modificare facuta de titmouse (23-02-2009 12:35:38)
|
|