Forum
- pur si simplu -
Inceput | Cautare | Inregistrare | Conexiune

Nu snteti conectat.
Forum / Pagini Personale / CINE AU FOST CEI CE SUNT ......hihihi !    
Autor
Mesaje Pagini:  1 2 3 4 5 ... 7
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Oglinda - ziarul OTV, 19 noiembrie 2002

Singura Opozitie din România: fotbalul

Na, ca Rapidul s-a detasat în câstigatoarea campionatului. Hotarât lucru, fotbalul românesc a devenit stat în stat. Federatia româna nu poate fi cercetata de organele abilitate. Liga nu raspunde la ordine, iar jucatorii nu pot fi controlati în nici un fel.

În pofida luarilor de pozitie oficiale ale primului ministru în care se cerea imperativ relansarea campionatului intern prin micsorarea diferentei de puncte dintre prima clasata - Rapid Bucuresti si eternele urmaritoare Dinamo si Steaua, prapastia dintre lidera si pluton mai al dracu’ s-a marit.

Mai mult decât atât, fotbalistii giulesteni au tinut sa-i dea înca o replica premierului, precizând ironic: „Singura rezolvare a doleantelor guvernamentale ar fi sa nu ne mai prezentam la meciuri doua-trei etape”.

Nici curajosul patron al clubului de sub Podul Grant nu s-a lasat mai prejos: „Stiu faptul ca domnul Adrian Nastase apreciaza performanta. Nu numai pe cea sportiva, ci si performanta în domenii ca politica sau cultura. A tinut cu Dinamo, când echipa se batea sa câstige Cupa Cupelor, cu Steaua când a cucerit Cupa Campionilor Europeni si sunt sigur ca va simpatiza si eforturile Rapidului, daca ne vom califica anul viitor în grupele Ligii Campionilor. Iar asta fiindca domnul Nastase a fost mereu de partea valorii si a valorilor”.

Cu toate ordinele venite de sus, „granzii” Dinamo si Steaua, grupari militare ce si-au propus câstigarea campionatului, s-au transformat în simple formatii ale Diviziei A, devenind peste noapte niste legende de mâna a doua.

Precum Emil Constantinescu, care a cazut pe minge atunci când a încercat sa se amestece, la Saftica, în treburile echipei Nationale, la fel si actualul presedinte PSD Adrian Nastase risca sa-si piarda echilibrul, bagându-se unde nu-i fierbe oala.

Nu ratati editorialul de mâine, fiindca nici nu stiti ce pierdeti!


Oglinda - ziarul OTV, 20 noiembrie 2002

Isteria NATO

Isteria NATO se apropie de final. Clientela economica a PSD fabrica de zor sepci, tricouri si umbrelute cu însemnele aliantei nord-atlantice, dar nici adversarii integrarii României în NATO nu se lasa mai prejos. Petarda de la Liceul Jean Monet a fost o nimica toata pe lânga exploziile care au urmat împotriva intereselor tarii noastre.

Cotidianul britanic „The Guardian” scrie ca „naravurile fostilor securisti români de a spiona dispar greu”. Ziarul atentioneaza, de asemenea, ca baietii cu ochi albastri au ajuns în SRI, Parlament, Armata, structuri guvernamentale, banci sau dezvolta diverse afaceri. „Cei în care nu se poate avea încredere, cum sunt românii, nu trebuie sa aiba acces la informatiile secrete”, conchide jurnalul englez, fara ca acesta sa reprezinte singura voce a mass mediei occidentale care se opune trecerii noastre de partea americanilor.

Prestigioasa revista nemteasca Die Welt dedica întreaga pagina întâi spagii de 2,5 milioane dolari destinata autoritatilor de la Bucuresti, în cazul duty free-ului din Aeroportul Otopeni: „Investitorul se pazeste de legile statului. Coruptia în România s-a extins extrem de mult”. Pe lânga sumele vehiculate în gazeta germana, afacerea „cornu si laptele” de 250 milioane lei din judetul Ialomita, cade cu totul în derizoriu.

Fara ca ecourile acestui ultim scandal intern de coruptie sa fi ajuns în Statele Unite, Washington Times prognozeaza deja ca românii, nici de data asta, n-or sa poata întoarce armele definitiv împotriva rusilor. Obisnuiti cu blaturile din presa autohtona, politicienii nostri nu par a se sinchisi de titlurile ziarelor occidentale. Singura lor problema este în aceste zile care dintre înaltele doamne de pe plaiurile dâmbovitene o va însoti pe nevasta lui Bush în cele patru ore istorice: Dana Nastase, Mihaela Geoana ori Simona Miculescu, din partea presedintelui?

Dupa ce au intrat, oricum în anale, interzicând la belciuge lupta cu media de-acasa, ramâne de vazut, la sfârsitul acestei saptamâni, daca liderii nostri vor reusi sa câstige si un al doilea razboi, de data asta cu presa straina.

Nu ratati editorialul de mâine, fiindca nici nu stiti ce pierdeti!


Oglinda - ziarul OTV, 21 noiembrie 2002

O mina în calea NATO

O mina total nepotrivita afiseaza autoritatile acum, înaintea intrarii în NATO. E vorba, desigur, de mina de la Motru. O prima întreprindere în care lucreaza mineri pe care actualul regim vrea sa o închida si, hop, o prima mare problema pentru guvernantii instalati în 2000. O blocare în subteran, basca o greva a minerilor, nu da bine niciodata, daramite cu câteva zeci de ore înainte de venirea lui Bush în România. Din aceasta cauza o explozie sociala în minerit e mai periculoasa decât orice amenintare cu bomba la adresa ambasadei Rusiei.

Mecanismul detonator care ticaie de 12 ani la Motru trebuie dezamorsat cu orice pret. Chiar si cu acela al despagubirii de 20.000 de dolari pentru fiecare cap de ortac disponibilizat. Desi vremea jocurilor de cuvinte „or-taci, ori mori” a trecut, iar eliberarea lui Miron Cozma nici macar n-a mai fost adusa în discutie de politicienii care au promis-o în campania electorala, putem spune ca minerii din Gorj si-au ales cel mai bun moment pentru protestul lor. Sau poate ca Guvernul a ales cel mai prost moment pentru închiderea activitatii în mina respectiva.

Cert este ca disponibilizarea de personal din Horasti, judetul Gorj, poate fi echivalata cu o adevarata mina anti-personal pusa în fata limuzinei blindate a presedintelui Statelor Unite ale Americii, în marsul sau triumfal prin Bucuresti - capitala unei noi provincii cucerite.

Nu ratati editorialul de mâine, fiindca nici nu stiti ce pierdeti!


Oglinda - ziarul OTV, 22 noiembrie 2002

Cântarea NATO

Dupa zeci de ani de „Cântarea Uniunii Sovietice” au urmat alte decenii de „Cântarea României”, întrerupte brusc, la sfârsitul secolului, de „Cântarea Americii”, pentru ca acum, la începutul mileniului sa avem parte de „Cântarea NATO”. Beneficiind de eforturile diplomatice ale fostului regim, dar si de proaspatul asfalt turnat de liderul opozitiei, Traian Basescu, actuala putere trage pe spuza ei tortul aderarii asortat cu bomboana Bush si servit în Piata Revolutiei.

Conform traditiei ultimilor 50 de ani, scolile au primit ordine pe linie de partid sa scoata copiii de la ore. Inspectoratele scolare s-au conformat imediat si au trimis o circulara conform careia elevii sunt obligati sa participe la manifestatiile organizate în cinstea intrarii în NATO si a sosirii în tara a marelui presedinte George W. Bush.

Au fost mobilizate fortele serviciilor publice, plus o mare parte a angajatilor de la stat, de data aceasta fara „placute”. La Iasi, trotuarele au fost spalate cu detergent cu aroma de brad, iar la Cluj au fost scoase ecrane gigant în piete pentru ca tot omul sa vada în direct cum intra România în NATO. Cetateni scosi în strada cu stegulete, dansuri populare, fanfare, coruri, si imnuri închinate politicienilor care au bagat tara în NATO cu 12 ani întârziere. Nu sufla ni-meni o vorba despre pierderile datorate neintegrarii din ‘90 încoace si nimeni nu-si asuma responsabilitatea pentru accesul în Uniunea Europeana abia la Pastele cailor.

Sansa democratiei este ca toata lumea vede cu ochiul liber ce s-a întâmplat la Praga, unde tot cehul a putut scanda împotriva campaniilor militare NATO, în timp ce la Bucuresti românul care îsi permite sa susoteasca contra aliantei nord-atlantice o poate pati rau de tot.

Nu ratati editorialul de mâine, fiindca nici nu stiti ce pierdeti!


Oglinda - ziarul OTV, 23/24 noiembrie 2002

Suntem în razboi si avem un nou lider

Nu stie nimeni prea bine în ce relatii eram cu Irakul, dar cu siguranta începând de astazi ne aflam în stare de razboi cu tara lui Saddam Hussein. Avea ce-avea NATO cu dictatorul respectiv, acum vrem, nu vrem, trebuie sa avem si noi. Pleaca aliatii nord atlantici la lupta pe Tigru si Eufrat, musai sa deplasam si noi unde a întarcat Dracu’ balaia aproape toti militarii profesionisti pe care îi avem. Ba din cauza vitezei si a entuziasmului am putea risca, în încercarea de a zdrobi dusmanul irakian, sa ajungem noi primii în linia întâi a frontului, înaintea americanilor, canadienilor, germanilor si englezilor. Ce daca noi vom expedia toata floarea armatei române, iar ungurii, de asemenea aliati NATO, nu vor trimite decât doi reprezentanti, si aceia medici? Ce daca bulgarii neextaziati de aderarea la alianta, nici nu vor sa auda de frontul din Irak? Ce daca aveam si noi de recuperat vreo doua-trei miliarde de dolari din casieria lui Saddam, numai buni pe foametea asta din România? N-ar fi primii bani de la care ne luam adio, în fond am mai facut o data cinste pentru razboiul NATO contra Iugoslaviei .

Yntre Praga 1968 si Praga 2002 România a evoluat de la stadiul de tara pasnica, atunci când Tratatul de la Varsovia o obliga sa atace Cehoslovacia, la stadiul de tara razboinica, fara ca NATO sa-i ceara ceva. Desi supararea rusilor pe noi tinea din ‘68, am facut ce-am facut si ni l-am pus în cap, începând de joi, 21 noiembrie 2002, si pe tânarul tar Vladimir Putin, ofticat de aparitia trupelor NATO la granitele imperiului sau.

Cu alte cuvinte, ca sa ne împrietenim cu îndepartatii americani ne-am certat cu toti vecinii, mai putin cu Marea Neagra, care n-a intrat înca în NATO.

Toate aceste pierderi sunt compensate de numirea noului nostru comandant suprem, în persoana dlui George W. Bush. Pâna la intrarea în NATO singura sansa a românilor pentru rezolvarea problemelor de zi cu zi era tatucu’ Iliescu. De azi, pentru batrânica Paulina Segarceanu din comuna Macesu de Sus, judetul Dolj, ultimele sperante se leaga de presedintele Bush: „De-o saptamâna sunt în greva foamei, fiindca primarul nu vrea el si pace sa ma împroprietareasca. Am trei hotarâri judecatoresti favorabile, a venit politia, a venit prefectul, dar degeaba. Auzii la radio ca oricine poate merge la Bucuresti sa-l întâlneasca pe Bush si plec si eu. Ma duc sa-i spun si eu lui Bush, sa afle si el ce-i în tara asta. Auzi, muica, intraram în NATO, tara asta sau ce-o mai fi asta, a intrat si România în rândul lumii si pamântul meu nu vor sa mi-l dea. Poate ca intervine domnul Bush asta pe lânga primarul din Macesu si mi-oi capata si eu tarlalele.”

Nu ratati editorialul de mâine, fiindca nici nu stiti ce pierdeti!


Oglinda - ziarul OTV, 25 noiembrie 2002

Ralu Filip - batut de Dumnezeu

De multe ori m-am întrebat de ce se metamorfozeaza peste noapte în România prietenii cei mai buni în cei mai aprigi dusmani. Pâna astazi, în cazul fostului meu prieten Ralu Filip, nu gasisem nici un raspuns. Cât eram realizator de televiziune, iar el un simplu ziarist, încercam sa-l promovez cât mai des posibil, fiindca un redactor de ziar care nu apare la televizor e ca si mort.

Nu vreau în nici un caz sa dau apa la moara celor care au inventat dictonul „pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti”, dar am continuat sa-l sustin. Dupa multele emisiuni în care l-am avut invitat pe Ralu, am tinut sa fac lobby pentru intrarea acestuia în rândurile membrilor CNA. Mi se parea ca un tânar jurnalist entuziast si ambitios era cel mai potrivit pentru aceasta functie. Odata intrat în institutia care îmi tutela activitatea bunul meu amic a început sa faca sesizari la Parchet si Politie împotriva emisiunilor „Dan Diaconescu Direct”, cu un singur scop, îmi explica el: „Dane, trebuie sa te reclam, fiindca sunt astia de la PSD cu ochii pe mine. Ma suspecteaza ca sunt mâna în mâna cu tine, dar în felul asta o sa creada ca sunt cel mai mare dusman al tau”. Pe acelasi tipic ma suna sa afle ce programe din grila OTV merg mai bine, pentru ca la numai câteva zile sa înceapa demersurile pentru interzicerea lor.

Nu mi-a mai explicat, însa, pentru ce a trebuit, câteva luni mai târziu, sa asasineze întregul canal de televiziune. Astazi gasesc, în fine, un raspuns. Bietul Ralu Filip suferise în adolescenta o puternica trauma psihica, care i-a marcat comportamentul pentru tot restul vietii.

Sa omori un prieten ca mine este, sa recunoastem infinit mai putin decât sa-ti lasi propriul frate sa moara în frigider. Este singurul motiv pentru care am hotarât sa-l iert.

Nu ratati editorialul de mâine, fiindca nici nu stiti ce pierdeti!


Oglinda - ziarul OTV, 26 noiembrie 2002

Sarbatoarea s-a terminat!

Nimic de zis, primirea rezervata de români dlui George W. Bush, seful celui mai puternic stat din lume, i-a încântat vizibil pe americani si i-a transformat instantaneu, chiar si pe cei mai rezervati dintre ei, în prieteni ai tarii noastre.

Dar asta nu înseamna ca e cazul sa ne îmbatam cu apa rece. Invitatia primita de România de aderare la Alianta Nord-Atlantica are o prea mica legatura cu prestatia jalnica a politicienilor nostri, indiferent de culoarea lor ideologica. Nimeni dintre cei aflati la putere dupa evenimentele din decembrie 1989 nu a reusit sa puna stavila coruptiei, cea mai mare belea de pe capul românilor. Cu atât mai putin cei din PSD, care detin prea multe pârghii ale puterii pentru a nu musca din marul oprit..

Nimeni nu a reusit sa ofere oamenilor saraciti de o prea lunga tranzitie si altceva decât gargara cu apa rece. Si în nici un caz o astfel de minune (îmbunatatirea nivelului de trai, adica) nu se va petrece prea curând, din moment ce produsul intern brut al României se situeaza pe la 40 miliarde de dolari, iar cheltuielile pentru achizitionarea de echipament militar si pentru modernizarea armatei vor înghiti miliarde de dolari suplimentar, fata de situatia actuala, în urmatorii ani. Asta în timp ce cresterea economica anuala este estimata, conform unui scenariu optimist, la cinci la suta.

Dar mai e si altceva. Cum înteleg guvernantii de la Bucuresti libertatea presei si dreptul la opinie a atras numeroase critici absolut întemeiate pe plan international, din partea unor organizatii de a caror probitate nu se îndoieste nimeni. Si nu e vorba numai de desfiintarea unui post de televiziune, printr-un abuz fara egal, ci si de pumnul în gura bagat jurnalistilor curajosi, care îndraznesc sa critice nomenclatura pesedista. Pâna când vom avea si noi parte de o democratie reala, ale carei principii sa fie asumate si de puternicii zilei, va mai curge multa apa pe Dâmbovita, cu tot cu intrarea noastra în NATO.

Nu ratati editorialul de mâine, fiindca nici nu stiti ce pierdeti!


Oglinda - ziarul OTV, 27 noiembrie 2002

Penibil de zile mari

Daca tot am primit invitatia de aderare la Alianta Nord-Atlantica si ne e tare greu sa facem treaba buna pe acasa, de ce sa nu agitam noi steagul razboiului pe afara si sa nu ametim oamenii cu lozinci sforaitoare despre datoria fata de marele prieten de peste Ocean?

La o adica, stam si ne facem cruce privindu-l pe altfel seriosul senator Sergiu Nicolaescu, cunoscut si ca realizator al unor filme cu o gramada de împuscaturi, care umilesc istoria României. Dupa vreo doua vizite în tabara „Scorpionilor Rosii” din Kandahar, dl Sergiu Nicolaescu, presedintele Comisiei de aparare din Senat a luat avânt si crede ca ne-ar sta foarte bine în primele rânduri ale unui razboi cu Irakul. Care razboi, dupa cum relateaza agentiile de presa si marile cotidiane americane, este oricum inevitabil si destul de apropiat, indiferent de ce face regimul de la Bagdad.

Intr-un interviu acordat unui ziar central, senatorul Sergiu Nicolaescu, dupa ce ne linisteste, asigurându-ne ca vom avea baze NATO pe teritoriul României, zice ca ar vrea ca, în cazul unei interventii militare în Irak, noi sa fim în linia întâi.

Domnia-sa poate sa fie în ce rând doreste, însa, în ce priveste România, ar putea da dovada de mai multa retinere, daca nu si de mai multa responsabilitate. Altfel, unii, mai grei de cap, ar trage concluzia ca România tocmai d-aia a fost bagata în NATO, pentru ca soldatii nostri sa fie folositi pe post de carne de tun în conflicte de peste mari si tari.

De ce o fi asa de firesc ca România sa se angajeze militar alaturi de Statele Unite, iar Germania si Franta, membre vechi ale Aliantei, sa stea cuminti acasa si sa exprime numeroase rezerve la ideea unui atac împotriva lui Saddam Hussein?

Asta ca sa nu mai vorbim de halul de saracie care domneste în tara si de mijloacele de lupta modeste ale armatei române. N-ar fi mai bine sa ne vedem lungul nasului ?

Nu ratati editorialul de mâine, fiindca nici nu stiti ce pierdeti!


Oglinda - ziarul OTV, Joi, 28 noiembrie 2002

Meci de zile mari

Relatia strânsa, prieteneasca si care parea a fi asa pe vecie între presedintele Ion Iliescu si formatiunea careia i-a fost mama, tata, nas, bunic si chiar si motor, a fost tulburata de iesirea la rampa a unui deputat PSD. Dl Radu Podgoreanu, care detine functia de presedinte al Comisiei de politica externa a Camerei Deputatilor, s-a trezit sa critice tocmai un gest de politica externa al sefului statului. Pesedistii în genul dlui Radu Podgoreanu se simt tradati de noul look al dlui Ion Iliescu, care nu mai vrea sa-i tina în brate cu orice chip si nici sa-i laude de dimineata pâna seara, oricât de corupti ar fi. Schimbarea la fata a dlui Ion Iliescu este un gest de bun simt fata de un electorat frustrat si care se simte pacalit de aroganta, imoralitatea si coruptia unora dintre demnitarii PSD.

Dl Radu Podgoreanu se simte pacalit si îl întelegem perfect: „Nu se poate considera ca partidul are un sprijin în presedintele Iliescu indiferent ceea ce face (n.n. oare de unde atâta nerusinare?) . Exista modul bazat pe tandemuri, unde sprijinul este reciproc si nu se poate spune ca în acest moment lucram pe un asemenea tandem.”

Si tot deputatul Radu Podgoreanu zice, cu trimitere la discursul prezidential din Parlament: Ion Iliescu „nu a fost deloc un partizan al PSD, ceea ce ar trebui sa ne dea de gândit”.

Raspunsul Cotrocenilor nu a întârziat. Dl Radu Podgoreanu nu cunoaste Constitutia, cariera sa politica are mult de-a face cu carisma dlui Ion Iliescu, iar pe timpul când chiriasul de la Cotroceni se ocupa cu Revolutia, de dl Radu Podgoreanu nu auzise nimeni.

Cel mai mult ne-a placut trimiterea la Constitutie. Numai ca adevarul este spus pe jumatate. Indivizii de tipul Podgoreanu din PSD cunosc Constitutia, dar se cred în tara lui Papura Voda si o batjocoresc cu buna stiinta. Ceea ce e cu totul altceva.

Nu ratati editorialul de mâine, fiindca nici nu stiti ce pierdeti!


Oglinda - ziarul OTV, 29 noiembrie/1 decembrie 2002

Unitate în diversitate

Unitate în diversitate, cauta ei a spune, dupa o mai veche reteta si pentru a calma spiritele. E clar, însa, ca iubitii nostri conducatori Ion Iliescu si Adrian Nastase nu se mai înghit de nici o culoare.

Razboiul a fost declansat de decizia luata la vârful PSD de a se face tot posibilul pentru organizarea de alegeri anticipate în anul 2003. Nu întelegem de ce PSD îsi închipuie ca poate trece în contul sau beneficiile invitarii României de a adera la Alianta Nord-Atlantica si nu credem ca prin toamna viitoare oamenii de rând vor simti altceva decât o noua scadere a nivelului de trai, în contextul cresterii cheltuielilor militare. Asta într-o situatie normala, fara, deci, a mai pune la socoteala riscurile legate de iminentul razboi cu Irakul. Dl Ion Iliescu, politician experimentat, a simtit ca i se pregateste ceva si a gasit imediat o serie de argumente contra ideii acestor alegeri anticipate.

De atunci încoace, pace nu prea se mai face între dl Ion Iliescu si Adrian Nastase, respectiv între gruparile ce stau în spatele celor doi. Chiar si la recenta întâlnire de la SRI, seful Executivului si presedintele României s-au suportat cu greu, ezitând sa-si adreseze niscaiva cuvinte, sau sa se salute cu zâmbete pâna la urechi, spre deliciul fotoreporterilor.

Dupa ce pe deputatul Radu Podgoreanu l-a luat gura pe dinainte, ieri, acesta si-a cerut scuze. Dar câti or fi ca el în PSD, gata sa se ia la harta cu oricine nu le recunoaste genialitatea si „meritele incontestabile în faurirea unei Românii democratice, stabile si prospere”. Fractura de la vârful politicii românesti nu este chiar o nenorocire si ar putea fi spre beneficului climatului politic autohton. Admiratorii dlui Ion Iliescu ar putea chiar, daca mai sunt calcati mult pe bombeuri, sa-si traga un partidulet. Si sa te tii atunci distractie!

Nu ratati editorialul de mâine, fiindca nici nu stiti ce pierdeti!


06-07-2008 00:20:01
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Un titlu pe placul Xtremul-ui
SRI, SRI, cuibuşor de nebunii....


O cooperativă a hoţiei instituţionalizate - asta a fost o parte a SRI-ului încă de la fondare. Aşa rezultă din cercetările penale care au fost executate în cazurile de mare corupţie a unor cadre superioare din SRI.

Printre aceştia, bijuteria coroanei este un mare mason, fostul şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, generalul maior Ovidiu Soare .  Recent, procesul acestuia a avut parte de încă o amânare, ca şi procesul lui Patriciu . Interconecţia dintre cei doi masoni are un punct de interferenţă, respectiv colonelul Păltanea, unul dintre cei mai versaţi infractori din solda SRI, cu o imaginaţie penală absolut remarcabilă.  Întreaga resursă de putere politică a lui Patriciu a plecat de la înhăţarea rafinăriilor din Prahova. SRI Prahova, unde a fost tartor Păltanea, a desfăşurat peste un deceniu un şir incredibil de mânării cu petrol, contrabandă, combinaţii cu arabi introduşi în mafia lemnului, cu ruşi, cu italieni, cu toate soiurile de bandiţi locali şi nu numai. SRI de acum este în mare parte diferit de cel al anilor ´90, însă oameni ca Soare au fost şi sunt încă mentori ai unora dintre "noii lupi" ai momentului.

Ultima modificare facuta de CIUDATUL SA (06-07-2008 00:36:42)


06-07-2008 00:36:20
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Ia sa vedem noi cine-i nea masonu' asta de Ovidiu Soare mare generalisim al carui nas strapunge teribil de masonic poza de mai jos :



V-am prezentat, ieri, prima parte a analizei procurorilor anticorupţie cu privire la activitatea reţelei infracţionale formată din generalul Ovidiu Soare şi colonelul Gheorghe Dumitraşcu, trimişi în judecată pentru săvârşirea unor fapte de corupţie. Astăzi continuăm cu partea a doua a aceleiaşi analize.

Cărpean Ioan era, în anul 2004, administratorul firmei de construcţ ii SC BAIC ROYAL SRL Breaza. În primăvara anului 2004, el a fost contactat de martorul denunţător Ioan Savu care i-a spus că-i dă o lucrare la Călineşti la un „şef mare“, fără să-i spună despre cine este vorba. Înv. Cărpean Ioan a acceptat propunerea de principiu şi s-a deplasat cu Ioan Savu la Călineşti, pentru a vedea despre ce lucrări este vorba. Ulterior, cei doi s-au întâlnit şi cu gen. mr. Ovidiu Soare, tot la Călineşti, prilej cu care acesta a detaliat în concret lucrările ce urmau a fi efectuate de firma înv. Cărpean Ioan. Conform declaraţiilor acestui învinuit, (vol. 9 filele 1-5), declaraţii ce se coroborează cu cele ale martorului denunţător Ioan Savu, rezultă că cei doi discutau pe etape preţul lucrărilor şi după ce înv. Cărpean Ioan îi comunica preţul pe etapa de lucrare, întotdeauna martorul denunţător Ioan Savu îi cerea să scadă câteva milioane din preţul de etapă.

Ioan Savu negocia preţul lucrărilor şi al materialelor fără să ţină cont de valoarea lor de piaţă
Despre modalitatea de scădere a preţului lucrărilor, înv. Cărpean Ioan, declara textual (vol.9 file 3): „...Când urma să mai cer bani pe lucrare discutam cu Ioan Savu şi îi dădeam pe faza respectivă un anumit preţ, iar Savu îmi cerea să mai reduc din preţul respectiv să fie lămurit şeful său şi eu îi mai reduceam. O dată chiar l-a sunat pe Soare şi l-a informat că i-am scăzut 5 milioane din tranşa care tocmai se discutase...“. Martorul denunţător Ioan Savu declara (vol. 9 fila 142) că el i-a plătit 30 milioane de lei lui Cărpean Ioan din banii lui Ovidiu Soare, „...pentru care s-a emis factură...“, declarând în continuare că diferenţa de bani pentru manoperă i-a fost plătită lui Cărpean de către seful său Ovidiu Soare. Şi acest martor confirmă susţinerile înv. Cărpean Ioan despre faptul că gen. mr. Ovidiu Soare era ţinut permanent la curent cu stadiul lucrărilor şi cu cât i s-a scăzut din preţ pentru fiecare lucrare faţă de preţul pieţei şi faţă de cererea iniţială a muncitorilor, declarând textual (vol.9 fila 142): „...oricum în discuţiile pe care le aveam periodic cu generalul Soare Ovidiu căruia îi raportam periodic... că am reuşit prin discuţiile cu muncitorii să-i obţin nişte preţuri la manoperă mai mici decât preţul pieţei“.

Revenind la declaraţia înv. Cărpean Ioan, acesta detaliază faptul că gen. mr. Ovidiu Soare i-a cerut chitanţe şi facturi doveditoare de plată pentru 170 milioane lei pe care i le-a şi dat, însă sustine că în realitate a primit de la Ioan Savu şi de la gen. mr. Ovidiu Soare numai suma de 120 milioane de lei. Înv. Cărpean Ioan declara că la cele 50 de milioane ce nu i-au fost plătite pentru lucrările efectuate se mai adaugă suma de 15 milioane care reprezintă contravaloarea transportului zilnic al muncitorilor pe ruta Breaza- Călineşti şi retur, transporturi efectuate pe banii inculpatului şi cu un microbuz al acestuia. În total se contabilizează suma de 65 demilioane de lei pe care gen. mr. Ovidiu Soare îi datora firmei administrată de înv. Cărpean Ioan, suma pe care nu i-a mai plătit-o datorită cererilor repetate formulate în acest sens de subordonatul său Ioan Savu, cereri adresate lui Cărpean Ioan.

Învinuitul Cărpean Ioan a încercat să se folosească de Soare pentru a-şi angaja fiul la SRI, deşi acesta nu avea stagiul militar satisfăcut
Din probele administrate în cauză, se constată însă că şi înv. Cărpean Ioan a încercat să-şi rezolve pe acest fond mai multe probleme personale cu gen. mr. Ovidiu Soare. În declaraţia sa din 20.07.2006, declaraţie ce conţine şi elemente de autodenunţ pentru dare de mită în favoarea gen. mr. Ovidiu Soare, înv. Cărpean Ioan precizează că văzând că i se cere să efectueze o serie de lucrări de construcţie la preţuri dezavantajoase, i-a cerut gen. mr. Ovidiu Soare, în „compensaţie“ să-i încadreze fiul în Serviciul Român de Informaţii, cerere acceptată în principiu, urmând ca înv. Cărpean Ioan să vină la o discuţie şi cu fiul său, martorul Cărpean Bogdan Cătălin; despre aceasta înv. Cărpean Ioan declara textual (vol.9 fila 5): „...având în vedere că-i făceam acele lucrări în condiţii mai ieftine financiare, într-o discuţie cu Soare Ovidiu despre fiul meu în care eu mă văitam că are Facultatea de Drept şi că nu-i găsesc serviciu, acesta s-a oferit să-l angajeze la SRI însă urmând să avem o întâlnire şi cu baiatul că să-l cunoască...“.

După câteva zile întâlnirea a avut loc la Călineşti, prilej cu care gen. mr. Ovidiu Soare a aflat de la martorul Cărpean Bogdan Catalin că nu şi-a efectuat stagiul militar, împrejurare în care inculpatul i-a explicat martorului că nu poate fi încadrat în SRI din acest motiv, scuzându-se faţă de cei doi, afirmând că dacă Cărpean Bogdan Cătălin ar fi avut stagiul militar satisfăcut treaba ar fi fost ca şi rezolvată. Despre acestea martorul Cărpean Bogdan Cătălin declara textual (vol. 9 fila 28): „.......I-am explicat generalului Soare Ovidiu că nu am îndeplinit stagiul militar deoarece fusesem la studiu, împrejurare în care acesta a spus ca fără stagiul militar satisfăcut nu mă poate ajuta, condiţia obligatorie de încadrare fiind aceea de a avea stagiul militar satisfăcut...“. În legătură cu efectuarea lucrărilor de firma înv. Cărpean Ioan în condiţiile expuse mai sus, au fost audiaţi foştii şi actualii muncitori ai acestei firme, respectiv martorii: Neagoe Dumitru (vol. 9 filele 30-35); Strechioiu Daniel (vol. 9 filele 36-37); Andrei George (vol. 9 filele 38-39), care confirmă în totalitate cele expuse mai sus.

"Martorul denunţător Ioan Savu, transformat în supraveghetor de şantier“
Din declaraţia înv. Cărpean Ioan, putem afla care a fost motivul pentru care ofiţerul SRI Ioan Savu s-a „transformat“, pe perioada acelor lucrări efectuate la imobilul gen. mr. Ovidiu Soare, într-un adevărat „supraveghetor de şantier“; cu privire la acest aspect inculpatul declara (vol. 9 fila 5): „Savu nu mi-a spus niciodată direct care este motivul pentru care o făcea pe supraveghetorul de şantier, aflând însă ulterior că a avut probleme cu fostul şef de la SRI Prahova care-l schimbase de pe post, un anume Stănescu şi că avea nevoie de Soare Ovidiu să-l ajute cu serviciul“.

Cărpean şi-a lovit maşina şi s-a plâns la Soare că nu are bani de reparaţie
În legătură cu tipul de relaţie ce s-a stabilit în perioada efectuării acelor lucrări la un preţ sub preţul pieţei, între înv. Cărpean Ioan şi gen. mr. Ovidiu Soare, din probele administrate se mai reţine următoarea situaţie de fapt: la data de 09.05.2004 înv. Cărpean Ioan se deplasează împreună cu martorii Neagoe Dumitru şi Strechioiu Daniel la volanul autoturismului proprietate personală marca VW Passat cu numărul de înmatriculare B-39-ABN, în zona muntoasă „Valea Doftanei“ din jud. Prahova pentru a aduna bureţi de pădure. La întoarcere, înv. Cărpean Ioan adoarme la volan şi intră în coliziune cu partea lateral dreaptă al autoturismului, cu stâlpii de beton ce delimitau partea carosabilă, avariind grav acest autoturism care nu a mai putut fi transportat decât pe platforma tractată de la locul accidentului.

La data accidentului, înv. Cărpean Ioan nu deţinea asigurare tip „CASCO“, singurul tip de asigurare care iar fi dat dreptul să-şi recupereze contravaloarea reparaţiei autoturismului în acest caz. După accident, înv. Cărpean Ioan îl contactează telefonic pe Unguroaica Răzvan Valentin, care lucra în acea perioadă la Poliţia Oraşului Breaza - Biroul poliţiei rutiere, căruia îi spune că are nevoie de o platformă auto pentru a transporta propriul autoturism avariat în condiţiile expuse anterior fără să-i ceară întocmirea vreunui proces-verbal de contraveneţie. Martorul Unguroaica Răzvan Valentin a fost audiat (vol.9 fila 127) şi precizează că în ziua respectivă era în timpul său liber în mun. Ploieşti şi chiar dacă i-ar fi cerut înv. Cărpean Ioan să-i întocmească proces-verbal de constatare nu putea să o facă deoarece zona „Valea Doftanei“ era în competenţa teritorială al altui organ de poliţie. În urma acestui apel, martorul Unguroaica Răzvan Valentin i-a comunicat lui Cărpean Ioan un număr de telefon mobil al unei firme ce are platforme auto de tractări, după care discuţia s-a încheiat. Varianta acestui martor este sustinută de adresa 454728/ 19.07.2006, depusă la dosarul cauzei (vol. 9 fila 118), din care rezultă că pe numele înv. Carpean Ioan nu s-au întocmit documente cu privire la evenimente rutiere în perioada 1999-2004.

Generalul Soare i-a promis lui Cărpean că vorbeşte cu Ovidiu Tender ,,să-l rezolve cu asigurarea“
După ce şi-a transportat autoturismul la domiciliu, Cărpean Ioan a încercat, inclusiv cu ajutorul gen. mr. Ovidiu Soare, să „găsească“ o societate de asigurări pe care să o înşele prin încercarea de a face presiuni asupra salariaţilor acesteia să-i întocmească retroactiv poliţa de asigurare şi toate documentele necesare despăgubirii. În acest sens, în zilele următoare, la Călineşti, are loc o discuţie între el şi gen. mr. Ovidiu Soare prilej cu care îi explică ce a păţit, văitându-se că nu are asigurare tip „CASCO“ şi că reparaţiile o să-l coste „o groază de bani“ şi pentru a încerca să nu-i platească, l-a rugat pe gen. mr. Ovidiu Soare să-i „găsească“ o firmă de asigurări care să fie de acord cu întocmirea documentelor în fals; despre această situaţie de fapt, înv. Carpean Ioan declara următoarele (vol. 9 fila 4): „...în perioada imediat următoare, m-am întâlnit cu Soare Ovidiu la Călineşti la lucrare... când i-am spus generalului Soare ce am păţit şi m-am văitat la el că nu am CASCO şi că o să dau o groază de bani, rugându-l să mă ajute dacă poate cu o firmă de asigurări. Generalul Soare Ovidiu mi-a spus că o să vorbească cu Ovidiu Tender care avea societatea de asigurări ARDAF, să vadă cum mă poate ajuta...“.


06-07-2008 00:42:33
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Axa Raului: Niculae - SRI





Legaturile dintre boss-ul de la INTERAGRO, mai marii Serviciului Roman de Informatii si Virgil Magureanu dateaza de pe vremea cand Ioan Niculae actiona ca agent comercial de import-export in America de Sud
Inalti ofiteri SRI, dintre care se remarca generalul Ovidiu Soare, coloneii Dumitrache, Paltanea si Bucur, l-au ajutat pe Ioan Niculae sa-si ridice un imperiu financiar ilicit. Alaturi de acestia a activat direct si nemijlocit procurorul Gheorghe Muscalu care a acoperit dosarele penale cu tinta spre seful de la SC INTERAGRO SA. ZIUA este in masura sa ofere noi date, provenite din interiorul SRI, prin care se pot dovedi interesul major si conexiunile penale ale afaceristului Niculae cu marii granguri ai spionajului si contraspionajului romanesc.Unul dintre cele mai rasunatoare scandaluri penale in care a fost implicat Ioan Niculae este cel legat de tranzactiile cu combustibili de la Rafinaria ASTRA ROMANA SA Ploiesti catre SRI. Acest caz a expus aproape in totalitate mecanismul imperiului termitelor construit de fostul ofiter de Securitate. Instrumentarea cazului de catre procurorii romani a scos la iveala incredibila potenta a unui sistem mafiot construit din fosti agenti ai regimului comunist aflati in "adormire" in diferite structuri ale statului capitalist. Arestarea celor doi sefi de la SRI Prahova, Corneliu Paltanea si Dan Bucur, precum si implicarea de netagaduit a lui Virgil Magureanu in escrocherie, sunt indicii clare ce creioneaza harta coruptei din SRI - protectorul afacerilor necurate ale lui Ioan Niculae in Romania.Niculae si fratii Crestin, prieteni la cataramaPotrivit surselor noastre, fostul sef al SRI Prahova, Corneliu Paltanea - cel care avea direct in supraveghere Rafinaria ASTRA ROMANA SA si care a fost arestat tocmai pentru implicarea in fapte penale legate de aceasta - a intoxicat ani de-a randul conducerea institutiei cu rapoarte false despre mersul obiectivului. Cand au fost arestati, Paltanea si Bucur l-au "oferit" pe Magureanu, despre care au spus ca era informat cu privire la demersurile lor. Cum era posibil asa ceva? Mecanismul era simplu. SRI confectiona o contabilitate dubla a activitatilor rafinariei lui Niculae. Una pentru ei - in schimbul careia primeau spaga, si una pentru stat - cosmetizata total.Ioan Niculae se cunoaste cu mai marii din SRI si cu Virgil Magureanu, in special de pe vremea cand actiona ca agent comercial de import-export in America de Sud. Conexiunea cu Paltanea si Bucur s-a realizat insa sub acoperirea faptelor fratilor Vasile si Dumitru Crestin, cei care s-au ales cu Scandia Sibiu la ceas de taina. Acesti frati aveau o mica "afacere conexa" cu ASTRA ROMANA, dinainte ca rafinaria sa incapa pe mainile lui Niculae. Dupa ce magnatul a obtinut controlul asupra obiectivului, acesta si fratii Crestin au continuat relatiile existente.Magureanu turnat de subalterniCa sef al Sectiunii "C" din SRI (securitate economica), generalul Ovidiu Soare a primit ani de zile, prin Corneliu Patanea, rapoartele cosmetizate ale coloneilor Dumitrache si Bucur. Soare a facut insa mult mai mult: a initiat un grup mafiot in sanul SRI, ce avea drept scop musamalizarea oricaror informatii neplacute ce vizau afacerile lui Ioan Niculae, inainte ca acestea sa fie clasificate in baza de date a institutiei. Procedeul dateaza din perioada in care Rafinaria ASTRA ROMANA SA era controlata de stat, iar operatiunea "Jimbolia" se afla in plina derulare. Punctul de plecare era Rafinaria ASTRA, iar punctul terminus - teatrul de razboi din Iugoslavia. Mita data de colonelul Gheorghe Dumitrache generalului Ovidiu Soare a fost disjunsa din dosarul complex in care cei trei functionari ai SRI sunt cercetati impreuna cu afaceristul Vasile Crestin si cu Octavian Nan, fostul director al Rafinariei ASTRA ROMANA. In cauza au fost audiati deja Virgil Magureanu si Ioan Niculae, in calitate de martori, deci nu s-a dispus nici o masura impotriva lor. Insistam asupra faptului deosebit de important ca Magureanu a ajuns in fata anchetatorilor dupa ce a fost turnat de ofiterii Paltanea si Bucur, care au "ciripit" din arestul preventiv. Despre Niculae insa nu se stie oficial de ce este implicat, mai ales ca procurorii au primit ordin sa blocheze orice informatii care i-ar leza interesele.Amenintarea MuscaluIn afara lui Magureanu&Co mai exista un personaj extrem de important implicat in afacere, si anume procurorul Gheorghe Muscalu (foto), unul dintre cei mai temuti anchetatori din Parcheul General. In anul 2005, afaceristul ploiestean Mihai Florin a inaintat o plangere penala, acuzandu-i pe Dumitrache si pe procurorul Muscalu ca ar fi luat spaga de la el. Afaceristul a dezvaluit ca, in toamna anului 2001, i-a dat colonelului Dumitrache o suta de milioane de lei. Florin a sustinut ca Dumitrache ii telefona, dupa care se intalneau, cotizand periodic cu sume cuprinse intre 1000 si 2000 USD. Omul de afaceri a mai sustinut ca, pentru a obtine bani de la el, ofiterul SRI il ameninta cu represalii din partea finului sau, Gheorghe Muscalu. Dar asupra acestui subiect ne vom opri pe larg intr-unul din materialele viitoare. Totusi, ar mai fi de adaugat ca alaturi de acest procuror cercetat acum pentru comiterea unor fapte penale mai exista doi magistrati implicati direct in afacerile penale ale lui Ioan Niculae. Este vorba despre Constantin Placinta si Doru Trifoi.Explicatia acestor conexiuni dintre afaceristi dubiosi, ofiteri SRI de rang inalt, magistrati si fosti ofiteri de informatii, transformati peste noapte in miliardari, este una singura: cu totii au actionat sub acoperirea unor firme ale anumitor institutii ce tin de securitatea nationala, in domenii legate de crima organizata. Un exemplu in acest sens, de care Ministerul Public a uitat pana acum, este firma SC "Mesteacan" SRL. De acolo si prin ea s-au rulat banii lui Ioan Niculae, ai fratilor Crestin si ai potentatilor din SRI. In legatura cu acest aspect nu se poate vorbi, deocamdata, nici macar despre "acte premergatoare".Afacerea CONCORDIAPotrivit detaliilor oferite de presa centrala specializata in analiza afacerilor, firma de asigurare CONCORDIA ROMANA a fost infiintata in 1997, ca societate de intermediere in domeniul asigurarilor si, ulterior, dupa 2001, a intrat pe piata asigurarilor de boala, accidente si pensii private. Capitalul social a fost constituit in special din mai multe aporturi in natura realizate de catre Alexandru Bittner, Adrian Petrache si Dorin Cocos. La un moment dat, ASIROM-ul lui Ioan Niculae a preluat CONCORDIA, in paguba societatii Broadhurst Investments Ltd. Mai mult, la preluarea societatii de asigurare CONCORDIA ROMANA, din informatiile neconfirmate oficial, dar anuntate public si necombatute, majorarea de capital a actionarilor fondatori a avut drept scop incasarea de la ASIROM a aproximativ 1,8 milioane de euro de catre Petrache si Bittner. In ianuarie 2005, ASIROM a aprobat instrainarea unui imobil de cinci miliarde de lei si inlocuirea acestuia cu un aport echivalent in numerar, spre a nu fi modificat capitalul social.Conform NewsIn, Broadhurst Investments Ltd., care este actionar semnificativ al Asigurarii Rom=nesti - ASIROM SA cu 14,93% din capitalul social, cere diferenta dintre ceea ce compania numeste "pretul corect" al CONCORDIEI si banii dati de ASIROM la achizitionarea, in 2003, a Casei de Pensii Concordia. In plus, Broadhust considera ca administratorii au platit pe actiunile preluate de la CONCORDIA ROMANA un pret de cel putin opt ori mai mare dec=t valorau acestea. De aceea solicita, si in acest caz, ca diferenta de bani sa intre in conturile ASIROM SA. Brodhurst nu a inteles insa ca Niculae a pierdut c=tiva gologani in afacerea CONCORDIA - ASIROM, insa a recuperat de 15 ń 20 de ori mai mult de la stat, prin intermediul SNTR. Ca toata lumea sa fie multumita, magnatul a primit pe gratis controlul controlul asupra "Tutunului rom=nesc" , iar aceasta societate a fost scutita de datorii de peste 4000 de miliarde de lei. Urmare a afacerilor enuntate p=na aici, Ioan Niculae s-a inscris pe lista principalilor sponsori ai PSD, prin firmele sale INTERAGRO SA, ASTRA ROMANA Ploiesti si ASIROM.Basescu in barca magnatuluiIn anul 2002, Traian Basescu l-a prins pe Niculae pe c=nd acesta isi platea protectorii din PSD cu o parte din incredibila suma de cinci milioane de dolari. Ceea ce a urmat dovedeste ca a fost mai simplu pentru Basescu sa se urce in barca boss-ului de la INTERAGRO, dec=t sa-si duca p=na la capat promisiunile de st=rpire a "sistemului ticalosit". In luna martie a anului 2002, presa de afaceri relata despe incidentul Ioan Niculae - Traian Basescu. Grupul de firme INTERAGRO promitea actionarea in judecata a actualului chirias de la Cotroceni, pentru afirmatii calomnioase la adresa lui Niculae. Acesta declara ca Traian Basescu a declansat o campanie impotriva privatizarii Societatii Nationale "Tutunul Romanesc" SA Bucuresti, aflata in proprietatea consortiului INTERAGRO si a "improscat cu noroi" muncitorii si conducerea companiei. Acesta mai era acuzat direct de catre Basescu ca, din creditul de cinci milioane de dolari ar fi spaguit niste demnitari din Guvern, in schimbul garantiei ca SNTR pe care pusese m=na va fi iertata de datorii. Primarul de atunci al Capitalei a mai sustinut, pe vremea c=nd infiera coruptia institutionalizata din Rom=nia PSD-ista, ca suma de cinci milioane de dolari nu se regasea in contabilitatea SNTR. In mod cu totul paradoxal, Basescu si Ioan Niculae au devenit mai t=rziu prieteni, asa cum toti cei care l-au atacat pe magnat de-a lungul timpului au sf=rsit in tabara acestuia. Drept bonus pentru noua sa optica politico-economica, Niculae i-a facut cadou actualului presedinte o asigurare pe viata.Primii gologaniIoan Niculae a luat mai int=i, de la falimentara BANCOREX, un credit de 31,7 milioane de dolari. A reusit sa obtina acest imprumut datorita faptului ca a lucrat intens pentru structurile de opresiune din timpul lui Ceausescu, dar mai ales pentru ca dupa inghesuiala din decembrie 1989 a stiut cu exactitate sa-si cultive prieteniile pe care le stabilise pe vremea dictaturii. Cu banii de la BANCOREX si-a inceput afacerile, pe care le-a extins cu un alt credit important obtinut de la Banca Agricola si apoi de la Asigurarea Rom=neasca - ASIROM SA, in detrimentul actionarilor minoritari.


06-07-2008 00:50:31
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Hihihi iata fragmente dintr-o o mica barfa .....pe undeva apare shi-o Ioana :D:D:D

RSC (Vladescu) - fura soft - Eugen Nicolaescu este facut ministru ca sa-l vinda(desi stie din presa si de la servicii ca softul e furat) - Nicolaescu promoveaza agresiv RSC-Hipocrate la toate spitalele (de preferinta dupa ce schimba directorii pe principii de apartenenta politica) - Vladescu este partener cu Tariceanu in Leader-high tech si Medist/RSC.

"Elaborat in cooperare cu experti din cadrul unor prestigioase servicii de informatii occidentale (FBI, MI5 etc.), programul a primit aprobarea CSAT si s-a trecut la punerea lui in practica. “Transformarea structurala a SRI s-a derulat in mod extins atat la nivelul unitatilor centrale, cat si a celor teritoriale si a vizat trei obiective principale: dezvoltarea capacitatii de reactie a SRI prin trecerea la un management modern si eficient al activitatii de informatii, mai buna gestionare a noilor riscuri de securitate in baza intereselor strategice ale Romaniei si deciziilor recente luate la nivelul NATO si UE si dezvoltarea cooperarii cu societatea civila si mass-media din Romania” - se afirma in comunicatul SRI."

Redefinirea riscurilor de securitate

...“abordare extinsa a noilor riscuri de securitate emergente in plan national si european - pe zona securitatii cibernetice..."

... ATENTIE la programele HIPOCRATE pe ca le folositi !!!
sunt furate si in conformitate cu legea (in cazul in care ea ar fi respectata) sunteti obligati sa sistati utilizarea programului, ceea ce ar duce la paralizarea activitatilor spitalului de urgenta G. Agrippa si a policlinicilor SRI.

Cooperarea cu societatea civila

"Se pune accent, de asemenea, pe dezvoltarea analizei din surse deschise, precum si pe dezvoltarea unor zone de expertiza specializata care sa constituie baza pentru un management modern al sistemelor IT ale Serviciului Roman de Informatii."

... inclusiv ale sistemelor IT, furate de RSC si Medist (de la Omnis Group) si facute cadou serviciului in perioada 2002-2004 ... cu aprobarea, promovarea si protejarea unor elemente corupte din cadrul "conducerii" SRI de la acea data (Ovidiu Soare)

Draga Feri,

Mai stii ceva de cererea pe care Semper, ORDA, si Omnis au adresat-o SRI luna trecuta, in vederea compararii codurilor sursa ce stau la baza unor programe de calculator furate, folosite de catre SRI de mai bine de 5 ani (dintre care 3 ani, ulterior plingerilor repetate facute de catre OG) ?

Dupa cum vedem, SRI isi propune in noua sa strategie "dezvoltarea cooperarii cu societatea civila".

Ma intreb in ce fel acest deziderat va deveni realitate, avind in vedere cele patimite pina acum, in incercarile noastre de a comunica cu SRI. Vom trai si vom afla.

Desi institutia are reguli stricte de confidentialitate, dupa cum am fost informati, totusi scrisori primite de la diverse organizatii, de insusi Directorul (Ambasador) Serviciului, sunt publicate pe siteul SRI.

Ma intreb de ce noua nu ne-a raspuns la nici unul dintre memoriile adresate Domniei Sale, banuiesc ca isi propune sa afiseze "scrisorile" noastre pe siteul SRI.

In baza noilor probe si expertize pe care Omnis Group a reusit sa le obtina in ultimele luni, putem afirma cu certitudine ca furtul de soft facut de companiile lui Sebastian Vladescu, a fost facut cu aprobarea, sprijinul si protectia directa a unor elemente corupte din cadrul (speram) vechiului SRI.

Iti propun sa documentam acesta speta, la care am lucrat mai bine de 5 ani, pentru a o transforma intr-un studiu de caz cu valoare educativa pentru viitorii lucratori in domeniul intelligence (cazul probeaza mai mult prostie colectiva decit inteligenta, dar merita sa fie relatat tocmai pentru a ii pregati pe viitorii lucratori sa poata infrunta prostia dusa la extrem).

Am mare nevoie de participarea ta si a celorlalti membri Semper pentru a putea transforma un sir de evenimente extrem de negative pe care le-am experimentat in ultimii ani, intr-o baza de comunicare si informare avind ca obiectiv constituirea unor resurse adecvate in vederea prevenirii si contracararii in viitor a unor situatii similare ce pot afecta activitatea altor companii ce investesc in domeniul cercetarii si dezvoltarii IT.

Iti multumim pentru suportul pe care atit Semper cit si tu personal ni l-ai acordat si ni-l acorzi in continuare

dupa ce SRI s-a asezat pe noi PILONI sper ca si performanta profesionala - atit in sfera informatiilor cit si al respectarii legii - sa faca "un salt inainte".

Dupa ce unele spaime au mai trecut, iar personalul SRI a revenit la "normalitate", ne vom relua activitatea de a sesiza SRI referitor la problema OMNIS Group.

Referitor la noua etapa a SRI voi reveni, in cadrul unui articol mai amplu in care imi voi permite, cu expertiza societatii civile, sa ofer un punct de vedere mai putin festivist, in raport cu noile abordari.

Se vorbeste, spre exemplu, de management de tip corporatist, dar dl.Maior - poate pentru ca este diplomat de cariera - nu prea intelege care sunt "pirghiile" pe care un CEO corporatist nu le cedeaza nimanui. Voi reveni cu detalii.

Pe de alta parte ar fi fost interesant sa consulte societatea civila INAINTE de a primi blagoslovirea CSAT!

Delegarea de competenta, dupa cum o dovedeste noua organigrama, o interpretez ca incapacitatea dlui Maior de a-si asuma responsabilitati care intra, direct si nemijlocit, in competentele oricarui manager general de firma.

Noua organigrama a fost proiectata din perspectivele clasice pentru romani: avem niste baieti destepti ca atare organigrama trebuie "mulata" pe aceasta realitate...In mod evident erau suficienti doi piloni si doi adjuncti.

Regret ca solicitarea facuta, inainte de sedinta CSAT, de a arunca un ochi pe aceasta organigrama nu a fost materializata. Asa cum am convenit cu dl ambasador. Daca tot asa va consulta societatea civila si de acum incolo mai bine renunta la aceasta mascarada. Incepe sa-mi fie tot mai clar ca a devenit prizonierul sistemului iar adevaratii dinozauri il cam piloteaza !


Asta e tranzitia ... cam nesfirsita ....

Oricum societatea civila nonviolenta nedumerita si un pic nelinistita nu are cum sa dispara (cum nici vechile organigrame se pare nu se vor schimba prea curind).

Problema Omnis Group urmeaza doar sa se agraveze pe masura ce timpul trece, ajungind sa devina un indicator al gradului de impotenta a institutiilor statului in fata unor borfasi (interni si externi).

Rezistenta la orice fel de schimbare face ca sistemul astfel constituit in 18 ani sa produca, cel putin in comparatie cu cerintele europene si efectele eforturilor de cosmetizare, rezultate din ce in ce mai negative, sa nu spun EXTREM de negative.

Nu numai ca nu avansam spre o societate moderna bazata pe egalitatea in fata legii, dar parca pe zi ce trece ne intoarcem din ce in ce mai mult intr-un trecut de frica si umilinta in fata terorii, de data aceasta exercitata cu aplombul legitimitatii date de colaborarea cu nume de prestigiu : NATO, UE, FBI, MI5, etc.

"institutia isi mentine pozitia" este in general mottoul practicat in fata "dusmanilor" institutiei.

Institutiile exista pentru a se servi pe sine, pe proprii angajati si pe "puternicii zilei, nu pe cei care platesc pentru existenta lor.

Coruptia in Romania este institutionalizata si guvernata guvernamental.

Asa cum Iliescu isi dorea un socialism cu fata umana (de suflet nu zicea nimic), am ajuns sa avem un stat criminal cu fata europeana si euroatlantica.

Poate vom ajunge sa ne scoatem masca si sa ne privim in oglinda pentru a putea deveni ceea ce putem si dorim sa fim, nu trebuie sa acceptam sa raminem masti vesele pe fete triste, toate dupa chipul si asemanarea lui Plesita.

La lupta Colonele !

... au fost semnalizate submarine pe Dimbovita si canalul e intesat de cazaci, Cico s-a dat la fund (contramiral pe submarine), si Soare nu mai are legitimatie de intrat la MAp, poate a venit momentul sa atacam spatiul rezervat de SRI pentru colaborarea si comunicarea cu oamenii (sper ca nu a fost amenajat un beci special, unde comunicarea se face oameni specializati la om simplu).



Laura Rotileanu (sotia unui domn Rotileanu - un fel de servant de'a lui Vladescu - niste mici/mari favoruri pe banii statului facute de "nasu'" Vladescu si lu' "cumnatu'" Rotileanu) l-a "insotit" pe marele fante de finante Vladescu la o nunta la Monaco acu' citeva zile (prezenti mai toti "sistemu' ticalosit" - Tariceanu, Nastase, DIP (nas), Vladescu & Comp.).

Vladescu este oare bolnav la cap ?

Nu-si gaseste erectiile decit daca fura ceva ? ... de la cineva ? ca's neveste, ca-s genti, ca's ... ce-or mai fi ... omu' e cleptoman nu poate trai decit din furt ... norocu' lui e ca e un fel de muza ... cine vrea sa fure il pune pe dinsu' la treaba, ca o face cu talent maxim ...

imi spunea cineva ca Vladescu a fost atentionat ca poate fi sanctionat de Tariceanu - raspunsul a fost : "pe mine ..ha.. ha .. pai doar eu ii administrez banii (furati n.a.) ...

asteptam ca Vladescu sa "fuga" cu Ioana nevasta lu' Tariceanu, care oricum si-ar dori ca pe linga bodyguard sa mai apara si un prieten in viata lui si asa umpluta de sotzii sosii suspensii suleimeneli si shushanele ...

Ultima modificare facuta de CIUDATUL SA (06-07-2008 01:01:13)


06-07-2008 00:59:15
   
titmouse
Femeie

Am mereu ceva de spus

Inregistat: 17-03-2008
Mesaje: 1365
Domnu' Cyudatu' , te rog daca se poate mai incet...ca citesc greu pe computer...

06-07-2008 01:15:25
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Buunnnn hai sa continuam cu un controversat "motan"...FELIX :

Secretarul de stat in cadrul Ministerului Economiei si Comertului, Ionel Mantog a demisionat miercuri din functia detinuta in minister, pe motiv ca nu vrea sa afecteze imaginea Partidului Democrat “printr-o regie pusa in scena de Codrut Seres”.

Mantog il acuza pe Seres ca a transformat ministerul pe care il conduce intr-o divizie a grupului de firme Grivco si implicit intr-o filiala a Partidului Conservator.

„I-am prezentat ministrului Partidului Conservator un plan de masuri pe care l-a ignorat si mi-a luat atributiile in domeniul complexelor energetice pentru a le oferi pe tava secretarului de stat al PC, care ii este subordonat politic.

A premeditat toate mutarile de pe tabla cu un singur scop: Partidul Conservator sa aiba control absolut asupra pietei energetice”, a declarat Ionel Mantog.

Mantog spune ca Partidul Democrat este singura formatiune politica ce nu are nici un fel de legatura cu firmele de tranzactionare a energiei si ca ministrul conservator Seres incearca sa arunce in responsabilitatea PD matrapazlicurile pe care le orchestreaza partidul din care el face parte.

Dupa acuzatiile facute saptamana trecuta de Radu Berceanu, vicepresedintele PD, la adresa profitului firmelor intermediare din sectorul energetic, miercuri a venit randul secretarului de stat in cadrul Ministerului Economiei, Ionel Mantog. Acesta a declarat ca PC a detinut controlul absolut al pietei energiei electrice, exceptie facand complexurile energetice.

Declaratiile secretarului de stat vin in contextul in care Codrut Seres, ministrul Economiei si Comertului (PC) a cerut marti demisia lui Mantog.

Secretar de stat in cadrul Ministerului Economiei si Comertului, Ionel Mantog (PD) este membru in consiliile de administratie ale celor doua complexuri energetice, Rovinari si Turceni.

Miercuri, in cadrul unei conferinte de presa, Mantog a declarat ca in afara celor doua complexuri energetice, Partidul Conservator (PC) a avut controlul absolut al pietei de energie electrica, precum si a doi producatori care au preturi mai mici decat cele practicate de complexele energetice.

Mantog a declarat ca sunt 40 de societati, printre care si Grivco, compania presedintelui Partidului Conservator, Dan Voiculescu, care cumpara si revand energie de la complexele energetice. Secretarul de stat a precizat ca, in perioada 22-28 decembrie 2004, au fost acordate contracte care se afla si acum in vigoare pentru mai multe societati, printre care si Grivco.

Mantog a mai precizat ca, desi responsabil in ce priveste complexurile energetice, nu a fost consultat la adoptarea anumitor decizii luate de catre ministrul Seres si ca se considera tinta unui atac al conservatorilor.

Ministrul Economiei, Codrut Seres a declarat marti ca va cere premierului Tariceanu inlocuirea din functie a secretarului de stat Ionel Mantog deoarece acesta este in prezent obiectul unei anchete. Seres a mai spus ca a cerut demisia acestuia si anul trecut.

Seres a facut aceste declaratii dupa ce a fost audiat de catre Comisia economica a Camerei Deputatilor in privinta unor nereguli de incheiere a unor contracte de furnizare a electricitatii, la preturi preferentiale, de catre cele doua complexuri.

Saptamana trecuta, Radu Berceanu, vicepresedintele PD a declarat ca pe piata energiei electrice, cinci-sase firme cu influenta, printre care Grivco, firma lui Dan Voiculescu, firma primarului PNL de Neamt Gheorghe Stefan (zis Pinalti) si cea a fostului director de la Electrica, fac profituri de miliarde pe zi din afacerile cu energie.

Acesta a mai spus ca firmele intermediare cumpara energie electrica ieftina de la stat si o revind la preturi mult mai mari tot la stat.

Ca raspuns, Mihai Lazar, presedinte director general al companiei Grivco a anuntat intr-o conferinta de presa ca firma il va actiona in instanta pe deputatul PD, Radu Berceanu, pe motiv ca declaratiile sale sunt false si au prejudiciat imaginera firmei. Lazar a spus ca ii vor cere lui Berceanu despagubiri in valoare de doua milioane euro.


06-07-2008 03:33:29
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Shi nishte opinii foarte vehemente....de pe la Adevarul ....oare or fi adevarate ?....

RESPECT pt Orban, tu nu esti cu Secu=PSD+Felix
de Respect pt Orban, singurul ce nu sta CAPRA la psd in data de 2008-06-16 20:26:17
Orban n-a mers cu ciumatii rosii, cu PSD si Felix Motanul, cum ar fi vrut clica de spurcati si mafioti Tariceanu-Antonescu-Nicolai-Ghise securistul-Hasoti tantalalul si alti nenorociti ce si-au batut joc de PNL, de istoria sa...
Fara conducerea PNL, cu tovarasul nepot de catea bolsevica de Primaverii in prim-plan (Mengele Olteanu), smenarul lui ILICI, criminalul, tovarasul fiu de securist de Primaverii si el..., asa-zisul independent, potlogarul Oprescu, cel care doar citeste fituicile facute de sleahta lui ILICI, pe calapoduri securiste, nu ar fi iesit niciodata primar in Capitala.
Noroc ca nu va misca, pentru ca am avut inspiratia, ca bucuresteni, sa votam cu PDL la Consiliul General si Oprescu si mafia PCR=PSD nu va putea sa-si faca mendrele !!
HUO Oprescu si putregaiurile PSDiste smenare!! HUO si conducerii PNL, care a stat si sta CAPRA de ani de zile pentru ciolan si furt, cot la cot cu mafia PSD, atat in Bucuresti, cat si in provincie...
Priviti la judetul Olt, unde mafia PSD, prin frauda masiva la sate, prin intimidari, mita si manipulare grosolana la adresa taranimii, prin insi ca Toma si Stanescu care conduc PSD si FOSTII PESEDISTI care CONDUC PNL Olt azi, culmea nesimtirii si tupeului comunist, CEAUSEII de ieri..., potlogarii de azi Jenel Copilau si Ioan Ciugulea, PANA MAI IERI LA psd !!!!, si-au batut joc de electorat, de cetateni, de liberalii autentici, de buna credinta..., SI AU DUS CA PSD sa pangareasca iar judetul Olt, Stanescu putregaiul comunist a ajuns pres Cons Jud Olt, iar multe comune si orasele au incaput tot pe mana PSD, intrucat PNL a stat iar CAPRA si in Olt la PSD si mafia CEAUSEILOR !!! HUO !!

CIUMA ROSIE a pangarit si judetul Olt.Desi capitalele judetelelor Olteniei au mers cu PDL in masa !!!
Si in Olt, mafia securista si comunista, bazata pe hotie, mita, tziganet, potlogarii, smenuri, falsuri si alte...smecherii tipic PCR=PSD,slugoii tatucului ILICI, au fraudat iar... La CORABIA, 90% din Celei a votat cu BARBU=SECU=PCR smenarul, putregai PSD...IDEM si la Caracal, *******, PROSTII, PARASUTELE, SECURISTII, ALAFABETII, PUSCARIASII, PUTREGAIURILE COMUNISTE SI PROGENITURILE LOR, pe care MAFIA COMUNISTA PSD i-a mituit au facut ca CIUMA ROSIE sa scoata capul iar in Olt. Capitalele judetelor OLTENIEI SUNT CU PDL ori cu oameni cumsecade din PNL (pacat ca nu sunt mai multi, ci sunt cu tradarea in sange si se vand destui scursorilor comuniste PSD si oamenilor lui Felix Motanul, securistilor Antenelor lui Voiculescu ! ! ), , acolo CIUMATII ROSII AU AVUT 3-4-5% , ca si la Slatina, unde DARIUS VALCOV a spulberat spurcaciunile comuniste, PSD e zero barat !
PSD a SCAZUT CU 1 MILION DE VOTURI LA NIVELUL ROMANIEII FATA DE 2004, a pierdut, in fapt, n-a castigat decat...prin frauda si manipulare, prin escrocherii si mita, mai peste tot. Pacat ca acei insi-escroci, C..VELE liberale care conduc PNL si la judetul Olt si la Bucuresti, au stat CAPRA la PSD si au pangarit memoria liberalilor m*** in puscariile comuniste, S-AR RASUCI IN MORMANT BRATIENII de ar sti ca actualii conducatori au pactizat cu CIUMATII ROSII PSD!Halal voua, Tariceanu, Antonescu, Nicolai, Hasoti si alti vanduti petrodolareilor asa-zis-ului liberal Patriciu si lui Voiculescu PC, FELIX MOTANUL !!!

ROMANI, ALUNGATI ciuma rosie la toamna, alugati STAFIILE COMUNISTE si slugoii lui ILICI ILESCU, CRIMINALUL !!!
Votati cu democratia si cu libertatea, cu liberalismul, ADEVARATELE MOTOARE ALE SOCIETATII, generatoare de bine pentru toti, NU doar pentru ciumatii rosii de Primaverii, de IERI SI DE AZI !!! La toamna, la alegerile parlamentare, PSD isi va primi cu adevarat ce merita: un SCUIPAT si un SICTIR VESNIC clicii lui ILICI si spurcaciunilor PSD!


06-07-2008 03:37:00
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
ZIUA prezinta cele mai importante dezvaluiri publicate de la inceputul acestui an. Anchetele publicate in 2005 au vizat mai multe domenii de activitate. Dar si personaje din toate sferele. Procurori manjiti, inginerii financiare, manevrele din lumea sportului, politicieni si afaceristi patati. Toti cei care au incalcat legea au fost subiectul dezvaluirilor din ZIUA. Prin anchetele publicate in decurs de un an, cititorii au avut ocazia sa afle cum este cheltuit banul public si cum sunt incalcate legile tocmai de cei care ar trebui sa le respecte si sa le puna in aplicare.Tartorii Banilor NegriZIUA a dezvaluit modul in care mai multe persoane din fosta conducere a Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB), au comis ilegalitati pe perioada mandatului. Acestea erau acuzate de abuz in serviciu contra intereselor publice.Unita, pregatita pentru noi inselatoriiCompania de asigurare UNITA SA a fost acuzata de unii din clientii sai ca refuza acordarea de daune in baza contractelor detinute. Intr-o ampla ancheta am prezentat modul in care UNITA SA a primit o perioada de gratie pentru reechilibrarea situatiei financiare.Frauda de la ARO a fost tolerata de APAPS-AVASIntr-un amplu material care a avut ca subiect fabrica ARO, ZIUA a demonstrat cu documente faptul ca activele acestei societati au fost vandute ilegal de investitorul "tepar", cu toate ca erau gajate in favoarea APAPS, (azi AVAS). Dupa ce firma "Cross Lander" USA nu a platit restantele de circa cinci milioane de dolari, ca urmare a expirarii termenului limita stabilit prin contractul de privatizare a pachetului majoritar de actiuni, AVAS, prin presedintele Mircea Ursache, a anuntat ca doreste "lichidarea voluntara" a fabricii. Adica tot ce s-a furat sa fie sters cu buretele si nimeni sa nu raspunda.Mascarada PNAPersonalul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a fost hartuit in anchete de catre Parchetul National Anticoruptie, condus de Ioan Amarie, ca urmare a unei anonime. Functionarii Oficiului au fost interogati de "militienii" de la PNA, nu despre acte de coruptie, ci daca s-au "reprodus" intre ei.Cascavalul anticoruptie67 de chestori si comisari sefi din Ministerul Administratiei si Internelor, in frunte cu secretarii de stat, au primit sporuri de 50% din leafa, pentru "lucrari de exceptie" si "misiuni speciale", prin ordine secret de serviciu. La nivelul MAI, sporurile s-au atribuit cu precadere sefilor care au fundul lipit de scaune.SIE contra VoiculescuZIUA a dezvaluit faptul ca actualul presedinte al Partidului Umanist Roman a facut afaceri cu gen. Constantin Rotaru, adjunctul sefului SIE. Contactele s-au produs in anii '80, cand Voiculescu era directorul CRESCENT, iar Constantin Rotaru era director la ICE Dunarea, cea mai importanta intreprindere de comert exterior a Securitatii."Heroina" a cazut!Dupa un lung sir de dezvaluiri facute de ZIUA la adresa "generalului heroina", Toma Zaharia, acesta a fost schimbat din functia de secretar de stat in MAI.Vulpea prinsaAm prezentat dovada zdrobitoare ca Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI - serviciul secret al Internelor) s-a ocupat, in ultimii ani, cu actiuni de politie politica. Mai precis, cu interceptarea telefoanelor jurnalistilor, depasindu-si atributiile legale pentru care a fost creata.Teapa ANLLa cativa ani de la lansarea proiectului cartierului "Henri Coanda", am aratat cum mii de romani au fost pacaliti, proiectul fiind in pericol de a muri in stadiul de macheta. ANL a incheiat contracte pentru locuintele care trebuia sa se construiasca, oamenii au platit un avans, insa nu stiau ca aproximativ zece mii de metri din terenul respectiv sunt revendicati. Proiectul este blocat si in acest moment.Rosia Montana, otrava la granita UEZIUA a tras semnalul de alarma in privinta pericolului poluarii cu cianuri, dar si in privinta posibilului dezastru ecologic de la Rosia Montana.Mafia PNAAm dezvaluit un mecanism scandalos prin care unul dintre dosarele care viza coruptia din Brasov a fost smuls prin diverse tertipuri din mana unui procuror care se apropiase periculos de mult de mafia brasoveana. Unul dintre capetele vizate de anchetator era fostul consilier local al PSD, Nicolae Dogar. Am aratat actele de imixtiune ale sefului PNA Ioan Amarie, realizate personal si prin intermediul adjunctului sau, Gheorghe Suhan, cu OK-ul sefului Sectiei a II-a, Alexandru Chiciu, in aceasta cauza complexa de coruptie instrumentata de Serviciul Anticoruptie Brasov si musamalizata la nivel central, printr-o solutie disperata de scoatere de sub urmarire penala.Ancheta la PNA OradeaDezvaluirile ziarului ZIUA despre activitatea dubioasa a procurorilor PNA Oradea l-au obligat pe Procurorul General Ioan Amarie sa delege doi inspectori din Bucuresti pentru a verifica mai multe sesizari formulate impotriva subordonatului sau din Oradea, Ioan Moldovan.Cosa nostra prahoveanaCoruptia din judetul Prahova a fost subiectul unei alte anchete publicate in paginile ziarului. Am aratat cum membri marcanti ai PSD erau implicati in afaceri cu zeci de hectare de vita de vie.Pensia lui "TeZeu"O ticalosie strigatoare la cer, in centrul careia se afla fostul secretar de stat Toma Zaharia, a fost dezvaluita de ZIUA. Am aratat faptul ca generalul "heroina" a trecut in rezerva cu o pensie de 45 de milioane de lei pe luna. Culmea tupeului, in plus, acestuia i s-a acordat si peste 1.000.000.000 de lei, ajutor de batranete.Escrocherie de 1000 de miliarde de leiEscrocheria CI-Co a fost un alt subiect abordat de noi, in care am aratat faptele baronului SIF Muntenia, Horia Teodor Mihaescu. Acesta a fost acuzat de delapidare si abuz in serviciu alaturi de fostul sef al FPS, Alin Giurgiu.Diavolul e VoiculescuZIUA a aratat ca averea lui Dan Voiculescu s-a bazat pe relatiile comerciale directe cu fosta Securitate, pe conjunctura caderii regimului Ceausescu si pe ceea ce a urmat dupa aceea. Pactul cu Securitatea a insemnat bani castigati cot la cot cu Securitatea.Asasinarea lui PanaitIn urma materialelor publicate de noi, referitoare la moartea procurorului Panait, ministrul Justitiei Monica Macovei a cerut Parchetului General efectuarea de noi cercetari in acest caz. Am prezentat faptul ca Panait a fost impins sa se sinucida.Voiculescu vrea Aeroportul BaneasaZIUA a dezvaluit ca Dan Voiculescu, presedintele PUR, impreuna cu o serie de fosti ofiteri de Securitate, a pus mana pe 60% din roadele unei asocieri cu Aeroportul Baneasa. In complicitate s-a aflat si un fost ministru al PSD.Legatura Tender-VGB-RafoIncrengaturile Tender-VGB-RAFO au fost prezentate pe larg in paginile ziarului. Am aratat cum dinozaurii afacerilor cu petrol din Romania au izbutit, sub paravanul lui Ovidiu Tender, sa extraga miliarde de lei din afaceri ilegale cu parcul de zacaminte.Imperiul de carton al "Clanului Nicoara" (II)ZIUA a prezentat informatii in exclusivitate despre Marius Nicoara, presedinte al Consiliului Judetean Cluj. Desi se afla in Top 300, mai toate firmele acestuia erau fie falimentare, fie pline de datorii.Razboiul hologramelor pentru vinuriO tentativa de masluire a unei licitatii pentru holograme a fost demascata in paginile ziarului ZIUA. Am aratat cum Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte produse Vitivinicol a tras sforile pentru ca o firma straina sa castige, fara a avea concurenta pe piata romaneasca.Furturi cumpliteActele de evaziune fiscala ale administratorilor de la CONEF au fost demascate de cotidianul nostru. Am prezentat cum actiunile acestora au condus la diminuarea obligatiei bugetare in suma de 15,5 miliarde de lei, la care s-au adaugat "accesorii" de 4,1 miliarde de lei.Fals ministerialZIUA a publicat un caz senzational care a demonstrat ca Ministerul Muncii este controlat si astazi, aproape in totalitate, de oameni ai PSD-ului. Am dezvaluit cum unul dintre consilierii premierului Tariceanu a fost numit intr-o functie publica printr-un fals grosolan.Hotelurile fratilor "Frutti-Fresh"Faptul ca grupul de firme al fratilor Ioan si Viorel Micula avea datorii la stat de peste 5.000 de miliarde de lei nu a contat pentru cei care au organizat licitatia pentru vanzarea unor hoteluri de pe litoral. Am aratat cum, in ciuda acestor datorii, grupul de firme a reusit sa cumpere 12 hoteluri pe litoral in ultimii ani.Fotbalul politicZIUA a dezvaluit faptul ca Rapid Bucuresti s-a bucurat de anumite investitii din partea Ministerului Transportului. Toate acestea din cauza pozitiei pe care o are in acest moment fostul patron al clubului Rapid, George Copos.Fotbalul romanesc este foarte aproape de falimentO alta ancheta a ziarului nostru a vizat mecanismul prin care patronii marilor cluburi au escrocat statul.Am aratat ca desi fotbalul romanesc este inglobat in datorii, presedintii si patronii de cluburi se scalda intr-un lux orbitor.Afacerea Rostok - DeltaconsCotidianul nostru a dezvaluit faptul ca directorul Alexandru Stroie de la Deltacons SA - un protejat al camarilei PSD Tulcea - a castigat licitatia organizata de AFDJ pentru scoaterea epavei Rostok cu 1000 de euro mai putin decat plafonul maxim de 5 milioane de euro alocat. Am mai aratat si ca Deltacons a castigat sub fosta guvernare PSD grosul lucrarilor finantate de stat si de Banca Europeana de Investitii in Tulcea.Reteaua Omar-PriboiTot in paginile ziarului ZIUA au fost deconspirate legaturi si transferuri externe ilegale care s-au facut sub ochii autoritatilor. ZIUA a demonstrat ca afacerile de acest tip ale unor grupari siriene al caror coordonator era Omar Hayssam erau cunoscute si "girate" de deputatul PSD de Vrancea, Ristea Priboi, dar si de Ovidiu Musetescu, fost sef al APAPS.Magureanu in gaura de sarpe!Istoria rafinariei de la Suplacu de Barcau, Petrosub, a fost si ea tratata pe larg, de ZIUA. Am aratat ca impasul in care se afla rafinaria era rezultatul unui prost management al unei firme off-shore in spatele careia se afla unul dintre cele mai "gri" personaje din Romania: Virgil Magureanu!Banditul din BanieReporterii ZIUA au denuntat faptul ca primarul Craiovei, Antonie Solomon, a fost finantat de lumea interlopa cu peste 400 de mii de euro in cursa electorala.Mafiotii lui IliescuZIUA a aratat ca Ion Iliescu a patronat un sistem mafiot care a prejudiciat interesele Romaniei si ale oamenilor de rand. Au existat personaje care au compromis pe parcursul anilor imaginea Romaniei, care au furat, ucis si inselat, care au condamnat nevinovati si au scos basma curata infractori periculosi. Acestea au reusit insa sa se impuna pe scena politica romaneasca drept lideri.Spaga pe fataO alta ancheta aparuta in paginile ziarului nostru l-a vizat pe Aurel Balut, directorul Companiei Nationale de Autostrazi. Acesta a fost surprins in timp ce conducea o limuzina a firmei italiene ASTALDI. Compania italiana primise de la CNADNR lucrari de reabilitare de sosele de 477 de miliarde de lei.Axa informativa a lui IliescuUnul dintre cele mai interesante subiecte abordate a vizat imperiul de forta si teroare constituit de Radu Timofte, Ioan Talpes si Ovidiu Tender. Am dezvaluit cum la interventia si aprobarea data direct de catre Talpes, printr-o firma a lui Tender, au fost facute zece legitimatii SIE pentru a fi folosite in interiorul tarii in actiuni de influenta. De asemenea, am aratat ca SRI Timis l-a protejat pe Ovidiu Tender si afacerile acestuia la ordinul liderilor politici.Portul mafieiTot ZIUA a demonstrat ca ofiterii Sarbu si Bogdan, aceiasi care l-au scapat pe Iliescu in dosarul Costea au transformat portul Constanta intr-o mina de aur a grupului infractional condus chiar de catre ei. Cei doi au participat la confiscari abuzive de milioane de dolari. Am aratat si ca acestia au fost racolati de catre Ioan Talpes, inainte de finalizarea mandatului Coalitiei.Interesele petroliere ale lui TalpesReporterii ZIUA au demonstrat ca oamenii coordonati de fostul consilier prezidential Ioan Talpes au intreprins afaceri personale si prin interpusi cu anumite segmente ale industriei petroliere din Romania si din fosta URSS. De asemenea, l-am deconspirat pe ofiterul Paul Sarbu, in momentul in care am dezvaluit ca acesta incerca sa obtina informatii despre inceputurile ziarului ZIUA si despre Sorin Rosca Stanescu.La Famiglia STSO alta ancheta a avut ca subiect Serviciul de Telecomunicatii Speciale. Am dezvaluit ca acesta era condus de indivizi pusi pe capatuiala, care au fost prinsi in 1997 cu mana pana la cot in vistieria unitatii. Din 2001 si pana in prezent, vilele si averile directorilor STS au rasarit ca ciupercile dupa ploaie, pe fondul unor achizitii scandaloase din banul public, bine camuflate sub paravanul "secretului de stat". Am aratat si ca Ion Iliescu i-a rasplatit pe "bravii militari" cu opt stele de general.Supergardul inteligentPortul Constanta a fost din nou in prim-planul unei anchete. Am demonstrat ca un sistem de miliarde implementat dupa ultimul racnet al masurilor in materie de securitate s-a dovedit a fi apa de ploaie in fata retelelor de proxenetism. Codul International de Securitate a Navelor si Facilitatilor Portuare era penetrat sistematic de infractori care beneficiau de protectia unor politisti sus-pusi.Escrocheria "Stadionul"ZIUA a dezvaluit faptul ca Consiliul Judetean Cluj se pregatea sa darame stadionul "Ion Moina". Motivul era evident unul de ordin financiar: terenul de sub el urma sa fie vandut printr-o inginerie financiara.Afacerea auruluiFaptul ca de ani de zile aurul din Romania pleaca peste granita a fost subiectul unei alte anchete. Am aratat cum aurul aflat in sterilul din iazurile de decantare de la Baia Mare se scurge peste granita prin cele mai ingenioase metode "contractuale", umpland buzunarele unor indivizi dubiosi.Fantastica inginerieO alta inginerie a lui Dan Voiculescu a fost data in vileag de noi. Am aratat cu probe cum acesta schimbat peste noapte denumirile principalelor sale firme-institutii de presa. Multe dintre societatile imperiului sau financiar au fost trase pe linie moarta, fiind radiate sau vandute dupa schimbarea denumirii.Facultatea de spargatoriIn timp ce Politia se dovedea neputincioasa in fata valului de spargeri de locuinte, ZIUA a prezentat in exclusivitate cursurile pentru initierea spargatorilor. Acestea se transmiteau in comunitatile informationale din Romania. Infractorii aveau acces la manuale si filme didactice, fara ca oamenii legii sa ia vreo masura.Dosarul "Vulpea"Ziarul nostru a prezentat faptul ca unul dintre cele mai controversate personaje din mediile de putere actuale, chestorul general Virgil Ardelean, seful Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna a M.A.I, a fabricat, din postura functiei sale, multe dosare. Munca sa nu a fost in zadar: cu aceste dosare, "valuta forte", cel poreclit "Vulpea" a reusit sa traga mereu sfori, in functie de interesele sale de moment, dar mai ales a reusit sa isi salveze pielea.Datornicii RomanieiDatornicii Romaniei au fost subiectul unei alte investigatii. Am aratat cum marii contribuabili au obligatii neplatite catre stat in valoare de miliarde de lei noi.Batjocura la frontieraO ordonanta a Guvernului Tariceanu, ce modifica o lege adoptata de PSD, a provocat un amestec de dictatura si haos la granita. ZIUA a prezentat pe larg batjocura la care au fost supusi romanii la granita. Din disperarea de a indeplini pe ultima suta de metri cerintele UE, MAI a dat pe mana vamesului drepturile omului.Smecheriile lui CoposAfacerile dubioase realizate de George Copos au atins nu numai fotbalul sau turismul, ci si piata imobiliara. ZIUA a aratat cum vicepremierul conservator a reusit sa-si umple buzunarele cu peste cinci miliarde de lei. Banii proveneau de la Loteria Romana, institutie condusa de vechiul prieten al patronului din Giulesti, Nicolae Cristea.Dosarele lui MuscaluZIUA a prezentat prezinta motivele pentru care George Muscalu a fost revocat din functia de sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism din cadrul Parchetului General. Motivele pentru care ministrul Justitiei a cerut revocarea acestuia au fost dintre cele mai grave. Ele vizau dosare pe care s-a asternut praful, pasivitatea procurorilor in investigarea infractiunilor, in special cele in care au fost implicate persoane cu importante functii publice.Fantomele BRDUn material incendiar publicat in paginile ziarului a fost cel referitor la Banca Romana pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale. Am aratat cum BRD s-a folosit de banii clientilor, fara stirea acestora. Sume considerabile au fost transferate in conturile fictive ale unor firme fantoma.Stenogramele santajuluiZIUA a intrat in exclusivitate informatii potrivit carora papusarul din spatele scandalului stenogramelor PSD ar fi chestorul general Virgil Ardelean, zis si Vulpea. Am aratat cum acesta a pus mana pe documente anul trecut, prin intermediul unei subordonate a Dorinei Mihailescu.Stiuca din Delta condamnata la disparitieZIUA a prezentat cum interesele financiare ale unor afaceristi verosi au fost puse mai presus de cele ecologice. Speciile rare de peste din Delta au fost puse in pericol din cauza unor interese economice.Tunul rusescPrin cateva miscari strategice, grupul MARCO INTERNATIONAL a pus mana pe intreaga industrie de aluminiu din Romania. Am aratat ca in spatele acestei operatiuni s-au aflat magnatii rusi Vitali Matsitski si Oleg Deripaska. Miza era ca ALRO Slatina, ALPROM Slatina si ALUM Tulcea sa fie furnizate, la pachet, colosului RUSKI ALUMINIUM.Afaceri cu SIDAZIUA a dezvaluit ca programul anti-SIDA al Ministerului Sanatatii era un carusel de facut milioane de dolari pe spinarea unor muribunzi. In ciuda avertismentelor date de americani, oficialii de la Bucuresti au ezitat sa intervina pentru stoparea alimentarii coruptiei cu bani din programele anti-SIDA. Am aratat ca pretul medicamentelor anti-SIDA si anti-HIV din Romania depasea cu mult pretul de pe piata europeana sau americana.Jaful APANOVAAm prezentat cum compania care se ocupa de apa Capitalei ia banii din buzunarele bucurestenilor fara sa ofere ceva in schimb. Primele zile de ploaie torentiala din acesata toamna au dovedit hibele contractului incheiat de municipalitate. ZIUA a aratat ca fiecare bucurestean platea de doua ori societatii Apa Nova pentru ploaia care cade din cer. O data prin taxa pe apa meteorica, alta data, indirect, prin suma pe care primariile o varsa in contul companieiIngineria "Cocos"ZIUA a aratat cum firma condusa de Sorin Serban Vulpescu si Dan Besciu, partenerii de afaceri ai celebrului Dorin Cocos, cunoscut ca si sot al fostului consilier prezidential Elena Udrea, in firma EURO CONSTRUCT TRADING 98 SRL, a reusit sa obtina, pe sest, fara licitatie, toate drepturile asupra Hotelului "Muntenia",de la Regia Patrimoniului si Protocolului de Stat. "Muntenia" este o locatie cunoscuta celor care frecventeaza zona lacului Snagov si ar fi reprezentat pentru orice investitor o lovitura pe piata turismului.Imperiul lui Vuza se clatinaZIUA a aratat ca grupul industrial "Serviciile Comerciale Romane" al magnatului Stefan Vuza a beneficiat ani la rand de esalonari la plata impozitelor si privatizari. Toate acestea au purtat marca "Ovidiu Musetescu".Clanul demolatorilorTot in paginile cotidianului nostru, am dezvaluit ca Dorin Adam, familia sa si Sorin Apostu controlau banii statului in domeniul inchiderii si al ecologizarii minelor. Numeroase contracte au fost atribuite preferential, pe relatia tata - fiu sau amic.Jaf la cetateanZIUA a aratat si cum BRD lua ilegal bani din buzunarele romanilor prin creditul Expresso in euro cu dobanda variabila. Contractul conceput de banca continea multe capcane interzise de legile romanesti sau europene, care ii permiteau bancherului sa-si acopere incompetenta pe spinarea clientului.Cartelul CSMAlte dezvaluiri facute de ZIUA au vizat Consiliul Superior al Magistraturii. Am prezentat in exclusivitate stenograma discutiilor din 16 noiembrie din CSM, in care s-a putut vedea limpede cum sunt tratate de catre inaltii magistrati Legile Justitiei si Codul deontologic.Bombele ecologiceTot ZIUA a dezvaluit faptul ca in plina epidemie de gripa aviara si pesta porcina, Romania e pe cale sa subventioneze declansarea unui dezastru biologic la nivel national. Prin doua Hotarari, Guvernul a permis oricui avea legatura cu cresterea animalelor, productia, depozitarea, procesarea sau comercializarea carnii ori a altor produse de origine animala sa-si faca crematoriu.Cea mai masiva revendicare: RetezatIn materialul publicat sub titlul "Ai cui sunt muntii Romaniei", ZIUA a prezentat faptul ca masivul Retezat a fost revendicat in totalitate de o singura familie: Kendeffy. In urma anchetei noastre a rezultat ca daca retrocedarile montane vor avea castig de cauza, toti muntii Romaniei vor reveni marilor familii si ramurilor princiare din perioada interbelica.Elena face legeaFostul consilier prezidential Elena Udrea a facut legea in cazul dosarului casei lui Traian Basescu din strada Mihaileanu. Am aratat cum, la o zi dupa anuntul facut de Elena Udrea, potrivit caruia este avocatul lui Basescu, procurorii au decis neinceperea urmaririi penale. (D.E.I.)

06-07-2008 03:40:52
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Iata un securist vesel shi grobian precum porcul shi care nu-i pare rau de nimic din ceea ce a facut ....incercatzi sa comparatzi rasul lui cu rasul lui Iliescu ....nu vi se par asemanatoare ?



Dan Voiculescu se mandreste cu Felix (Politica)
       Interviu exclusiv. Liderul PC povesteste cu nostalgie cum a pus umarul la depistarea dusmanilor patriei din ASE si din comertul exterior.

Intr-o sala a Hotelului Rex din Mamaia, Dan Voiculescu a povestit, in exclusivitate pentru EVZ, care a fost relatia sa cu Securitatea: o legatura consistenta, presarata cu note informative semnate Felix, despre studenti si colegi de serviciu, la sfarsitul careia a ramas cu mandria ca a putut sa ajute "organele".

EVZ: Pornim de la premisa ca verdictul CNSAS este cel publicat in ziare, si anume ca ati facut politie politica...

Dan Voiculescu: N-am nimic impotriva.

Asadar, sunteti informatorul Dan Voiculescu. E un verdict oficial, dat de o institutie a statului...

In primul rand, nu e oficial pentru ca nu l-am primit. In al doilea rand, institutia statului e una politica, formata din oameni pusi acolo de partide, si eu consider ca e o lucratura politica.

Nu ati contestat niciodata pana acum autoritatea CNSAS. Reprezentantii PC au votat pentru acest Colegiu in parlament.

Am votat pentru ca era o structura, dar asta nu inseamna ca nu e politica. Nu i-am negat niciodata autoritatea pentru ca n-am urmarit activitatea lor.

Dar acum o sa ma uit mai atent, inclusiv la componenta CNSAS, pentru ca am aflat de ultima ora ca si printre oamenii din CNSAS sunt oameni cu nume de cod.

Cine este Dominic?

Nu stiu, dar probabil ca o sa aflati inaintea mea, si o sa aflu si eu din "Evenimentul zilei".

Informatia a fost lansata de un parlamentar al partidului dumneavoastra, domnul Sergiu Andon. E de presupus ca dumnealui stie si ca ati sti si dumneavoastra. Cand il deconspirati?

Multe sunt de presupus, dar eu cred ca nu ne putem juca cu soarta oamenilor pe presupuneri.

Intre securistul Ion si securistul Vasile

Realitatea este insa una: exista niste note informative, nu doar rapoarte de serviciu, semnate de dumneavoastra cu numele de cod Felix...

De unde stiti dumneavoastra?

Asa cum am scris si in ziar, din surse din apropierea CNSAS.

Inca o data, dosarul acesta a fost la SRI si la CNSAS. Nu poate fi altcineva decat domnul Timofte, pe care il voi da in judecata, si membrii CNSAS, pe care ii voi da in judecata individual, pentru scurgere de informatii.

Subiectul este acum reprezentat de aceste note informative. Restul, e problema dumneavoastra in justitie.

In primul rand, daca le vedeti, erau cam asa: referitor la fabrica din Simleu Silvaniei, in legatura cu un cetatean Leo Gottsfried din Austria care venea si vindea tigari pe Lipscani ma intrebau daca stiu ceva, si eu le spuneam ca habar n-am ce activitate are Leo Gottsfried.

Mai era o nota in care un ofiter isi intreba superiorul daca poate sa ma contacteze pe mine sa ma intrebe daca ramane un hocheist intr-un turneu la Praga. Si i-am intrebat pe stimabilii membri CNSAS: a aflat securistul, m-a intrebat, unde-i raportul? Mi-au zis ca n-apare nimic.

Pai atunci ce aveti, domn’e, cu mine? Daca il intreaba securistul Ion pe securistul Vasile ceva, inseamna ca eu am facut politie politica? Ei mi-au zis ca se presupune ca m-au intrebat. Bun, pai se presupune si ca i-am raspuns? Vorbim pe documente sau pe presupuneri?

Felix si studentul Oklahoma

Acestea sunt toate?

Da. Mai era una in care ma intreba securistul care raspundea de ASE daca cunosc studenti straini care studiaza la ASE. Probabil ca ma vazuse la un dans sau cafea cu vreun student strain sau studenta straina si voia sa afle daca tradez un interes national.

Si era o nota: uite, cunosc pe studentul Oklahoma nu stiu cum il chema... si cu Bob din Namibia, cu care am relatii de la camin, am fost la ei de cateva ori si i-am ajutat la geografie, pentru ca merita sprijiniti.

Acestea sunt exact genul de informatii pe care un informator le dadea Securitatii... Oamenii care nu doreau sa colaboreze nu spuneau absolut nimic.

Noi nu putem judeca lucrurile decat in limitele legilor. Tot ce era in afara legii nu poate fi tratat decat ca opinii, pareri... Legea CNSAS este foarte clara, ea defineste foarte clar politia politica.

Defineste foarte clar si informatorul, drept acea persoana care a oferit informatii organelor de Securitate, de natura sa lezeze drepturile individuale ale unui cetatean.

Ce am lezat eu cand vorbeam despre fabrica de la Simleu Silvaniei? Exista un raport cauza-efect: daca Voiculescu a fost informator si daca Voiculescu a facut politie politica, in limita legii trebuie sa am o victima, cel care a fost lezat in drepturile sale.

"Un fost director de-al meu apare in nota mea"

Numele Rugeanu va spune ceva?

Nu, cine e?

Este un fost sef al dumneavoastra, caruia Securitatea i-a deschis un dosar de urmarire informativa dupa ce dumneavoastra ati dat o nota despre el.

Este vorba de Rugescu, un fost director de-al meu, care apare intr-o nota de-a mea. Nota aceea nu e smnata "Felix" ci cu nume si prenume. M-a intrebat ofiterul care raspundea de Vitrocim din ce cauza nu am vrut sa fac o comanda in Spania.

Si eu spuneam: refuz sa semnez comanda la pretul de 3 dolari pe bucata deoarece aveam oferte la pretul de 2,80. Am refuzat sa senez telexul. N-am fost de acord sa cumpar slinguri (n.r. - bucati mari de fier pentru laminoare) pentru Romania la preturi mai mari, asa cum mi-a ordonat domnul director Gheorghe Rugescu.

Daca dumneavoastra credeti si cineva din Romania crede ca eu, lucrator de comert exterior, am refuzat sa fac o paguba tarii pentru ca dorea un individ si prin asta am facut politie politica, inseamna ca va lipseste un element. In toate statele lumii exista ceea ce se cheama siguranta nationala. Exista obligatia oricarui cetatean, a dumneavoastra inclusiv, sa va aparati statul.

Pe cai legitime. Aceasta e diferenta. Securitatea nu era un organism legitim.

Eu nu vorbesc de Securitate, ca nu ma intereseaza. Eu n-am fost ofiter de Securitate.

Dar i-ati dat informatii.

Pai, n-aveai cui sa le dai.

Directorului de intreprindere si atat, de exemplu.

Aia era turnatorie.

Nu, turnatorie erau notele date la Securitate.

Inca o data, eu am refuzat sa semnez o comanda la un pret mai mare decat era obtenabil. Cu asta mi-am inchis rolul. Directorul nu m-a intrebat nimic, nimeni nu m-a intrebat nimic. Dupa o saptamana, ofiterul care raspundea de Vitrocim a aflat de undeva si a venit sa ma intrebe de ce n-am semnat.

De ce i-ati raspuns? Erau oameni care nu raspundeau atunci cand venea Securitatea sa-i intrebe ceva.

Eu eram mandru, stimata doamna. Eu eram mandru, puteam sa strig in gura mare ca am facut economie tarii!



--------------------------------------------------------------------------------



Gheorghe Rugescu a murit in 1998

Gheorghe Rugescu, cel pe care l-ar fi turnat Dan Voiculescu la Securitate, a murit in anul 1998, in urma unui stop cardiac. Rugescu a fost director adjunct la ICE Vitrocim, acolo unde lucra Voiculescu in anii ‘70-’80.

A parasit Vitrocim la inceputul anilor ‘80, cam in aceeasi perioada cu Voiculescu. Fosti colegi isi amintesc ca ar fi plecat in urma unui scandal legat de viata sa personala. "L-au "cantat" unii, altii...", povesteste un fost angajat al ICE Vitrocim. Dupa 1989, pensionar, a intrat in afaceri, insa fara prea mare succes.

"Nu ne spunea nimic. Stiu doar ca lucra in comertul exterior, dar eram prea mic ca sa cunosc detalii", spune fiul sau, Adrian Mihai Rugescu.

El nu este interesat de cazul "Voiculescu". "Nu ma intereseaza sa vad dosarul. Ce a fost a fost...". Stela, sotia lui Gheorghe Rugescu, a plecat din Romania in anii ‘90 si s-a stabilit in Canada. (Calin Cosmaciuc)



--------------------------------------------------------------------------------



"La guvernare, dar nu neaparat cu Voiculescu vicepremier"

Ati vrea sa ramaneti la guvernare?

Din punctul meu de vedere, daca-l intrebati pe Dan Voiculescu, da.

Cu dumneavoastra vicepremier?

Nu neaparat.

Sunteti perceput ca un personaj alunecos. Ati schimbat des taberele politice.

Cum am schimbat des? Noi am facut o singura alianta politica: cea cu PSD. E cel mai consecvent partid de dupa ‘89 incoace: partidul umanist, cu doctrina social liberala, care s-a transformat in Partidul Conservator.

Am facut, intr-adevar, un compromis cand am intrat la guvernare cu PNL-PD. E un compromis, nu o alianta.

Pentru cine l-ati facut? Sa nu spuneti iar ca pentru interesul national.

Pentru stabilitatea Romaniei. Ne-a rugat presedintele Basescu. Nu stiu daca imi pare rau sau bine, dar am facut-o. Dar asta nu inseamna ca am facut multe schimbari. O singura alianta: cu PSD in 2000, si dupa aceea in 2004.

Acum ati decis, in sfarsit, sa intrati si dumneavoastra alaturi de partid in viata politica. Pe cine reprezentati dumneavoastra si ce legitimitate are PC sa fie la guvernare, cu un scor electoral de 2%?

Vreti sa ies de la guvernare?

Nu. E o intrebare.

Va rog sa scrieti ca "Evenimentul zilei" ne cere sa iesim de la guvernare.

Nu am spus neaparat asta.

V-am intrebat ce legitimitate are partidul sa fie acolo.

Bine, am notat dorinta dumneavoastra sa iesim de la guvernare. O sa o supun Biroului politic. O sa-i intreb cum ne permitem noi cu 2a sa stam la guvernare.

Da, asta e o intrebare.

Va promit ca asa o sa-i intreb si eu in Biroul politic.

Raspunsul dumneavoastra care este?

Nu stiu, o sa astept raspunsul Biroului politic. La finalul interviului, Dan Voiculescu ne-a asigurat ca a vorbit serios cand a spus ca va intreba Biroul politic despre legitimitatea de a fi la guvernare. "Nimeni n-a mai avut curajul sa ma intrebe lucrul asta", a explicat seful PC.



--------------------------------------------------------------------------------



Spune ca si-a ales numele conspirativ Felix dupa ce citise... "Felix si Otilia". Adica "Enigma Otiliei" de George Calinescu

Erati mandru ca puteati sa dati aceste informatii organelor de Securitate?

Da, foarte mandru. Ca pot sa dau informatii economice care sa ajute tara. Oricui. Si Securitatii in primul rand! Cum adica, dumneavoastra in locul meu daca puteati sa faceti economie Romaniei si erati lucrator in comertul exterior n-ati fi facut la fel?

Nu. As fi dat informatiile directorului de intreprindere. Daca suspectam ceva ilegal, m-as fi dus la Militie.

Militia se ocupa de gunoieri, de alte lucruri.

La Procuratura, atunci. Nu la Securitate.

Ce e aia Procuratura? Nici nu stiam ce e aia.

Ati jignit poporul roman cand ati spus ca toti cei care lucrau la stat au dat informatii Securitatii. Nu este adevarat.

Rectific, a fost o exprimare nefericita. Am vrut sa spun ca toti oamenii care lucrau la stat, intreprinderea la care ei lucrau avea un ofiter de Securitate, care era pastorul intreprinderii.

Absolut toata lumea din intreprinderea respectiva era in observatorul ofiterului de Securitate respectiv. Exprimarea mea gresita a fost cand am spus: "Au colaborat". Ei nu au colaborat, ei au trait intr-un sistem, in care, ca si mine, Securitatea era peste tot, permanent.

Unii au colaborat, altii nu. Dumneavoastra ati colaborat, asta spune CNSAS.

Deocamdata, CNSAS nu mi-a spus nimic, sa vad ce spune, si pentru ce spune o sa raspunda.

Utecisti, pionieri si 23 August

Lasati sa se inteleaga faptul ca aveti chiar o admiratie fata de fosta Securitate. E o perceptie gresita?

Nu, e o perceptie corecta. Noi ne-am obisnuit sa judecam si sa condamnam la gramada.

Fosta Securitate are pe constiinta milioane de destine frante.

Eu sunt de acord, dar faptul ca au fost milioane de destine frante nu inseamna sa condamnam si pe cei care nu au nicio vina. O parte din Securitate a frant niste destine, si venim noi acum si frangem alte destine nevinovate. Cine va va judeca pe dumneavoastra care frangeti destinul meu, care sunt nevinovat?

Nu-l frangem. Este o institutie a statului, care a luat o decizie.

Daca Securitatea actuala, CNSAS-ul, care e Securitatea actuala...

CNSAS-ul e Securitatea actuala?

Sa spunem. Mie cam asa mi se pare. Daca ei frang niste destine, cine o sa-i ia pe ei la intrebari peste 20 de ani?

Ei iau niste decizii intr-un stat de drept. Dumneavoastra ati luat niste decizii si ati ales o comunicare cu Securitatea intr-un stat represiv, in care orice informatie oferita Securitatii putea rupe un destin.

Ce usor e de vorbit! Ce as fi vrut eu sa traiti in vremurile alea! Ce as fi vrut eu sa va vad utecista pe dumneavoastra, pionier, batand la toba de 23 August, mergand in mars si spunand "Traiasca Partidul!". Sunt convins ca tatal dumneavoastra ar fi fost mandru sa va vada pionier.

Nu discutam despre familia mea. Poate v-a fost frica ca o sa va pierdeti serviciul, sau ati avut ceva de castigat. Ati avut o ascensiune profesionala foarte brusca, la 24 de ani erati sef al Departamentului de comert exterior de la Vitrocim.

Si la 26 eram doctor in stiinte. Poate tot Securitatea m-a facut doctor.

"Analizez analitic, sintetic, sistemic"

Fostii dumneavoastra colegi de serviciu spun ca era imposibil sa aveti o astfel de functie fara sa colaborati cu Securitatea.

Iar o parere. Eu pot sa va spun ca domnul ministru Lazar Gheorghe mi-a dat o dispensa de doi ani, pentru ca era nevoie de vechime de cinci ani ca sa fii sef, si eu aveam trei.

De ce?

Probabil a constatat ca sunt bun. Adica dumneavoastra credeti ca nu a contat criteriul profesional, faptul ca vorbesc trei limbi straine, faptul ca atunci cand ma apuc de o chestiune ma duc pana in profunzimea ei si o analizez, analizez analitic, sintetic, sistemic, trag concluziile, imi fac planul de bataie, ma pregatesc pentru negocieri o saptamana, stiu exact ce vrea adversarul meu de negocieri, obtin exact ce vreau. Astea sunt lucruri de lepadat?

Fireste ca nu. Dar poate ca nu ar fi contat fara decizia dumneavoastra de colaborare.

Stiti ca Vitrocimul reusea sa ia salariile datorita eforturilor departamentului pe care-l conduceam?

Ati colaborat cu Securitatea?

Nu. Am comunicat cu Securitatea

"Felix? Foarte frumos!"

Dumneavoastra v-ati ales pseudonimul "Felix"?

Nu, m-a intrebat maiorul care raspundea de Vitrocim sa-i spun cum vreau sa ma cheme cand semnez. Mi-a spus sa aleg un nume care incepe cu "D". I-am spus ca cu "D" nu stiu, dar tocmai citisem Calinescu - "Felix si Otilia" (n.r. - de fapt, "Enigma Otiliei") si i-am spus: "Felix". El zice: "Foarte frumos!".

Este o situatie clasica pentru un informator. Unii aveau dreptul sa-si aleaga pseudonimul, si, de cele mai multe ori, incepea cu aceeasi litera ca si numele real.

Depinde si de informator. Eu consider ca un informator este in statul roman aproape egal cu un spion. Informatorii din domeniul economic, din spionajul economic, au fost utili Romaniei.

Turnatorii de duzina, care-si turnau colegii de serviciu, pe cei de departament, copiii de la scoala au fost turnatori care intra in categoria de care vorbiti dumneavoastra.

Exista doua caste de informatori?

Doua caste total diferite! Exact cum ar fi pompierii si politia de proximitate. Pompierii sting focul. Ceilalti prind infractorii.

De ce spuneti ca daca ati fost informator inseamna automat ca n-ati fost ofiter de Securitate? Incercati sa induceti o confuzie. Puteati sa fiti mai intai informator si apoi ofiter.

Nu puteai.

Ba puteai. Exista multe cazuri.

Eu nu cunosc problema asta. Dupa parerea mea, un informator nu poate sa fie ofiter.

Putea sa fie mai intai una, si apoi alta. CNSAS nu v-a eliminat aceasta problema.

Nu, n-a eliminat-o. Dar ati putea sa spuneti ce poate sa elimine problema? Cum as putea sa demonstrez ca n-am fost ofiter de Securitate? Sa ma impusc in cap?


06-07-2008 03:57:45
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Shi daca tata este grobian de ce odrasla nu ar fi shi ea deci simplu ....PE MOSHIA MEA NU MISHCA NIMENI CA ALTFEL VA DAU AFARA, PAI CE TAMPONUL MEU E AICI ?...SAT FARA CATZEA ?



Camelia Voiculescu, fiica lui Dan Voiculescu şi moştenitoarea Trustului Intact, i-a cerut public lui Marius Tucă, directorul cotidianului „Jurnalul Naţional”, să întrerupă colaborarea pe care acest ziar o are cu Dorin Tudoran.
Într-o scrisoare publicată în ediţia de joi a „Jurnalului Naţional”, Camelia Voiculescu îşi arată „stupefacţia” faţă de comentariul lui Dorin Tudoran, „Felix, Mircea şi Dorin”, apărut în acelaşi ziar, pe 14 iulie.

Potrivit şefei Trustului Intact, Dorin Tudoran s-ar fi abătut de la „principiile gazetăriei de înaltă ţinută profesională”, înjurandu-l „în mod deşănţat” pe Dan Voiculescu şi făcand afirmaţii „incorecte” despre presupusa colaborare a acestuia cu Securitatea. În final, Camelia Voiculescu le adresează „un avertisment” tuturor angajaţilor şi colaboratorilor care vor mai face precum Dorin Tudoran: nu mai au ce căuta în Trust!

„Expresii demne de un talk-show de maidan”

Iată fragmente din scrisoarea Cameliei Voiculescu adresată lui Marius Tucă: „În articolul din 14 iulie 2006, Dan Voiculescu e blagoslovit cu expresii demne de un talk-show de maidan. Nu însă de paginile unei publicaţii de ţinută precum Jurnalul Naţional. E dreptul lui Dorin Tudoran să înjure cum crede domnia sa că e mai deşănţat.

Nu însă într-o publicaţie a Trustului «Intact». Are la dispoziţie numeroase foi imunde din Romania. În Trustul de presa «Intact», respectarea libertăţii de expresie este o regulă sacră. O regulă sacră trebuie să fie însă, alături de corectitudinea profesională, şi respectarea dreptului la imagine a persoanei.

Prin intervenţia sa, Dorin Tudoran a încălcat flagrant această regulă. Am nu numai calitatea, dar şi obligaţia de a veghea ca publicaţiile Trustului să nu se abată de la principiile gazetăriei de înaltă ţinută profesională. Îmi place să cred că aş reacţiona la fel dacă ţinta umorilor auctoriale ar fi oricine altcineva; sper însă că nu va mai fi cazul de acum înainte.

Dreptul la opinie e una, şi îl respectăm, denigrarea e însă cu totul altceva. Sub acest semn, vă cer ca domnul Dorin Tudoran să nu se mai numere printre colaboratorii Jurnalului Naţional.

Folosesc acest prilej nefericit pentru a lansa un avertisment tuturor angajaţilor şi colaboratorilor noştri: materialele superficiale, jocurile de culise şi gazetăria de joasă speţă nu au ce căuta în publicaţiile Trustului «Intact».”

„Mi-a murit Dan Voiculescu”

„Felix, Mircea şi Dorin” începe astfel: „Mi-a murit Dan Voiculescu. Pe limba lui. Pasăre care se dă Phoenix şi se dovedeşte papagal. Peltic – cand e vorba de evidenţe, limbut – cand ar trebui să practice umilinţa şi neconvingător cand are dreptate, Dan Voiculescu atestă că tragedia poate fi şi o dramă pe care încerci să o rezolvi cu mijloace comice.

Să declari că dovedit drept simplu informator eşti exonerat de acuzaţia de a fi fost general şi manipulator al «fondurilor Ceauşescu» constituie un adio definitiv spus prezumţiei de nevinovăţie.”

Dorin Tudoran descrie apoi mecanismul ridicol prin care Dan Voiculescu încearcă să scape de verdict, contestand autoritatea CNSAS, şi încheie cu constatarea că Voiculescu este acum mai aproape ca niciodată de C.V.Tudor:

„Privind rahatul în care a intrat Dan Voiculescu, îmi amintesc de laxativul copilăriei noastre – Coprol. Plicul ce conţinea leacul era călărit de un pitic, cu fes de noapte pe cap şi cu o feştilă în mană. Rareori am văzut un om care să şi-o caute cu lumanarea mai abitir ca Dan Voiculescu şi care să şi-o găsească cu hardăul. Noroc că-l apără «Tribunul».”

Au jucat hochei împreună

Fost disident anticeauşist, Dorin Tudoran a surprins pe toată lumea în 2004, cand a decis să devină consilier de campanie al PUR, imediat după ce acest partid a ales să renunţe la serviciile lui Dick Morris.

Trecutul controversat al lui Dan Voiculescu în fruntea firmei Crescent nu i-a produs atunci mari dileme lui Dorin Tudoran. „Fiecare avem trecutul pe care-l avem”, a răspuns presei, adăugand că-l cunoaşte pe Voiculescu din copilărie şi că a jucat hochei cu acesta.

Din datele recente ale CNSAS rezultă că Voiculescu ar fi făcut primele informări către Securitate tocmai în perioada sa de „sportiv”. După alegeri, Dorin Tudoran a devenit colaborator al „Jurnalului Naţional”.

Ultima modificare facuta de CIUDATUL SA (06-07-2008 04:08:07)


06-07-2008 04:06:33
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Declaratia lui Mugur Ciuvica, purtatorul de cuvant al Actiunii Populare:

15 februarie 2004

V-am invitat astazi pentru a va prezenta un document care dovedeste 2 lucruri:
1 -Ca Traian Basescu a fost turnator la Securitate.
si, în acelasi timp,
2 -Ca Traian Basescu, liderul unei aliante numite Dreptate si Adevar, a trait, timp de 14 ani, din decembrie 1989 pîna acum, într-o continua minciuna.

Documentul pe care vi-l prezentam este intitulat: REGISTRU CU PERSOANELE DIN RÎNDUL MEMBRILOR P.C.R. PENTRU CARE S-A DAT APROBAREA SA SPRIJINE MUNCA de SECURITATE.
Despre ce este vorba?
Înainte de Revolutie, în seiful fiecarui prim-secretar PCR din fiecare judet, se afla un astfel de registru. Documentul pe care vi-l prezentam astazi contine lista colaboratorilor Securitatii membri de partid din judetul Constanta.
Pe aceasta lista, la pozitia 19 de la litera B, îl gasim pe Basescu Traian, nascut la 4.11.1951, în comuna Basarabi, judetul Constanta, care lucra ca ofiter II la Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) Constanta.
Celelalte rubrici ale tabelului ne arata în ce calitate era folosit Traian Basescu de Securitate, cînd a fost racolat si cine era securistul caruia îi raporta. Actualul lider al PD a fost racolat de locotenentul major de Securitate Avramidis, la data de 9.09.1978, si era folosit ca sursa în Portul Constanta.
Acest document dovedeste faptul ca, în 1978, în plina dictatura, într-o perioada în care românii erau terorizati de Ceausescu si de Securitate, Traian Basescu a ales sa devina turnator al Securitatii.


Ce a facut informatorul Basescu timp de 11 ani între 1978 si 1989?
Registrul pe care vi-l prezentam are o rubrica numita În ce calitate este folosit. Exista 3 astfel de calitati: rezident, adica un colaborator cu mare experienta, de obicei un fost securist, gazda, adica persoana care îsi punea casa la dispozitie pentru ca securistul sa se întîlneasca cu informatorii si sursa, adica turnatorul simplu.
Traian Basescu era folosit de Securitate ca sursa. Aceasta înseamna ca Traian Basescu era un informator ordinar, unul care îsi turna colegii si prietenii la Securitate primind pentru aceasta o suma de bani, dar si sprijin pentru a fi promovat profesional.
Desi este un lucru stiut, tin sa subliniez aici ca vina informatorilor Securitatii nu sta numai în simplul fapt ca au colaborat cu un sistem represiv. Turnatorul nu dadea informatii despre vreme sau, în cazul lui Traian Basescu, despre cîte nave sînt în portul Constanta. Turnatorul dadea informatii despre persoane, despre oamenii care faceau sau spuneau lucruri care nu erau pe plac regimului. Informatiile unor turnatori ca Traian Basescu, ajunse pe mîna Securitatii au distrus vieti, cariere si au trimis oameni în puscariile comuniste.
Activitatea lui Traian Basescu în slujba sistemului represiv a fost pe deplin rasplatita. În 1981, la 3 ani dupa ce a devenit informator, Traian Basescu ajungea comandant de nava. Serviciile pe care le-a facut Securitatii l-au recomandat si ca persoana de încredere pentru functia de sef al agentiei NAVROM din Anvers în 1987, într-o perioada în care românilor obisnuiti le era complet interzis Occidentul.

Cum a devenit turnator Traian Basescu?
Procedura racolarii turnatorilor era urmatoarea: Ofiterul de Securitate îsi anunta seful ierarhic ca doreste sa racoleze un nou informator. Dupa ce primea aprobarea sefului, securistul, în cazul nostru locotenentul major Avramidis, îl contacta pe viitorul informator, în cazul nostru Traian Basescu. Daca persoana contactata era de acord sa devina informator, asa cum a facut Traian Basescu, ofiterul îsi informa seful. Pentru informatorii care nu erau membri de partid, procedura se încheia aici. Pentru membrii PCR care erau racolati de Securitate, exista o ultima etapa suplimentara, si anume obligativitatea unei aprobari din partea prim-secretarului judetului. Pentru a-si începe, în septembrie 1978, cariera de turnator, Traian Basescu a obtinut asadar acordul prim-secretarului de partid din Judetul Constanta de la acea data.
Trebuie subliniat în acest loc faptul ca aceasta procedura complicata se datora pozitiei privilegiate pe care membrii de partid o aveau fata de Securitate. Calitatea de membru de partid îti dadea posibilitatea de a refuza sa devii turnator. Exista persoane care au semnat angajamente cu Securitatea dupa ani de carcera, de tortura si de santaj. Nu este cazul lui Traian Basescu si al celorlalti de teapa lui, care, desi aveau posibilitatea sa refuze, au intrat de buna voie în slujba Securitatii.

De ce am spus ca Traian Basescu a trait 14 ani în minciuna?
În primul rînd, pentru ca Traian Basescu a afirmat, în repetate rînduri, ca nu a fost turnator. În 9 iunie 2001, liderul PD declara ca “nu am fost niciodata informator al Securitatii”.
În al doilea rînd, pentru ca Traian Basescu a pozat tot timpul în adversar al securistilor. În urma cu o saptamîna, la lansarea candidaturii lui Theodor Stolojan la presedintie, liderul PD afirma cu nonsalanta ca “exact structurile din linia a doua a PCR, din structurile Securitatii, cei care dirijau afacerile din comertul exterior, au realizat deja o recladire a vechiului sistem.”

Pe ce s-au bazat minciunile lui Traian Basescu?
Traian Basescu s-a bazat pe faptul ca documentele referitoare la colaborarea sa cu Securitatea au fost distruse. Asa cum se stie, din dorinta de a subordona Securitatea Partidului Comunist, Nicolae Ceausescu a decis ca dosarele de informatori ale membrilor PCR sa fie distruse. Traian Basescu a trait cu convingerea ca nimeni si nimic nu ar putea demonstra faptul ca Revolutia din 1989 l-a prins ca informator cu o vechime de 11 ani al Securitatii.
Dar, dupa ce toate conditiile racolarii unui membru de partid erau îndeplinite, numele noului informator al Securitatii era trecut în REGISTRUL CU PERSOANELE DIN RÎNDUL MEMBRILOR P.C.R. PENTRU CARE S-A DAT APROBAREA SA SPRIJINE MUNCA de SECURITATE. Registrul era pastrat în original de prim-secretarul PCR din judetul respectiv, si în fotocopie de seful Securitatii.
Este posibil ca dosarul informatorului Traian Basescu sa fi fost distrus. Iata însa ca, dupa 14 ani traiti în minciuna, colaborarea lui Traian Basescu cu Securitatea este dovedita de acest Registru, în care numele sau a fost trecut alaturi de ceilalti membri de partid din Constanta racolati de Securitate.

În finalul interventiei mele, înainte de a-i da cuvîntul colegului meu Max Badin, vreau sa subliniez cîteva lucruri.
Din momentul în care am primit aceste materiale, în urma cu cîteva saptamîni, am avut de rezolvat doua probleme:


În primul rînd, verificarea autenticitatii documentului.
În urma investigatiilor pe care le-am realizat, pe parcursul carora am contactat mai multi specialisti în cercetarea Securitatii, s-a dovedit ca Registrul pe care vi-l prezentam este un document strict autentic.
În al doilea rînd, am luat în calcul posibilitatea ca dezvaluirea pe care o facem azi sa fie interpretata ca un atac cu scop electoral la adresa unui competitor din opozitie.
Chiar daca, dupa atacul lansat în urma cu doua saptamîni de liderul PD la adresa Actiunii Populare am fi putut trece usor peste aceasta chestiune, noi am analizat-o în mod serios.

Am luat decizia de a va prezenta acest material pentru ca Actiunea Populara considera ca sistemul mafiot care a pus stapînire pe România dupa Revolutie, sistem construit pe vechile retele securisto-comuniste, reprezinta principala cauza pentru situatia dezastruoasa în care se afla astazi majoritatea românilor.
Acest sistem este vinovat pentru saracia crunta din România, pentru coruptia generalizata, pentru problemele pe care le întîmpinam în integrarea europeana.
Mai mult decît atît, în anul 2004 românii sînt pusi în fata unei situatii foarte grave, aceea a unei false alternative la actuala guvernare. Noi sîntem convinsi ca românii au dreptul sa stie adevarul. Sa decida în cunostinta de cauza daca exista vreo diferenta între securistii din PSD, securistii din PRM si securistii din alianta PNL-PD.
Noi stim ca nu este nici o diferenta si ne-a bucurat faptul ca recent Partidul Popular European a lansat un avertisment serios clasei politice din România. Cu fosti securisti si nomenclaturisti PCR la putere, România nu se va integra niciodata în Uniunea Europeana.

Traian Basescu face parte din caracatita securisto-comunista care stapîneste azi România. Liderul PD încearca sa-i pacaleasca pe români, lamentîndu-se, cum a facut la lansarea candidaturii lui Theodor Stolojan, ca “structuri din linia a doua a PCR, din structurile Securitatii au realizat o recladire a vechiului sistem”. În realitate, alaturi de oameni ca Ion Iliescu, Adrian Nastase, Ristea Priboi, Rodica Stanoiu, Octav Cozmânca, Serban Mihailescu sau Corneliu Vadim Tudor, turnatorul Traian Basescu este, din 1978 încoace, o parte a acestui sistem recladit.
Noi, cei din Actiunea Populara, suntem decisi sa prezentam opiniei publice nu numai cazuri de coruptie, dar începem cu aceasta ocazie si o campanie de demascare a fostilor securisti din politica româneasca.

Declaratia lui Max Badin, vicepresedinte al Actiunii Populare:
15 februarie 2004

Pentru a se pune la adapost de orice surpriza neplacuta, Traian Basescu a mai lansat o minciuna. Potrivit liderului PD, “comandantii de nave ar fi fost obligati sa dea informatii Securitatii”.

Întîmplator, domnul Basescu nu este singurul fost navigator din politica româneasca. Vin în fata dumneavoastra în calitate si de fost navigator pentru a întari spusele domnului Ciuvica.

Pentru ca dumneavoastra sa întelegeti mai bine argumentatia mea, as dori sa va spun cîteva cuvinte despre functiile si responsabilitatile de pe o nava.
Functiile de raspundere pe o nava le aveau comandantul navei, secundul, seful mecanic si seful electrician, toti absolventi ai uneia dintre cele trei facultati ale Institutului de Marina “Mircea cel Batrîn” din Constanta: Facultatea de Navigatie, Facultatea de Mecanica si Facultatea de Electrotehnica.

Nici o nava nu avea voie sa plece în calatorie pîna cînd cei patru responsabili nu îsi dadeau semnaturile prin care garantau buna functionare a navei din punct de vedee tehnic.

La întoarcerea din calatorie, sefii de compartimente, respectiv secundul pentru partea de punte, seful mecanic pentru partea de masina si seful electrician pentru partea electrica, elaborau cîte un raport tehnic catre comandantul navei si catre conducerile sectiilor întreprinderii din care ei faceau parte. Aceste rapoarte contineau informatii pur tehnice, cu privire la functionarea instalatiilor si a navei în general, precum si recomandari pentru eventuale reparatii. La rîndul sau, comandantul întocmea o sinteza a rapoartelor sefilor de compartimente, la care adauga informatii privind: marfa transportata, pilotajul, modul în care echipajul si-a îndeplinit atributiile, modul în care a decurs calatoria, conditiile meteo etc.

Prin urmare, afirmatia lui Traian Basescu, potrivit careia, în regimul comunist comandantul navei era obligat sa dea informatii Securitatii este o minciuna.

În primul rînd, este adevarat ca nimeni nu putea ajunge comandant de nava daca nu era membru de partid. Dar Securitatea nu putea obliga un membru de partid sa devina informator. În al doilea rînd, la 27 de ani, în 1978, cînd a devenit turnator, Traian Basescu nu era comandantul nici unei nave, ci un simplu ofiter II la Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) Navrom Constanta. Nu obligatiile de comandant l-au facut pe Traian Basescu sa devina informator al Securitatii, ci, dimpotriva, faptul ca a fost informator l-a ajutat sa ajunga comandant. Dornic de afirmare, tînarul Basescu avea nevoie de sprijinul organelor de Securitate pentru a ajunge comandant.

Trebuie spus ca foarte multi navigatori au avut de suferit împreuna cu familiile lor de pe urma turnatorilor la Securitate. Unii au avut avizul de iesire din tara ridicat, altii au fost anchetati, iar unii au facut chiar închisoare pentru fapte care în ochii regimului reprezentau crime: detinerea cîtorva pachete de tigari sau de cafea straine, sau de blue-jeansi etc.


Fotocopiile REGISTRULUI CU PERSOANELE DIN RÎNDUL MEMBRILOR P.C.R. PENTRU CARE S-A DAT APROBAREA SA SPRIJINE MUNCA de SECURITATE


06-07-2008 04:10:48
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Institutul Roman de Istorie Recenta (IRIR) a realizat, cu sprijinul "Academiei Catavencu" si a fundatiei Gheorghe Ursu, o lista cu cadrele Securitatii din perioada 1949-1989. Cercetatorii care au realizat aceasta lista sint Sorin Cucerai, Armand Gosu si Stejarel Olaru. Coordonatorul acestui proiect este
istoricul Marius Oprea, specialist in istoria Securitatii.

Pentru ca lista sa fie cit mai completa, persoanele care au avut acces pina in prezent la propriile dosare de urmarire informativa si sint in posesia unor copii ale acestora sint rugate sa puna documentele la dispozitia IRIR.

Dosarele pot fi expediate pe adresa IRIR, str. Matei Voievod nr. 18, sector 2, Bucuresti. Informatii la telefoanele 021-252.75.56 si 021-252.75.57 sau la adresa de e-mail date de contact127.0.0.1. Cercetatorii IRIR ii asteapta, de asemenea, si pe securistii care vor sa se autodemaste.

continuare...

Lista ofiterilor de Securitate care s-au ocupat de Doina Cornea:
1.Lt.-col. Pitulescu, DSS, Directia I, Bucuresti
2.gen. Serbanoiu, seful Inspectoratului judetean al MI Cluj
3.col. Ionita Nicolae, seful Securitatii Cluj
4.lt. maj. Lapusan
5.col. Calian Liviu, Cluj
6.col. Naghi Aurel, Cluj, serviciul „F”
7.lt. maj. Borzan, ofiter operativ
8.lt. maj. Molovan Rodica, Cluj, serviciul „F”
9.cpt. Mocan Viorel, Cluj
10.cpt. Tuduca Adrian, Cluj
11.col. Bura Vasile
12.cpt. Pop Dumitru, Cluj
13.col. Duta Gheorghe, Inspectoratul judetean Arges, Câmpulung Muscel
14.col. Teres Gheorghe, Inspectoratul judetean Arges, Câmpulung Muscel
15.col. Tinca Ovidiu
16.col. Goran Gheorghe, Bucuresti
17.col. Anghel Ion, Bucuresti
18.mr. Herta Gheorghe, Cluj
19.cpt. Muresan Rodica, Cluj
20.mr. Burlacu Gheorghe, Cluj
21.cpt. Borojiu Tiberiu, Cluj
22.col. Rasina Dumitru, seful Securitatii Arad
23.lt. col. Marinescu Ana, sef serviciu, Arad
24.cpt. Vitejanu Grigore
25.cpt. Mesaros Emil
26.lt. col. Ienea Mihai, sef serviciu „F”, Cluj
27.cpt. Fat Cornel
28.col. Huluta, Cluj
29.lt. maj. Vulpe Rodica, serviciul „F”, Cluj
30.col. Muresan Adrian
31.mr. Bucse Emil, serviciul I A
32.lt. Negrea M.
33.lt. maj. Hard Ioan, Securitate Turda
34.cpt. Rus Valer, sef serviciu, Securitatea Municipiului Turda
35.mr. Macesanu Constantin, seful Securitatii Medias
36.col. Velea Eugen, sef serviciu I A, Cluj
37.col. Ferent Mircea, seful Securitatii judetene Medias
38.lt. col. Tanase I.
39.col. Butiri Valeriu, seful Securitatii Zalau
40.lt. col. Ivan Ioan, sef serviciul I, Zalau
41.col. Sima Traian, seful Securitatii Timisoara
42.mr. Pele Petru, sef serviciul I A
43.mr. Dinut Gheorghe
44.lt. Blagaila Stelian
45.Tit Liviu Domsa, procuror militar, în 1987 a emis mandatele de arestare în
cazul Doinei Cornea si al fiului acesteia
46.mr. Moisei
47.lt. col. Danciu Victor, MI, Bucuresti
48.mr. Matica Ioan, seful PCTF Curtici
49.col. (sau gen.) Vasile Gheorghe, seful Directiei Anchete Penale Bucuresti;
în 1987 a anchetat-o timp de aproximativ 2 saptamâni pe Doina Cornea la Cluj,
în timpul detentiei acesteia la Securitate
50.mr. Jurcut, anchetator, Securitate, Cluj
51.cpt. Hâncu Ioan, serviciul „F”
52.mr. Persa Gheorghe, serviciul „F”
53.lt. col. Onciu Vasile, sef serviciul I, Bacau
54.col. Beidac Iulian, seful Securitatii Bacau
55.cpt. Detesan Ilie
56.cpt. Zamfir, PCTF Otopeni
57.mr. Popa N.
58.mr. Popa D.
59.col. Zeno Andrei, sef serviciu, Securitate, Caras Severin
60.lt. maj. Pescar A.
61.lt. Negrea Mariana
62.caporal Dumitru Horia, Cluj
63.mr. Maris Dimitrie
64.lt. col. Tudoran Eugen, Securitate, Cluj
65.mr. Pojar E.
66.lt. Inonut
67.col. (sau gen.) Ioana, Cluj
68.cpt. Sebestean Simion, sef birou
69.lt. maj. Lascau Ioan
70.col. Agoston Alexandru, seful Securitatii Mures
71.col. Bataga Tiberiu, sef serviciu, Mures
72.col. (?) Cioara Dumitru, Securitate, Fagaras
73.col. (?) Cioaba Dumitru, Securitate, Fagaras
74.cpt. Petcu Gheorghe, Securitate, Fagaras
75.lt. maj. Buturca M.
76.lt. col. Ermolai
77.mr. Petcu M.
78.cpt. Tot Cornel
79.lt. maj. Balog Alexandru
80.mr. Dinut Gheorghe
81.mr. Târs Fl.
82.col. Stefan Constantin
83.lt. maj. Biris
84.cpt. Machedon A.
85.lt. col. Bucur Claudiu, seful Securitatii Fagaras.


06-07-2008 04:13:39
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Domnul Mugur Ciuvica, purtatorul de cuvînt al Actiunii Populare, si domnul Max Badin, vicepresedinte al Actiunii Populare, s-au întîlnit joi, 26 februarie 2004 cu membrii Colegiului CNSAS.

La cererea domnului Gheorghe Onisoru, presedintele Colegiului CNSAS, Actiunea Populara a facut o cerere suplimentara la CNSAS în care a specificat care sînt documentele care trebuie cercetate si persoanele care trebuie interogate în legatura cu colaborarea lui Traian Basescu cu Securitatea.

Reproducem mai jos aceasta cerere.

26 februarie 2004
Biroul de Presa al Actiunii Populare


CERERE


În baza articolului 2, litera e) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica, Actiunea Populara a solicitat, prin cererea înregistrata la CNSAS cu nr. P521/04 din 16.02.2004, informatii referitoare la activitatea de colaborator al organelor securitatii a Primarului General al Municipiului Bucuresti, Traian Basescu.

Raspunzînd cererii noastre, domnul Gheorghe Onisoru, Presedintele Colegiului CNSAS, ne-a solicitat public, în 17 februarie 2004, sa îi indicam mai exact ce sa cerceteze.

Ca urmare, va cerem sa analizati activitatea de colaborator al Securitatii a lui Traian Basescu, asa cum reiese din urmatoarele acte:
1.Adresele si documentele Biroului de Securitate al Portului Constanta în perioada 1978-1987.

REGISTRUL CU PERSOANELE DIN RÎNDUL MEMBRILOR P.C.R. PENTRU CARE S-A DAT APROBAREA SA SPRIJINE MUNCA de SECURITATE, confirma ca, începînd din 9 septembrie 1978, Traian Basescu a fost folosit ca sursa de Biroul de Securitate al Portului Constanta.

2.Dosarul de supraveghere informativa a Întreprinderii de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) Navrom Constanta în perioada 1978-1989. Asa cum reiese din Registru, în momentul racolarii sale de catre Securitate, Traian Basescu era ofiter II în cadrul IEFM Constanta. Potrivit CV-ului sau, Traian Basescu a activat în aceasta întreprindere pîna în 1989.

3.Dosarele de supraveghere informativa ale tuturor navelor pe care a activat Traian Basescu în perioada 1978-1987.

4.Dosarul de supraveghere informativa a Agentiei Navrom din Anvers, în perioada 1987-1989. În aceasta perioada, Agentia din Anvers a fost condusa de Traian Basescu.

De asemenea, în completarea cererii noastre din 16 februarie 2004, va solicitam sa ne informati daca, în perioada 1978-1989, Traian Basescu a fost agent (ofiter) sub acoperire al Securitatii. Mai precis, va cerem sa cercetati daca:

1.Traian Basescu, folosit ca sursa a Securitatii începînd din 9 septembrie 1978, a fost promovat ofiter sub acoperire al Departamentului Securitatii Statului (DSS) în anul 1981, functionînd în aceasta calitate pîna în 1987;

2.În 1987, anul numirii sale în calitate de sef al Agentiei Navrom din Anvers, ofiterul sub acoperire Traian Basescu a fost transferat de la Departamentul intern al Securitatii la Centrul de Informatii Externe (CIE) din cadrul Departamentul Securitatii Statului;

3.În perioada în care a functionat ca ofiter sub acoperire al CIE, Traian Basescu l-a avut ca ofiter de legatura pe Silvian Ionescu.

Pentru a veni în sprijinul cercetarilor dumneavoastra, va informam ca, în perioada 1987-1989, Silvian Ionescu lucra ca ofiter de Securitate în cadrul Biroului Europa al Centrului de Informatii Externe (CIE). În cadrul Biroului Europa al Securitatii, Silvian Ionescu se ocupa direct de Agentia Navrom din Anvers.

Pentru a-l putea identifica pe fostul securist Silvian Ionescu, va informam ca, în prezent, acesta ocupa functia de Secretar Executiv cu probleme organizatorice al Partidului Democrat (PD), fiind, în acelasi timp, si Presedinte al Organizatiei PD Sector 3.

În vederea elaborarii unui raspuns cît mai exact la cererea noastra, va solicitam sa analizati:
1.Dosarele de cadre ale urmatorilor securisti:

- M. Avramidis, locotenentul major de Securitate care l-a racolat pe Traian Basescu ca sursa în 1978;

- Silvian Ionescu, ofiterul de Securitate care, în perioada 1987-1989 raspundea de Agentia Navrom din Anvers.

2.Registrul cu ofiterii acoperiti ai Securitatii din judetul Constanta, din perioada 1981-1987.

3.Registrul cu ofiterii acoperiti ai Centrului de Informatii Externe din perioada 1987-1989.


06-07-2008 04:15:22
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
LISTA CU VIPERE sortatzi ca la scoala in ordine alfabetica ....cititzi romani ca sigur o sa gasitzi un cunoscut doi in lista    :D:D:D

Institutul Roman de Istorie Recenta (IRIR) a realizat, cu sprijinul "Academiei Catavencu" si a fundatiei Gheorghe Ursu, o lista cu cadrele Securitatii din perioada 1949-1989. Cercetatorii care au realizat aceasta lista sint Sorin Cucerai, Armand Gosu si Stejarel Olaru. Coordonatorul acestui proiect este
istoricul Marius Oprea, specialist in istoria Securitatii.

Pentru ca lista sa fie cit mai completa, persoanele care au avut acces pina in prezent la propriile dosare de urmarire informativa si sint in posesia unor copii ale acestora sint rugate sa puna documentele la dispozitia IRIR.

Dosarele pot fi expediate pe adresa IRIR, str. Matei Voievod nr. 18, sector 2, Bucuresti. Informatii la telefoanele 021-252.75.56 si 021-252.75.57 sau la adresa de e-mail date de contact127.0.0.1. Cercetatorii IRIR ii asteapta, de asemenea, si pe securistii care vor sa se autodemaste.

Lista Securistilor A - B
Primul episod cuprinde 79 de nume.

1) Achim Victor - capitan MI, Directia I. În 1973 semneaza o nota informativa in care sursa "Ruxandra" ofera informatii despre sursele de venit ale lui Paul Goma. La 3 iulie 1973, intr-o alta nota informativa, sursa "Ruxandra" informeaza despre discutiile lui Paul Goma cu diversi scriitori. La 20 iulie 1973, in alta nota, raporteaza despre patrunderea in locuinta lui Paul Goma in vederea controlarii valizei cu care el a fost in iunie 1972 la Paris. Dupa 1990, Victor Achim a fost destul de inspirat incat sa renunte la vechea activitate, despre care spune si astazi ca a reprezentat cel mai important lucru din viata lui. Între timp, ca orice securist normal, Achim a intrat in afaceri. Si pentru ca obiceiurile proaste nu se uita usor, Achim, care pana in 1989 a lucrat la "Arta si cultura", este acum proprietarul editurii Paco. Daca il intrebi despre trecutul lui de securist, spune ca el nu a facut politie politica, ci munca de informatii. A slujit Patria. Astazi face acelasi lucru, din moment ce colonei si generali precum Dumitru Tabacaru, Marian Ureche sau Ion Stanescu publica la editura Paco carti despre rolul Securitatii in apararea sigurantei nationale.

2) Ady Ladislau (Mureseanu Alexandru) - ministru adjunct de Interne (1952-1955). Dat afara din MAI in 1959, apoi arestat.

3) Agafitei Nicolae - in 1984 este lt., Inspectoratul Judetean Neamt de Securitate. La 25 mai 1984 semneaza o nota de analiza a DUI "Ursu" (Urzica Vasile) in care cere printre altele "verificarea in teren (domiciliu si loc de munca) a declaratiilor facute la ancheta de TUrsut privind activitatile desfasurate
in perioada aparitiei cazului "Pasarela"

4) Agapi Dumitru - in 1972 este locotenent-colonel, C.I. al UM 01083 Craiova. La 25 iulie 1972 da o nota informativa in care reda denunturi ale unor vecini de-ai lui Vasile Gavrilescu, privind optiunile politice ale acestuia.

5) Albescu Mircea - lt.-col. in 1973. La 29 iunie 1973 primeste o nota informativa in care Vlaicu Birna comenteaza reactiile unor scriitori fata de "atitudinea provocatoare" a lui Paul Goma.

6) Alexandrescu - in 1969 colonel, CSS, Directia XIII. Nota din 15 octombrie 1969 a generalului Bolintineanu si a locotenent-colonelului Lisacoschi este adresata colonelului Alexandrescu.

7) Alexandrescu - in 1989 este col., CID, Securitate. La 2 decembrie 1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Orient-'89.

8) Alexandru Ioan - gen.-mr., ministru adjunct de Interne (1952-1960).

9) Aliman Alexandru - mr., Directia XI, Securitate, 1955.

10) Ambrus Coloman - director Regionala de Securitate Timisoara.

11) Anastasiu Gabriel este in 1985 lt.-col., sef de serviciu, DSS, Directia I. Primeste o nota informativa care contine material referitor la Doina Cornea. În 1981 era maior, sef serviciul I, Inspectoratul Judetean Dolj al MI. Într-o nota din 21 octombrie 1981 cere aprobarea publicarii in Occident a unei scrisori "anonime" prin care sa fie compromis Vasile Gavrilescu.

12) Andre Mihail - in anii '70 era colonel, seful Securitatii Sibiu, Inspectoratul Judetean Sibiu. Identifica persoanele din judetul Sibiu care sunt cercetate in problema "Eterul".

13) Andreescu Gh. - in 1969 este colonel, seful Inspectoratului Vllcea, CSS, Inspectoratul Judetean Vllcea. La 18 septembrie 1969, printr-o cerere adresata Procuraturii Militare Craiova, propune arestarea preventiva pe timp de 5 zile a lui Constantin Lungu. În 1984 este general-maior la Inspectoratul Judetean de Interne Valcea. Da o rezolutie pe nota informativa din 21 aprilie 1984: "O copie si pentru ofiterul de militie ce tine legatura cu cpt., sa dea o linie de conduita adecvata. Sau o informare".

14) Andrei Nicolae - in 1958 este lt.-maj. La 13 august 1958 primeste o nota informativa care contine informatii despre Dinu Adamesteanu, oferite de sursa C.E. dupa calatoria acestuia in Italia.

15) Anghel Ion - in 1989 este lt.-col., sef serviciu, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 12 ianuarie 1989 face un raport cu "propuneri de excludere din reteaua informativa a persoanei de sprijin TIonescu Vasilet (Dumitrescu Alexandru)".

16) Apostol Nicolae este in 1964 capitan, seful sectiei "C", MAI, Directia Regionala Galati. În 16 iunie 1964 semneaza o nota privind luarea in evidenta a lui Reus Mirza Vasile.

17) Apostolescu Ion - in 1989 este lt.-col., Directia de securitate si garda, sef Serviciul 4, Securitate.
În decembrie1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Cristal-'90.

18) Ardelean Ioan este colonel, seful serviciului II, Inspectoratul JudeteanCluj, serviciul II. Într-un raport propune "a se aproba punerea in discutia colectivului oamenilor muncii de la IMMR "16 Februarie" a faptelor savarsite de Filip Iulius".

19) Ardelean V. - in 1989 este colonel, sef colectiv, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 12 ianuarie 1989 semneza un raport cu "propuneri de excludere din reteaua informativa a persoanei de sprijin "Ionescu Vasilet (Dumitrescu Alexandru)".

20) Ardeleanu Dumitru - cpt., Inspectorat Securitate, jud. Arad 1952.

21) Ardeleanu Gheorghe - col., seful USLA.

22) Arghiropol Andrei - col., Directia VIII Tehnica, Securitate.


23) Aronescu Constantin - in 1981 este colonel, seful serviciului III, Inspectoratul Judetean Bihor, Securitate, serviciul III. La 12 iunie 1981 identifica intr-o nota persoanele din judetul Bihor care sunt cercetate in problema "Eterul".

24) Augustovschi V. - in 1981 este colonel, sef birou Directia pasapoarte, evidenta strainilor si controlul trecerii frontierei. În 25 decembrie 1981 cere o decizie in privinta prelungirii vizei de sedere in Franta a lui Virgil Tanase, dat fiind ca acesta colaboreaza cu "Europa Libera"; "UM 0544 avizeaza FAVORABIL; UM 0610 avizeaza FAVORABIL".

25) Aurel Gheorghe - mr., sef Serviciul Bande, Militie, gen.-mr. in DGM, 1954.

26) Avram Sleim (Sloim) - slt., sef Biroul 5 Anchete, Serviciul Judetean de Securitate Dorohoi in 1949.

27) Alexie Stefan - in 1969 este maior, adjunct sef serviciu I, ulterior colonel, seful Securitatii Dolj, conform documentului din 21 octombrie 1981 - Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, Serviciul I. La 7 iulie 1969, prin cererea de incadrare informativa nr. 101/CI/1747, cauta
sa obtina masura de incadrare informativa a unei persoane care are legaturi cu Vasile Gavrilescu.
La 21 octombrie 1981 cere aprobarea publicarii in Occident a unei scrisori "anonime" prin care sa fie compromis Vasile Gavrilescu. În 1988 este gen.-mr., Securitate, sef UM 0625, secretar de stat. O persoana cu numele de Stefan Alexie s-a numarat (alaturi, de exemplu, de Ramona-Ileana Merce) printre cei 20 de angajati ai Gelsor care la 17 decembrie 1999 au incercat sa cumpere actiuni ale Bancii Internationale a Religiilor, in scopul preluarii acesteia de catre Gelsor. Fiecare dintre acestia intentiona sa cumpere aproximativ un milion de actiuni, la pretul de 10.000 de lei bucata.

28) Baba - slt., Biroul de Securitate, Sinca Veche, in 1953.

29) Bacal Dumitru - lt., loctiitor director adjunct Regionala de Securitate Suceava in 1949.

30) Baches Ioan - in 1956 este lt.-maj., sef de birou, MAI, serviciul "D". La 20 iunie 1956 face o cerere de consultare a dosarului de ancheta privitor la Reus Mirza Vasile si de intocmire a unui referat cu date amanuntite despre activitatea lui Reus Vasile de pana la 23 august 1944. La 11 iulie 1956 adreseaza o cerere grupei "D" din Penitenciarul Fagaras de analizare a posibilitatii de recrutare ca agent a lui Reus Mirza Vasile.

31) Badea Constantin - in 1981 este lt.-col., seful serviciului III, Inspectoratul Judetean Caras-Severin, Securitate. Printr-o nota din iunie 1981 identifica persoanele din judetul Caras-Severin care sunt cercetate in problema "Eterul".

32) Badea Ion - in 1969 este lt., inspector I, CSS. La 13 septembrie 1969 semneaza un raport in care ofera informatii despre Lungu Constantin si despre persoanele cu care acesta are legaturi in Bucuresti.

33) Badea Pavel - in 1989 este lt.-col., loctiitor sef Securitate, DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti.
La 29 ianuarie 1989 cere printr-o nota materiale informative referitoare la Banyai Petru. La 18 noiembrie 1989 semneaza planul de masuri in DUI "Banu" (Banyai Petru): "apreciem ca se impune transformarea mapei de verificare in dosar de urmarire informativa"; printre altele, in plan se mentioneaza ca "se va coopera cu serviciul independent de investigatii, pentru obtinerea de informatii din mediul de la domiciliu despre "Banu".

34) Badica Ilie - mr., director general al Unitatilor de munca, Directia Penitenciarelor si Lagarelor de munca in 1950.

35) Bajenaru Ion - in 1984 este colonel, loctiitorul comandantului unitatii DSS, unitatea speciala "F". La 2 noiembrie 1984 redacteaza o nota in care ofera informatii despre Popescu Gheorghe. În 1987 devine col., seful Unitatii Speciale "F" (Filaj).

36) Balaceanu Ion este in 1973 maior. La 11 iulie 1973, intr-o nota informativa primita de lt.-maj. Dinu Constantin de la informatorul "Petrescu", se precizeaza ca "la intalnire a participat si tov. mr. Balaceanu Ion".

37) Balasoiu Radu - in 1989 este col., adjunct sef Directia IV Contrainformatii militare, Securitate. La 2 decembrie 1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Orient-'89.

38) Banciu Ioan este in 1978 col., Directia I Informatii Interne. La 17 noiembrie 1978 semneaza raport informativ nr. 00 1590/6.

39) Bank - in 1953 este lt., sef Raion Securitate, Tg. Lapus.

40) Barbu Dumitru - in 1956 este lt., sef grupa 3, Directia Regionala Securitate Pitesti.

41) Barbu Lenobel - in 1953 este lt., Directia VIII (fosta V) Anchete Securitate.

42) Bartha Ladislau in 1953 este lt.-maj., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.

43) Bataga Tiberiu - in anii '70 este col., sef Serv. i/b, Mures.

44) Batia Gheorghe - in 1971 este maior, D.G.T.O., Directia IX. La 22 mai 1971 semneaza o nota care contine informatii asupra efectuarii unei analize grafice, din care rezulta ca "piesa aflata in litigiu nu a fost scrisa de persoanele de la care au fost luate scriptele de comparatie".

45) Bijutescu Constantin - in 1967 este lt.-col., seful sectiei MAI, Directia Regionala Bucuresti, S II. În iulie 1967 ofera informatii ale agentului "Ene" in urma deplasarii acestuia in Turcia si Italia.

46) Birzoi Gheorghe - in 1970 este lt.-col., seful serviciului D.G.T.O., Directia IX. La 12 decembrie 1970 trimite Directiei XIII 26 file scripte de comparatie pe care s-a efectuat analiza grafica.

47) Bercaru Virgil - in 1989 este maior, sef colectiv DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 18 noiembrie 1989 semneaza un plan de masuri in DUI "Banu" (Banyai Petru): "apreciem ca se impune transformarea mapei de verificare in dosar de urmarire informativa"; printre altele, in plan se mentioneaza ca "se va coopera cu serviciul independent de investigatii, pentru obtinerea de informatii din mediul de la domiciliu despre "Banu". Bercaru Virgil a fost dupa 1989 colonel in cadrul Ministerului Justitiei. Virgil Bercaru s-a aflat la conducerea SIPA pana in ianuarie 2001, cand a fost demis de Rodica Stanoiu, in urma unui scandal de coruptie izbucnit la Penitenciarul Gherla. Ca o consecinta a scandalului, generalul Bercaru a facut cerere pentru a fi trecut in rezerva; cererea i-a fost aprobata. La conducerea SIPA i-a succedat un alt fost ofiter de Securitate, Marian Ureche.

48) Bistran Iosif - in 1977 este lt.-col. MI, Directia Cercetari Penale. Prin rezolutia din 12 aprilie 1977 dispune atasarea a doua benzi magnetice cu inregistrari ale emisiunilor postului de radio "Europa Libera" la dosarul penal nr. 4300/1977 privindu-l pe Paul Goma. La 1 aprilie 1977 dispune "inceperea urmaririi penale pentru infractiunea de tradare prin transmitere de secrete, savarsita de GOMA PAUL".

49) Blaj P. - in 1966 este capitan. La 6 august 1966 sursa George Stancu informeaza despre o intalnire avuta cu Paul Goma.

50) Bogdanovici Traian - in 1961 este capitan, seful sectiei "C", MAI, Directia Regionala Galati.
La 27 iunie 1961 semneaza o nota in care se ia hotararea privind fixarea domiciliului obligatoriu pentru Reus Mirza Vasile.

51) Bogdan I. sHarit - in 1950 este mr., director adjunct, Directia Secretariat Securitate.

52) Bodea Teodor - in 1988 este lt.-col., (loctiitor) sef serviciu II, Inspectoratul Judetean Cluj, serviciul II.
La 4 aprilie 1988 cere informatii despre o persoana "care apare ca legatura a unui element lucrat de catre noi prin DUI". Dupa 4 mai 1988 semneaza un raport potrivit caruia Filip Iulius "a fost avertizat ca pe viitor sa se abtina de la orice manifestari ostile tarii, poporului si societatii noastre socialiste, in caz contrar urmand a suporta, din nou, rigorile legii". La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare intre Securitatea Cluj si Securitatea Alba in cazul lui Filip Iulius ("Fodor"); "va introduce mijloace t.o. la domiciliul obiectivului din Cluj-Napoca pentru a-i cunoaste activitatea in timpul prezentei in acest loc". La 29 iunie 1988 trimite o nota catre Inspectoratul Judetean Iasi Securitate in care mentioneaza: "Discutiile purtate intre Filip si... s-au referit la probleme fara importanta, pana in momentul in care ambii au intrat intr-o camera de unde discutia lor nu a mai putut fi controlata".

53) Bojin M. - in 1973 este maior. La 26 iulie 1973, intr-o nota-raport ofera informatii despre discutiile
purtate de scriitorii aflati la 2 Mai (printre care si Paul Goma) si cei aflati la Neptun.

54) Bolintineanu Ioan - in 1969 este general-maior, inspector-sef CSS, Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov. La 15 octombrie 1969 ofera informatii despre o persoana care lucreaza la o fabrica de produse chimice din Brasov.

55) Bordea Aron - in 1985 este general-maior, seful Directiei I, DSS, Directia I. În acelasi an semneaza o nota referitoare la Doina Cornea. La 14 iunie 1982 ofera informatii "referitoare la masurile intreprinse asupra unor oameni de arta si cultura pentru implicarea lor in activitati de "MEDITATIE TRANSCENDENTALA". În 1975 era colonel, seful Securitatii, Inspectoratul Judetean Dambovita. La 2 martie 1975 ofera informatii despre o persoana neidentificata (probabil in legatura cu Lungu Constantin).

56) Borsan D. - in 1968 este col., sef Directia I Informatii Interne.

57) Bosca Dinu - in 1976 este cpt., sef Serviciul I, Inspectoratul Judetean Securitate, Satu Mare.

58) Bota Teodor - in 1959 este cpt. MAI, Rm. Valcea. La 12 august 1959 primeste o nota informativa de la sursa Iosif Schmidt.

59) Botirlan M. - in 1981 este lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Iasi. La 1 octombrie 1981 ofera informatii referitoare la Virgil Tanase.

60) Botoaga Valeriu - in 1958 era lt.-maj. La 22 ianuarie 1958 ofera informatii despre o persoana care "injura regimul actual si afirma ca traieste in teroare. Face agitatie facand comparatie intre nivelul de trai din trecut si cel actual."

61) Bradeanu Marian - in 1984 este col., seful Serviciului I, Inspectoratul Judetean Neamt Securitate.
În iunie 1984 semneaza o nota-raport de "completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului "Ursu (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile".

62) Breban Iosif - in 1958 este lt.-col., seful Directiei Regionale MAI, Directia Cluj. La 26 august 1958 redacteaza un raport: "despre detinutul Goma Paul nu posedam material informativ, insa a fost pedepsit disciplinar".

63) Breiner Gh. - in 1948 era lt., sef Sectia I, DRS Cluj.

64) Brestoiu M. - in 1981 este colonel, seful Securitatii Iasi, Inspectoratul Judetean Iasi. La 1 octombrie 1981 ofera informatii referitoare la Virgil Tanase.

65) Briceag Nicolae - in 1950 este mr., sef Serviciu Judetean de Securitate Dej.

66) Brihac Florian - in 1981 este lt.-col., seful Securitatii, Inspectoratul Judetean Alba, serviciul III. La 13 iunie 1981 identifica "persoane din judet care intretin sau manifesta intentii de a lua legatura direct sau prin intermediari cu posturi de radio straine" si "rude ale colaboratorilor sau angajatilor posturilor de radio straine".

67) Bucuci Mihai - in 1989 este col., adjunct sef Directia V de securitate si garda, Securitate.
La 2 decembrie 1989 semneaza un Plan de masuri pentru actiunea Orient-'89.

68) Bucur Nicolae - in 1972 este gen.-mr., seful Directiei D.G.T.O., Directia IX. La 6 aprilie 1972 ofera informatii despre coletul trimis lui Bodiu Anatolie de catre o firma din RFG. În 1969 era general-maior, seful Directiei IX, CSS, Directia IX, Bucuresti. La 30 august 1969 semneaza un plan de masuri in care mentioneaza printre altele: "avand in vedere continutul si pericolul care-l prezinta activitatea ilicita despre care este vorba in scrisoare (in scrisoarea-manifest adresata lui Lungu Constantin) se impune a se actiona in mod operativ in vederea identificarii autorului(lor)".

69) Bucura Vasile - in 1981 este col., seful Securitatii Gorj, Inspectoratul Judetean Gorj. La 12 iunie 1981 identifica persoanele din judetul Gorj care sunt cercetate in problema "Eterul".

70) Bucurescu Gianu - in 1989 era gen.-mr., seful Securitatii Bucuresti, membru in Consiliul de Conducere al Securitatii (DSS). Min. adj. de Int., 1985-1989.

71) Budisteanu N. - in 1958 era lt.-col., sef Directia III.

72) Buica Ion - in 1989 este mr., Directia de Securitate si Garda. În decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-'90.

73) Bula M. - in 1972 este capitan, sef serviciu MI, Directia III. La 21 iunie 1972 prezinta discutia dintre ambasadorul RFG la Bucuresti, Erwin Wickert, si o sursa a Securitatii, discutie privitoare la Paul Goma.

74) Buleandra - in 1969 este lt.-col., ulterior colonel, seful serviciului I, Inspectoratul Judetean Dambovita (conform documentului din 2 martie 1975), Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman, ulterior la Inspectoratul Judetean Dambovita (conform documentului din 2 martie 1975). La 30 august 1969 semneaza un plan de masuri in care afirma: "avand in vedere continutul si pericolul care-l prezinta activitatea ilicita despre care este vorba in scrisoare (in scrisoarea-manifest adresata lui Lungu Constantin) se impune a se actiona in mod operativ in vederea identificarii autorului(lor)". La 2 martie 1975 ofera informatii despre o persoana neidentificata (probabil in legatura cu Lungu Constantin).

75) Bunea Dumitru - in 1989 este maior, Securitatea jud. Valcea. La 7 februarie 1989 primeste o nota informativa de la sursa "Haiducu". La 31 iulie 1989 propune deschiderea mapei de verificare in cazul lui Ion Gusetoiu.

76) Bunta F. - in 1981 este lt.-col., seful Securitatii Ialomita, Inspectoratul Judetean Ialomita. La 12 iunie 1981 identifica persoanele din judetul Ialomita care sunt cercetate in problema "Eterul".

77) Burca Mihail - in 1948 era gen., director Directia Superioara Politica din MAI. În 1968 era gen.-col., adj. min. MFA.

78) Burtoiu Constantin - in 1989 este col., sef Inspectoratul Judetean de Securitate Vilcea. În decembrie1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Cristal-'90.

79) Bodunescu Ion - in 1972 este lt.-col., adjunctul Inspectoratului si sef al Securitatii, Inspectoratul Judetean Dolj al MI, serviciul I. La 3 iulie 1972, semneaza o nota in care releva caracterul "dusmanos" al manuscriselor lui Gavrilescu; manuscrisele au fost fotocopiate; nota precizeaza ca "in ziua de 30 iunie a.c. am intrat in mod secret in posesia scrierilor". În 1974 este colonel de Securitate, oras Rosiorii de Vede. La 10 iunie 1974, propune inchiderea DUI privindu-l pe Lungu Constantin; colonelul Bodunescu aproba si cere "sa fie dat si in grija organelor de militie". Bodunescu Ion este in prezent decanul Facultatii de Drept a Universitatii "Dacia" de la Baile Herculane. Desi acestei universitati i-a fost retrasa autorizatia de functionare prin HG 1026/2001 si 410/2002, ea continua totusi sa functioneze si in primul semestru al anului 2003. Potrivit autorilor Raportului "Armaghedon 7", Ion Bodunescu este autorul unui plagiat grosolan, ca si al unor articole publicate, in prima parte a anilor '90, in revistele
Romania Mare, Politica si Europa.

Ultima modificare facuta de CIUDATUL SA (06-07-2008 04:25:42)


06-07-2008 04:16:47
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Al doilea episod cuprinde 171 de nume.

1) C. Garabedian - in 1955 era lt.-col., loctiitor sef Directia VII MAI. La 1 august 1955 ofera informatii despre Nicolae Adamesteanu: "Nu rezulta ca cel in cauza sa aiba un frate in Italia".

2) C. Tinica - in 1961 era capitan, adjunct sef sectie MAI, Directia Regionala Bucuresti. La 21 ianuarie 1961 afirma intr-o nota: "Pe viitor in astfel de ocazii cand elementele cu domiciliu obligatoriu solicita la Dvs. invoiri asupra carora nu sunteti de acord, nu mai este necesar sa ne inaintati cererile ci urmeaza sa le raspundeti direct ca nu s-a aprobat invoirea respectiva".

3) Calinescu Gheorghe - in 1981 era lt.-col., seful Securitatii Braila, Inspectoratul Judetean Braila, Securitate.

4) Calinoiu Alexandru - in 1972 era lt.-col., inspector-sef, Inspectoratul de Securitate al judetului Vaslui.
La 13 aprilie 1972 ofera informatii despre Chefneux Dumitru si Chefneux Georges.

5) Campeanu C. - in 1948 era lt.-col., Sef Dir. Reg. Secu. Pop. Ploiesti.

6) Campeanu Romeo - in 1981 era colonel, seful Inspectoratului, Inspectoratul Judetean Arges. In 1989 era gen.-mr. La 2 decembrie 1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Orient-'89.

7) Camui Vasile - in 1952 era lt.-maj., procuror militar, Tribunalul Militar Bucuresti, Sectia a II-a.

8) Carata - mr., Securitate.

9) Carnu Apostol - in anii '80 era col., comandantul UM 05135 Bucuresti, Unitatea Speciala "S" a DSS.

10) Carstea Adrian - in 1985 era maior.

11) Cearec C. - in 1964 era capitan. La 11 decembrie 1964 primeste o nota informativa.

12) Ceia A. - in 1948 era mr., DRSP Iasi.

13) Cenusa Patru (Petru) - in 1974 era sg.-maj., Postul de Militie Vladesti. La 22 octombrie 1974 primeste o nota informativa de la sursa "Valerica".

14) Cercel Ion - in 1982 era mr., MI. In aprilie 1982 semneaza Raportul cu concluzii privind Meditatia
Transcendentala.

15) Cernat Gheorghe - mr., Inspectorat Securitate jud. Dimbovita

16) Ceslanschi Ion - in 1949 era Director adjunct Directia X Administratie, Secretariat si Cifru.

17) Chifane Constantin - in 1964 era locotenent. Primeste mai multe note informative.

19) Chivu Andrei - in 1961 era lt.-maj., iar in 1979 avansase deja la gradul de lt.-col., MAI Ramnicu Valcea. La 25 februarie 1961 primeste o nota informativa de la sursa Iosif Schmidt: "La Vladesti, profesorul? spune vesti de la Radio Londra, Paris etc. Gusetoiu Jean sta pe langa el si-l roaga ca ce mai e nou?". La 5 iunie 1979 reda o nota informativa cu sursa neprecizata.

18) Chircu Dumitru - in 1949 era slt., SJSP, Bacau.

20) Chiricu D. - in 1958 era cpt., adj. Sef serv. Dir. III.

21) Chirila Florian - mr., Inspectorat Securitate jud. Bihor.

22) Chirita - in 1952 era lt.-maj., Raionul de Securitate Tirnaveni, Serv. Jud. Secu. Mures.

23) Chisiu Simion - in 1981 era lt.-col., ofiter C.I. Primeste mai multe note informative.

25) Chitoiu Ion - in 1986 era lt.col., seful Securitatii Dolj, Inspectoratul Judetean Dolj al MI, serviciul I.
La 10 februarie 1986 primeste nota informativa nr. 103/UC/ 002117. Ofera informatii despre Vasile Gavrilescu si familia acestuia dupa plecarea lor in Franta (in aprilie 1985); o parte din informatii sunt obtinute prin interceptarea scrisorilor pe care sotia lui Gavrilescu si fiica acestuia le trimit rudelor si cunostintelor din Romania.

26) Chitoiu Ivan - Procuror, Procuratura Regiunii Hunedoara.

27) Chitu Octavian - in 1989 era mr., sef Unitate I Securitate Bucuresti. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-'90. Pana la 12 august 1999, Octavian Ghitu a functionat ca general de brigada, seful Statului Major al Academiei de Politie "Al. I. Cuza".

28) Chiva Gheorghe- lt.-maj., loctiitor politic Brigada I Paza Bucuresti.

29) Chivu Ion - in 1981 era colonel, seful Securitatii Buzau, Inspectoratul Judetean Buzau, Securitate.

30) Cimpeanu Constantin - in 1950 era lt.-col., director Regionala de Securitate Ploiesti.

31) Cioana Gheorghe - in 1981 era capitan, seful Biroului III, Inspectoratul Judetean Gorj.

32) Ciobanu Florin - in 1985 era lt.-maj., Inspectoratul Judetean Dolj, serviciul III. La 20 martie 1985 semneaza o nota - presiuni exercitate asupra lui Dimitrie Draghicescu, profesor la Facultatea de Stiinte ale Naturii din Craiova, si perchezitii la domiciliul acestuia.

33) Ciobanu Gh. - in 1947 era comisar ajutor, sef Bir. 2, Siguranta Sighisoara.

34) Ciobanu Gheorghe - in 1989 era col., sef de Stat Major, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-'89.

35) Cioclu - in 1949 era col., Directia Generala a Militiei.

36) Ciocoiu Stefan - in 1969 era capitan, Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman. La 20 septembrie 1969 semneaza un proces-verbal de perchezitie a locuintei lui Constantin Lungu.

37) Ciupearca Haralambie - in 1984 era cpt., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate, serviciul informatii interne. In iunie 1984 este mentioanat intr-o nota-raport de "completare la planul de
masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului "Ursu" (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile".

38) Circiumarescu Ilie - in 1951 era cpt., Securitate.

39) Cireasa Marian - in anii '80 era lt., biroul inscrisuri, sectia a II-a, Unitatea Speciala "S" a DSS.

40) Cirnu Ion - in 1953 era cpt., sef grup operativ Fagaras, Securitate.

41) Cirstoiu Dumitru - in 1960 era mr., Directia Regionala MAI Arges.

42) Ciuca Ion - in 1988 era mr., sef serviciu Securitatea Municipiului Bucuresti. La 13 noiembrie 1988 trimite o nota: "in cadrul actiunii "Petarda", va rugam sa ne comunicati cat mai urgent posibil, cum este cunoscut de catre dvs. Numitul Filip Iulius".

43) Ciuca Nicolae - in anii '50 era lt.-maj., lucrator operativ zona Cluj, Serv. Bande.

44) Ciudin Gheorghe - in 1962 era cpt., Securitate Bucuresti.

45) Ciulei Ion - in 1967 era asesor popular pentru Colegiul Militar al Tribunalului Suprem.

46) Ciumacenco I. - in 1981 era lt.-col, seful serviciului III, Inspectoratul Judetean Ialomita.

47) Ciupagea Nicolae - in 1950 era mr., Directia Penitenciarelor si Lagarelor de munca.


48) Ciupergea Andrei - in 1950 era cpt., sef Serviciu Directia IV Contrainformatii militare.

49) Ciurlau Constantin - in 1988 era col., seful Securitatii judetului Iasi, Inspectoratul judetean Iasi.

50) Cleju Ioan - in 1948 era slt., DRSP Sibiu, Blaj.

51 ) Comanescu Constantin - in 1989 era lt.-col., prim-loctiitor al sefului de Stat Major, seful sectiei Operatii din Comandamentul Trupelor de Securitate. La 2 decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-'89.

52) Condurache - intre 1945-1948 era mr., ajutor de comandant Militia Orasului Stalin.

53) Constantin Mihai - in 1969 era mr. La 20 septembrie 1969 primeste o nota care reda o convorbire telefonica dintre Lungu Constantin si o alta persoana.

54) Constantinescu David - in 1950 era lt.-col., loctiitor politic, Comandamentul Trupelor MAI.

55) Constantinescu Gheorghe - in 1977 era col., Directia cercetari penale.

56) Constantinescu Ion - in 1976 era lt.-col., serviciul I, Inspectoratul Judetean Dolj al MI. La 19 februarie 1976 semneaza un plan privind masurile ce vor fi intreprinse in vederea infiltrarii informatorului "Niculescu" la suspectul "Ganescu" (Vasile Gavrilescu), pentru ca Vasile Gavrilescu "a devenit mai circumspect", se propune "infiltrarea la obiectiv a unui informator cu experienta, verificat in munca, cu inclinatii si preocupari literare".

57) Cornicolov Boris - in 1949 era cpt., Serviciul Judetean de Securitate Falticeni jud. Baia.

58) Cosac Dumitru era mr., Inspectorat Securitate jud. Valcea.

59) Coser Ioan - in 1981 era col., seful Securitatii judetului Arad, Inspectoratul Judetean Arad, serviciul III. La 12 iunie 1981 printr-o nota da informatii despre "elemente ce intretin legaturi sau manifesta interes de a lua le-gatura cu posturi de radio straine; se ocupa de culegerea si transmiterea de informatii la aceste posturi de radio; sunt rude ale colaboratorilor si angajatilor acestor posturi".

60) Cosmineanu Gheorghe - in 1989 era lt.-col., Directia de securitate si garda. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-'90.

61) Costache Dumitru - lt.-col., Comandamentul Trupelor de Securitate.

62) Costea Mirel (Zeider) - in 1944 era Seful Serviciului de Informatii din Formatiunile de Lupta Patriotice, sef Sectia Cadre a CC al PCR.

63) Costin Corneliu - in anii '80 lucra la Unitatea Speciala "S" a DSS.

64) Cotoman Gheorghe - in 1985 era ofiter, DCP, Dir. VI Securitate. Gheorghe Cotoman, colonel in cadrul Directiei de Cercetari Penale (Directia VI) a fostului Departament al Securitatii Statului. A participat la principalele anchete ale Securitatii in perioada 1970-1990. A iesit la pensie in 1996, cand Securitatea nu mai exista, dar exista Serviciul Roman de Informatii. intre timp, dupa declaratiile publice facute de Andrei Ursu, a fost unul dintre ofiterii SRI care au distrus dosarul "Ursu". Poate din plictiseala, scrie proza scurta umoristico-satirica sau carti de dezvaluiri "explozive" in care nu spune mai nimic, cu exceptia afirmatiei ca, dupa 1989, anumite forte au urmarit cu tenacitate distrugerea Securitatii, "aceasta deosebit de performanta institutie a statului roman".

65) Cozma Ioan - in 1947 era sef Birou 1, Serviciul Siguranta Blaj.

66) Craciun Gheorghe - in anii '60 era col., comandant Penitenciarul Aiud.

67) Craciun Junc - mr., Inspectorat Securitate jud. Dolj.

68) Craete Stefan - in 1953 era lt.-maj., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.

69) Creanga Mihail (Mihai) - in 1985 era lt.-col., seful arestului IGM/DCP (din sept. 1985). Aproba Raportul din 15 octombrie 1985 de pedepsire cu izolare severa a lui Gh. Ursu. A lucrat la DCP/IGM din 1980, fiind seful arestului din 1985 pana in 1993; col. rez., sef biroul executari credite la Credit Bank - anii '90.

70) Creta Liviu - in 1973 era mr. (Securitate oras Rosiorii de Vede?). La 7 decembrie 1973 primeste o nota informativa despre Lungu Constantin de la informatorul "Paunescu".

71) Crisan - in 1953 era mr., Directia III Contrasabotaj Securitate.

72) Crisan D. Gavrila - in 1950 era sg., Trupele de Securitate.

73) Crisan Ion - in 1953 era mr., director adjunct Serv. Bande, centrala Securitatii.

74) Cristea Ion - in 1963 era maior.

75) Cristea Ion - slt., Biroul de Securitate Transporturi Feroviare Caransebes.

76) Cristea Ion - cpt., Inspectorat Securitate jud. Sibiu.

77) Cristescu Pavel - in 1949 era gen., director Directia Generala a Militiei.

78) Cristian Vasile - in anii '50 era lt.-maj., sef Biroul K, drs Galati.

79) Croitoru N. - in 1964 era mr., Directia VII.

80) Crutu Romeo - in 1964 era capitan.

81) Cucu Stelian - cpt., Inspectorat Securitate jud. Prahova.

82) Cucurescu - in 1988 era gen., Securitate.

83) Culin (?) Alexandru - in 1981 era col., seful Securitatii Covasna, Inspectoratul Judetean Covasna.

84) Curarariu Savel - in 1948 era plt.-maj., drsp iasi.

85) Cuteanu Gheorghe Aug. - in 1950 era lt.-col., director adjunct Regionala de Securitate Cluj.

86) Czeller Ludovic - in 1948 era chestor, sef Siguranta Oradea.

87) Dan Gheorghe - in 1989 era mr., adjunct Sef USLA, UM 0620, Securitate. Este mentionat in Planul de masuri pentru actiunea Orient-'89.

88) Danalache Florian - in 1953 era col., director Directia Politica Trupe de Securitate.

89) Danulescu Mihai - in 1950 era lt.-col., Comandant Regionala de Militie Craiova.

90) Darasz Ludovic - in 1951 era sg.-maj., Securitate Caransebes.

91) Daju Florin - in 1971 era capitan, ofiter de cercetare penala, ulterior maior, conform documentului din 28 noiembrie 1977, Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucuresti. La 28 noiembrie 1977 semneaza un referat in care propune "a se aproba punerea in miscare a actiunii penale (impotriva lui Dumitrescu Alexandru) pentru infractiunea de propaganda impotriva oranduirii socialiste".

92) Datu Ioan - in 1985 era col., Dir. VI, DCP, Securitate.

93) David Stefan - in 1981 era col., seful Securitatii Caras-Severin, Inspectoratul Judetean Caras-Severin, Securitate.

94) Davidenko - in 1949 era mr., NKVD, sef trupe Maramures. A destramat "banda" Popsa-Popsor.

95) Davidovici I. - in 1948 era lt., sef biroul 1 Informatii Roman.

96) De Eros - mr., DGSP.

97) Deaca Stefan - in 1989 era col., Directia de securitate si garda, sef Biroul 10 Securitate.
In decembrie 1989 semna planul de masuri pentru actiunea Cristal-'90.

98) Deaconu Ioan - in 1989 era lt.-col., sef Inspectoratul Judetean de Securitate Dambovita.

99) Deceanu Tudor - mr., Inspectorat Securitate Judetul Constanta.

100) Demeter Alexandru - in 1953 era col., director Directia Cadre Securitate.

101) Derscanu Gh. - in 1968 era mr., sef serviciu, Directia I Informatii Interne.

102) Derteanu I(lie) - in 1964 era lt.-maj. Primeste si semneaza mai multe note informative.

103) Diaconescu Gheorghe - in 1978 era mr., sef de Serviciu, Directia III. In 1989 era lt.-col., loctiitor al sefului UM 0625, adj. sef Dir. III Securitate. S-a ocupat de urmarirea informativa a lui Petru Banyai.

104) Diaconescu Nicolae - in 1957 era lt.-maj., procuror Tribunalul Militar Bucuresti. La 20 martie 1957, prin sentinta nr. 487 - "condamna pe Paul Goma... si pe Popescu Florian Horia... la cate 2 (doi) ani inchisoare corectionala, pentru delictul de agitatie publica".

105) Diaconu Ion - in 1971 era lt.-col. La 15 noiembrie 1971 primeste o nota informativa de la sursa "Radu Moldovan" care ofera informatii despre Targul de carte de la Frankfurt pe Main si reactia delegatiei romane la aparitia romanului Ostinato al lui Paul Goma. La 17 iulie 1973 primeste o nota informativa in care sursa "Moldovan Radu" ofera informatii despre Paul Goma.

106) Diaconu Leonida - in 1950 era lt.-col., Comandamentul Trupelor MAI.

107) Dima Ioan - in 1971 era capitan, Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov, Serviciul I. La 2 iulie 1971 primeste o nota-raport in care Hamza Adrian ofera informatii despre modul in care a fost scos din tara manuscrisul romanului Ostinato al lui Paul Goma.

108) Dinca Teodor - in 1949 era lt.-col., director adjunct Directia V Anchete Penale.

109) Dinescu V. - in 1964 era col., seful Directiei VII, MAI, Directia VII.

110) Dinu - in anii '50 era lt.-maj., sef arest Directia Anchete Securitate.

111) Dinu Constantin - in 1977 era capitan, ulterior maior, conform documentului din 2 februarie 1979.
La 22 noiembrie 1977 primeste o nota care cuprinde informatii despre Lungu Constantin primite de la sursa "Steriade".

112) Dinu Gheorghe - in anii '80 era maistru militar, secretariat, Unitatea Speciala "S" a DSS.

113) Dinu Ion - in anii '80 lucra la Unitatea Speciala "S" a DSS.

114) Dinulescu Stefan - in 1964 era col., loctiitor sef Directie MAI, Directia III.

115) Dobai - in 1951 era lt., Serviciul Judetean de Securitate Mures.

116) Dobre - intre 1945-1948 a fost gen., sef Statul Major al Trupelor MAI, sef ALA.

117) Dobre Alexandru - in 1969 era mr., sef birou I, ulterior adjunct sef Serviciul I (conform documentului din 13 martie 1970), Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj. La 7 noiembrie 1972 semneaza un raport privind masuri combinative pentru documentarea si curmarea activitatii "dusmanoase" a lui Vasile Gavrilescu.

118) Dobre Dionisie - in 1950, cpt., sef Serviciu, Directia VI Paza Guvernului.

119) Dobre Nicolae - in 1949 era col., seful Statului Major, Comandamentul Trupelor MAI. In 1950 devine gen.-mr., sef de Stat Major Comandamentul Trupelor MAI.

120) Dobrescu A. - in 1972 era mr. DGTO, Directia IX. La 6 aprilie 1972 ofera informatii despre coletul trimis lui Bodiu Anatolie de catre o firma din RFG.

121) Dobrota Ion - in 1977 era lt.-col. UM 0672. La 28 martie 1977 semneaza un proces-verbal de constatare a unor fapte premergatoare in care descrie actiunea de filaj la care a fost supus Paul
Goma.

122) Doicaru Nicolae - in 1950 era mr., Director Regionala de Securitate Constanta.

123) Domokos Iosif - in anii '60 era lt-maj., Sectia Raionala Gherla, drs Cluj.

124) Dondca Ioan - in 1948 era lt., Securitate Blaj.

125) Dragan Ilie - in 1953 era col., director Directia Generala a Militiei.

126) Draganescu Victor - in 1950 era gen.-lt., comandant Trupele MAI.

127) Draghici Alexandru - in 1951 era gen.-mr., director Directia Generala Politica a MAI, ministru adjunct, Ministerul de Interne.

128) Draghici Toma - in 1967 era ofiter, Directia Anchete Securitate.

129) Dragomir Constantin - mr., Inspectorat Securitate jud. Constanta.

130) Dragu Haralambie - in 1953 era lt., Directia Anchete Penale Securitate.

131) Dragus Alexandru - in 1953 era lt., Regionala de Securitate Cluj, grup operativ Bande.

132) Dula Ioan - in 1948 era plt.-maj., Securitate Targu Mures.

133) Dulbergher Mihai (Dulgheru Misu) - in 1949 era col., director Directia V Anchete Penale.
134) Dumitrache Gheorghe - in 1980 era lt.-maj, ofiter specialist, ulterior capitan, conform documentului din 8 august 1985, Inspectoratul Judetean Prahova, Securitate, serviciul I. La 18 ianuarie 1980 primeste o nota in care sursa "Brancoveanu" ofera informatii private despre Ion Opris. La 15 februarie 1982 semneaza un raport informativ in care afirma ca "Opris Ion este lucrat prin DUI pentru manifestari dusmanoase la adresa oranduirii socialiste din tara noastra". La 8 august 1985 propune printre altele "continuarea masurilor pe linie de "S" si UM 0647 Bucuresti" in cazul lui Ion Opris.

135) Dumitrache V. - in 1970 era lt.-maj. In octombrie 1978 primeste o nota in care sursa "Gina" ofera informatii despre cei invitati sa vizioneze filmul "Febra de sambata seara".

136) Dumitraciuc Ion - in 1985 era cpt., ofiter specialist Dir. II Securitate.

137) Dumitrasconiu Nicolae - mr., Inspectorat Securitate jud. Bihor.

138) Dumitrascu - in 1985 era gen., sef Securitate jud. Ilfov.

139) Dumitrascu Alexandru - in 1967 era col., seful Directiei Regionale Bucuresti. In iulie 1967 primeste o nota cu informatii ale agentului "Ene" in urma deplasarii acestuia in Turcia si Italia.

140) Dumitrascu Dumitru - in 1989 era col., Securitate. La 2 decembrie 1989 participa la Planul de masuri pentru actiuna Orient-'89. 141) Dumitrascu Stefan - in 1957 era lt.-col., Tribunalul Militar al Regiunii a II-a militara Bucuresti. La 30 august 1957 semneaza decizia nr. 1770 prin care "se resping ca nefondate recursurile declarate de catre Civ. Goma Paul si Civ. Popescu Florian Horia, impotriva sentintei nr. 487".

142) Dumitrescu - Comandant Penitenciar Pitesti 1948-1951.

143) Dumitrescu - cpt., sef Raionul de Securitate Babeni.

144) Dumitrescu Dumitru - in 1981 era col., seful Inspectoratului Judetean Alba. La 13 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica "persoane din judet care intretin sau manifesta intentii de a lua legatura direct sau prin intermediari cu posturi de radio straine" si "rude ale colaboratorilor sau angajatilor posturilor de radio straine".

145) Dumitrescu Grigore - in 1962 era cpt. MAI, Directia Regionala Bucuresti. La 20 februarie 1962 semneaza un raport in care considera "neintemeiate" afirmatiile pe care Paul Goma le face impotriva capitanului Livescu Ion.

146) Dumitrescu Nicolae - in 1952 era cpt., Serviciu Securitate.

147) Dumitrescu Nicolae - in 1950 era mr., DGSP Bucuresti.

148) Dumitru Borsan - in 1973 era gen.-mr., seful Directiei I. La 8 septembrie 1973 semneaza o nota-raport cu informatii despre relatiile lui Paul Goma cu Dumitru Tepeneag si Virgil Tanase. La 14 septembrie 1973, intr-o alta nota-raport, propune "sa se actioneze in directia destramarii grupului de tineri pe care Paul Goma este pe cale de a-l constitui". La 29 ianuarie 1974 cere ca, "avand in vedere cele de mai sus, precum si pericolul social deosebit pe care-l prezinta activitatea lui Paul Goma, in
scopul cunoasterii din timp a intentiilor si actiunilor ce le-ar intreprinde, rugam sa aprobati continuarea mentinerii si exploatarii mijloacelor TO instalate la domiciliu pana la clarificarea cazului".

149) Dumitru Istrate - in 1969 era lt.-col., seful serviciului 4 CSS, Directia XII. La 18 octombrie 1969 primeste o nota privind filarea obiectivului "Didi".

150) Duta - in 1949 era mr., director adjunct Directia IX Politica.

151) Einhorn Wilhelm - in 1950 era col., director Directia Secretariat Securitate.

152) Enache Aurica - in 1953 era lt., Regionala de Securitate Pitesti.

153) Enache Aurica - lt., lucrator operativ zona Cluj, Serv. Bande.

154) Enache Ion - in 1969 era lt., ulterior maior (conform documentului din 14 mai 1984) CSS, Inspectoratul Judetean Valcea. Primeste si semneza diferite note informative in cazul Gusetoiu Ion.

155) Enachescu - in 1949 era slt., sectia a V-a Anchete, Regionala de Securitate Suceava.

156) Enciu Gheorghe - in 1988 era mr., ofiter de cercetari penale, Inspectoratul Judetean Gorj, Securitate, serviciul II. Intr-un raport din iunie 1988 arata ca "din actele premergatoare intreprinse
ulterior a rezultat ca Tapus Constantin a comentat ostil stirile transmise de postul de radio Europa Libera la locul de munca".

157) Ene Alexandru - 1966 era plutonier MAI Rm. Valcea, Postul de MilitieVladesti. La 22 august 1966 primeste o nota de la sursa Nicolae Paraschivescu care ofera informatii despre Ion Gusetoiu.

158) Enescu Ilie - in 1950 era mr., director Serviciul Judetean de Securitate Romanati.

159) Erceanu St. - in 1989 era col., Directia Paza si Ordine - IGM. Este mentionat in Planul de masuri pentru actiunea Cristal-'90.

160) Evghenie Tanase - in 1967 era director, Consiliul Securitatii Statului.

161) Faciu Constantin - in 1988 era mr., Securitatea Judeteana Alba. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare intre Securitatea Cluj si Securitatea Alba in cazul lui Filip Iulius ("Fodor").

162) Faur Ioan - in 1971 era mr., sef Birou Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov, Serviciul I.
La 2 iulie 1971 semneaza o nota-raport in care Hamza Adrian ofera informatii despre modul in care a fost scos din tara manuscrisul romanului Ostinato al lui Paul Goma.

163) Fedicikin Gheorghievici Dimitri - intre 1944-1947 era gen. KGB, sef rezidenta KGB la Bucuresti.

164) Filip Nicolae - in 1950 era mr., sef Serviciu Judetean de Securitate Valcea.

165) Filip V. - in 1984 era lt.- maj., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate, serviciul informatii interne.
In iunie 1984 redacteaza o "completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului TUrsut (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile".

166) Filipescu Gheorghe - intre 1948-1951 era director, Directia Anchete SSI, Securitate, sef Directia III Contrainformatii SSI. A fost sef ancheta lotul Patrascanu.

167) Flocea Dragos - in 1949 era slt., sef Biroul V Anchete, Serviciul Judetean de Securitate Campulung Moldovenesc.

168) Florea - in 1988 era lt.-col., Securitate si avea in obiectiv Institutul "N. Iorga".

169) Florea - lt.-col., sef Inspectorat Securitate jud. Dambovita.

170) Florea Aurel - in 1955 era capitan, seful serviciului MAI, Directia VII. La 1 august 1955 ofera informatii despre Nicolae Adamesteanu: "nu rezulta ca cel in cauza sa aiba un frate in Italia".

171) Florea E - in 1964 era col., sef serviciu MAI, Directia II. La 7 octombrie 1964 semneaza o cerere "pentru a lua masurile ce se impun" impotriva fiului lui Reus Mirza Vasile.


06-07-2008 04:19:19
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
1) Florea Nicolae - in 1969 era mr., adj. sef serviciu, Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, Serviciul I. La 26 mai 1969 primeste nota informativa nr. 101/IC/854 cu informatii privind semnalmentele lui Vasile Gavrilescu. La 8 august 1969 semneaza o hotarlre privind transformarea mapei de lucru "Gavrilescu Vasile" in actiune informativa individuala; propune deschiderea actiunii informative individuale. Intr-o alta nota propune sa se obtina mai multe informatii despre Gavrilescu prin intermediul informatorului "Dorin Popescu".

2) Florescu George - in 1981 era col., seful Securitatii Galati, Inspectoratul judetean Galati. Intr-o nota din 15 iunie 1981 identifica persoanele din judetul Galati care sunt cercetate în problema "Eterul".

3) Fodor Tiberiu - in 1952 era sef Raionul de Securitate jud. Bihor.

4) Frates Mircea - in anii '80 era plt.-adj., Unitatea Speciala "S" a DSS.

5) Fratila Adrian- in 1952 era mr. magistrat, presedinte complet de judecata, Tribunalul Militar Bucuresti Sectia a II-a.

6) Frindt Iuliu - in 1973 era mr., Inspectoratul judetean Maramures Securitate. La 30 august 1973 printr-un raport informeaza despre vizita lui Bodiu Anatolie la Bucuresti.

7) Friptu Ioan - in 1973 era col., adjunct sef Directie MI, Directia IX. La 14 iulie 1973 semneaza o nota care priveste filajul obiectivului "Gom" (Paul Goma) efectuat în ziua de 12 iulie 1973 între orele 7,00 - 0,20.

8) Frusina Ion - in 1965 era mr., seful sectiei raionale MAI, Regiunea Ploiesti, Raionul Teleajen.
La 21 aprilie 1965 ofera informatii despre Enachescu Mircea.

9) Fucks (Fuchs; Fux) - in 1949 era mr., sef Serviciul Judetean de Securitate Falticeni jud. Baia.

10) Furtuna Nicolae - in 1985 era col., seful serviciului III, Inspectoratul judetean Suceava, Directia III.
La 28 martie 1985 face sinteza dosarului de urmarire informativa în cazul lui Dragomir Costineanu (dosarul "Costescu"). La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul
Suceava care sunt cercetate în problema "Eterul".

11) Galiano Cornel - in 1981 era lt.-col., seful Biroului III DSS, Inspectoratul judetean Botosani.
La 16 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Botosani care sunt cercetate în problema "Eterul".

12) Gane Marin - in 1972 era capitan. La 1 august 1972 primeste nota informativa in care sursa "Draghici" relateaza un dialog despre Paul Goma si Nicolae Breban, purtat de Nicolae Ciobanu si
Ion-Sofia-Manolescu.

13) Garabetian Cricor - in 1950 era cpt., Director adjunct Directia a VIII-a Cadre.

14) Gavrila Costea - in 1956 era lt., ajutor sef birou MAI, Penitenciarul Fagaras, Biroul "D". La 20 martie 1956 cere informatii cu privire la Reus Mîrza Vasile, aflat în arestul Penitenciarului Fagaras, în vederea recrutarii acestuia. La 19 martie 1956 intr-un referat ofera date biografice cu privire la Reus Mîrza Vasile; un alt raport de la aceeasi data schiteaza si un profil psihologic al lui Reus Vasile.

15) Georgescu - in 1983 era capitan Penitenciarul Bucuresti. La 9 februarie 1983 pune o rezolutie pe nota din 9 februarie 1983 a capitanului Zbarlea: "Pentru toti detinutii C.S.S. trebuie sa deschidem
actiuni informative".

16) Georgescu - in 1953 era cpt., sef grup operativ Cluj, Securitate.

17) Georgescu Al. - in 1947 era sef Bir.1, Insp. Sig. Sibiu.

18) Georgescu Ioan - in 1961 era lt.-col./seful serviciului III MAI, Directia Regionala Galati. La 3 iunie 1961 intr-o nota informeaza ca lui Reus Mîrza Vasile i s-a fixat domiciliu obligatoriu în comuna Rubla.

19) Georgescu Ion - in 1972 era lt.-col., seful sectorului III MI, Inspectoratul de securitate al municipiului Bucuresti. La 27 noiembrie 1972 intr-un referat propune închiderea dosarului de urmarire informativa al lui Petre Navodaru, socrul lui Paul Goma.

20) Gheorghe Anastasiu - in 1952 era grefier, Trib. Milit. Buc. Sectia a II-a.

21) Gheorghe Vasile - in 1987 era capitan DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti.
La 7 martie 1987 intr-un raport propune încetarea urmaririi informative asupra lui Popescu Gheorghe.

22) Gheorghita C. - in 1974 era lt.col., seful Securitatii Inspectoratul judetean Constanta. La 10 august 1974 printr-o nota informeaza ca Lungu Constantin a fost identificat la Sanatoriul Techirghiol.

23) Ghergut Dumitru - in 1981 era gen-mr., loctiitor sef Directia III DSS, Directia III. La 2 iunie 1981 trimite o nota catre toate Inspectoratele judetene MI, Securitate, serv. III: "În conformitate cu ordinele din Programul de masuri al DSS privind contactarea si neutralizarea activitatii ostile desfasurata de
posturile de radio straine, în special de TEuropa Liberat pâna la 15 iunie 1981 se va analiza baza de lucru în vederea stabilirii persoanelor care în cadrul dosarelor de obiectiv-problema vor constitui capitolul: "Persoane care întretin legaturi cu posturile de radio straine" ("ETERUL")".

24) Gheorghita Chivu - in 1981 era lt.-col, seful Securitatii Constanta, Inspectoratul judetean Constanta, Securitate. La 19 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Constanta care sunt cercetate în problema "Eterul".

25) Gherghe M. - in 1969 era lt.-maj, seful Biroului XII, Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman.
Intr-o nota de dupa 30 august 1969 raporteaza informatiile culese în timpul filarii obiectivului "Iancu".

26) Gherman Ioan - in 1973 era mr., sef serviciu Inspectoratul judetean Maramures, serviciul III. La 19 august 1973 semneaza o nota raport: "Cu aprobarea tov. Mr. Gherman Ioan - seful serviciului, la 17-VIII-1973 am efectuat contactarea lui Bodiu Anatolie, care este lucrat prin dosar de urmarire informativa".

27) Ghibernea Marcel - in 1982 era Ministru consilier Ambasada din Paris a RSR 1977. In aprilie 1982 semneaza un raport cu concluzii privind Meditatia Transcendentala.

28) Ghita Alexandru - in 1953 era lt.-maj., Militie Reg. Pitesti, serv. Bande.

29) Gigor V. - in 1947 era comisar Sef, Sef biroul 1, serv. 1.

30) Gîrz Romulus - in 1989 era lt.-maj., USLA, Securitate. In decembrie1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-90.

31) Gligor Viorel - in 1953 era mr., Director Raion Securitate, Bîrlad.

32) Gluvacov Andrei - in 1949 era lt.-col., Director adjunct Directia I.

33) Gocan Ioan - in 1984 era colonel, ofiter specialist Pr. III, Inspectoratul Judetean Cluj, serviciul III
La 5 martie 1985 semneaza un plan de masuri care contine o sinteza a actiunilor întreprinse pâna la acea data împotriva Doinei Cornea. La 9 februarie 1984 semneaza o noua sinteza: "Pentru controlul activitatii, stabilirea legaturilor ce o viziteaza la domiciliu (pe Doina Cornea, n.m. S.C.) si a continutului discutiilor ce le poarta cu acestea, precum si pentru controlarea rezultatului unor masuri ce le vom întreprinde, la domiciliul obiectivei se vor instala mijloace I.C.D.T pe care le consideram cele mai ppotrivite, având în vedere topografia casei si organizarea interioara".

34) Golumbovici - in 1947 era col., Securitate, Directia Tehnica, interceptare telefoane apoi contrainformatii radio.

35) Goran N. - in 1963 era cpt. MAI, Rm. Vâlcea. La 21 octombrie 1963 primeste o nota informativa in care sursa Iosif Schmidt ofera informatii despre Ion Gusetescu: "mai spunea ca rusii (adica sovieticii) nu-i vor ajunge pe americani nici peste 200 ani". La 6 decembrie 1963 primeste o noua nota informativa de la aceeasi sursa: "Gusetoiu Jean în dimineata zilei de 26 nov. 1963 orele 11 a început sa înjure de dumnezeu paste pecei de la sfatul popular ca l-au lasat fara lemne si ca toti sunt niste hoti, banditi, excroci".

36) Goran Gheorghe - in 1977 era maior, Directia cercetari penale. In 1985 era lt.col., seful Securitatii Maramures, ulterior colonel, seful Securitatii Municipiului Bucuresti (conform documentului din 13 noiembrie 1988, dosar Filip Iulius), Inspectoratul judetean Maramures, Securitate, Serviciul III. La 5 aprilie 1977 ii ia o declaratie lui Paul Goma. La 20 martie 1985 semneaza o nota in care afirma: "Cu ocazia recentei convocari de învatamânt profesional, toti ofiterii de contraspionaj au restudiat programul de masuri în problema "Eterul" si în cadrul dezbaterilor s-a constatat ca prevederile acestuia au fost însusite în bune conditiuni". La 13 noiembrie 1988 in dosarul de urmarire informativa a lui Filip Iulius
semneaza o nota: "În cadrul actiunii "Petarda", va rugam sa ne comunicati cât mai urgent posibil, cum este cunoscut de catre dvs. Numitul Filip Iulius". Gheorghe Goran este unul dintre personajele retrase total din viata publica. De altfel, disparitiile misterioase par a fi unul dintre atributele sale principale. Raportul SRI privind Revolutia din decembrie mentioneaza cea mai discutabila disparitie din viata lui Goran: "Dupa cum o necunoscuta mai staruie si in ceea ce-l priveste pe fostul sef al Securitatii Municipiului Bucuresti, col (r.) Goran Gheorghe, care, in cursul noptii de 21/22 decembrie 1989, a parasit unitatea fara sa dea nici un fel de ordin si fara sa anunte cine il inlocuia la comanda, reaparind abia dupa 25 decembrie 1989, cind deja situatia incepuse sa se stabilizeze"".

37) Gorcea Pamfil - in 1981 era lt.-col., seful serviciului 0110 Inspectoratul judetean Cluj. La 26 iunie 1981semneaza o nota: "Din continutul materialului se desprind conceptii si pozitii ostile ale sus-numitului (Filip Iulius) cu tendinte de a deveni protestatar".

38) Gordan Valer - in 1977 era mr. Directia cercetari penale. In 1982 era col., DSS in cadrul aceleiasi directii La 20 aprilie 1977 ii ia o declaratie lui Ioan Ladea. Intr-un referat din 1982 cere ca "dosarul de cercetare penala privind pe inculpatul Filip Iulius sa fie înaintat Directiei procuraturilor militare Bucuresti, pentru a dispune în conformitate cu prevederile art. 262, Cod procedura penala".

39) Gore Mihai - in 1948 era slt., drsp Sibiu.

40) Greab Dumitru - in 1988 era capitan, ofiter op. principal Inspectoratul judetean Bistrita-Nasaud, Securitate. La 19 octombrie 1988 semneaza un raport informativ care cuprinde date obtinute de la un informator cu privire la diferite persoane, inclusiv Filip Iulius.

41) Grigoras Teodor - in 1989 era mr., Serviciul 2, Directia de securitate si garda, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-'90.

42) Grigore Gheorghe - in 1973 era gen.-mr., seful Directiei MI, Directia IX. La 19 iulie 1973 semneaza o nota care priveste filajul obiectivului "Gom" (Paul Goma) efectuat în zilele de 13, 14 si 15 iulie 1973.

43) Grigore Vasile - in 1989 era lt.-col., Loctiitor Sef Militia jud. Prahova. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-90.

44) Grigorescu Eugen - in anii '80 era col., adj. sef Unitatea Speciala "S" a DSS, UM 05135 Bucuresti.

45) Grigorescu Paul - in 1989 era lt.col., Directia de securitate si garda, sef Dispecerat, Securitate.
In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-90.

46) Grigoroiu Ionel - in 1987 era mr., seful serviciului DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti.
La 7 martie 1987 semneaza un raport prin care propune încetarea urmaririi informative asupra lui Popescu Gheorghe.

47) Grozescu Aug. - in 1966 era lt.-col, loctiitor sef DirectieMAI, Regiunea Brasov. La 4 ianuarie 1966 ofera intr-o nota informatii despre motivele arestarii luzi Paul Goma din 1957.

48) Gruia Gheorghe - in 1981 col., seful serviciului III, Inspectoratul judetean Timis. La 12 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Timis care sunt cercetate în problema "Eterul".

49) Grunberg Marcel - in 1948 era slt., sjsp bacau.

50) Gutan Alexandru - in 1949 era lt.-col., Director adjunct Directia IX Politica, Loctiitor politic Securitate.

51) Guta Constantin - in 1985 era lt.maj, Inspectoratul judetean Dolj, serviciul III. La 20 martie 1985 descrie intr-o nota presiunile exercitate asupra lui Dimitrie Draghicescu, profesor la Facultatea de stiinte ale naturii din Craiova, si perchezitiile efectuate la domiciliul acestuia.

52) Hahone Iosif - in 1950 era cpt., sef Serviciul Judetean de Securitate Caras.

53) Herta Gheorghe - in 1988 era mr., Securitatea judeteana Cluj. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare între Securitate Cluj si Securitate Alba în cazul lui Filip Iulius ("Fodor").

54) Herta Vasile - in 1950 era lt., Sef Biroul de Securitate Cîmpeni.

55) Hoblea Pavel - in 1985 era mr., seful serviciului III, Inspectoratul judetean Maramures, Securitate.
La 20 martie 1985 afirma intr-o nota: "Cu ocazia recentei convocari de învatamânt profesional, toti ofiterii de contraspionaj au restudiat programul de masuri în problema TEterult si în cadrul dezbaterilor s-a constatat ca prevederile acestuia au fost însusite în bune conditiuni".

56) Hotea Petru - in 1972 era lt.-maj., Inspectoratul judetean Maramures. La 19 mai 1972 informeaza despre activitatea profesionala a lui Bodiu Anatolie.

57) Hodis Vasile - in 1985 era lt.maj., Dir. VI/DCP Secu. Ofiterul de securitate Vasile Hodis, cel care a lucrat alaturi de Marin Pirvulescu la Directia de Cercetari Penale a Departamentului Securitatii Statului a perchezitionat locuinta lui Gheorghe Ursu si l-a anchetat pentru afirmatiile "dusmanoase" din jurnal. Oricit de straniu ar parea, astazi Vasile Hodis ajuta la consolidarea democratiei si a statului de drept in
Romania. Astfel, in 1999 lucra la... Serviciul Roman de Informatii.

58) Hotnog Paraschiv - in 1989 era col., seful securitatii judetului Suceava, Inspectoratul judetean Suceava - Securitate, serviciul 3. La 14 ianuarie 1989 raporteaza intrarea în tara a lui Jean-Michel Combes, ginerele Doinei Cornea, care "a declarat ca se deplaseaza în judetul Suceava... Întrucât cel în cauza nu si-a facut aparitia pe raza judetului nostru, rugam a dispune masuri de localizare si control a activitatii sale".

59) Hristenco Ion - in 1977 era lt.-col., Directia cercetari penale. La 1 aprilie 1977 semneaza un proces verbal de perchezitie domiciliara in care descrie perchezitia efectuata la domiciliul lui Paul Goma.

60) Hristu Ioan - in 1953 era lt., instructor DGM probl. Bande zona Pitesti.

61) Hritcu Constantin - in 1972 era mr., sef Bir. Evid., Inspectoratul de Securitate al judetului Vaslui.
La 13 aprilie 1972 ofera informatii despre Chefneux Dumitru si Chefneux Georges.

62) Iacob C. - in 1969 era lt.-col., ofiter de cercetare penala CSS, Directia XIII. La 26 septembrie 1969 primeste o nota a locotenent-colonelului Poiana: "Alaturat înaintam o banda pe care a fost înregistrat numitul Lungu Constantin în timpul când a ridicat de la ghiseul PTTR Rm. Vâlvea plicul cu manifestul dusmanos, pentru a fi exploatata în ancheta". La 28 mai 1970 - declaratia lui Constantin Lungu, prin care acesta recunoaste ca este autorul scrisorii-manifest este data în fata locotenent-colonelului Iacob.

63) Iana Aurel - in 1973 era col., adjunct sef Directia I, D.G.I.I. La 31 mai 1973 semneaza o nota in care afirma: "Având în vedere preocuparile si atitudinea prezenta a lui Lungu Constantin, consideram necesara lucrarea sa în cadrul urmaririi informative speciale, în scopul de a stabili concret si documentat atitudinea ostila pe care se posteaza în prezent".

64) Iancu C. - in 1972 era col. UM 0610/ Bucuresti. La 12 august 1972 primeste nota prin care este informat despre sederea lui Paul Goma la Paris.

65) Iancu Constantin - in 1968 era lt.-col., inspector sef adjunct, ISMB, CSS. La 14 iunie 1968 trimite o nota catre Directia I, cu informatii despre doua note furnizate de "Grigorescu P".

66) Iancu Ioan - in 1989 era Capitan, loctiitor seful serviciului I/A, Inspectoratul judetean Cluj. La 29 iunie 1989 printr-un raport, propune închiderea dosarului de urmarire informativa referitor la Filip Iulius (DUI "Fodor" nr. 5892), dat fiind ca acesta a parasit definitiv tara, împreuna cu întreaga familie, la 13 decembrie 1988.

67) Iani Nicolae - in 1961 era col., seful Directiei regionale MAI, Directia regionala Bucuresti. La 21 ianuarie 1961semneaza o nota in care afirma: "Pe viitor în astfel de ocazii când elementele cu domiciliu obligatoriu solicita la Dvs. învoiri asupra carora nu sunteti de acord, nu mai este necesar sa ne înaintati
cererile ci urmeaza sa le raspundeti direct ca nu s-a aprobat învoirea respectiva". La 20 februarie 1962 semneaza un raport in care considera "neîntemeiate" afirmatiile pe care Paul Goma le face împotriva capitanului Livescu Ion.

68) Ignat Nechifor - in 1988 era lt.col.,Sef Serviciul I/B, Inspectoratul Judetean de Securitate Sibiu.

69) Ilie Gheorghe - in 1979 era Capitan, ofiter specialist II, DSS, Directia III. La 30 noiembrie 1979 semneaza un referat in care propune recrutarea ca informator a lui Petru Banyai. La 11 decembrie 1979 semneaza un noua referat in care sugereaza recrutarea ca informator a lui Petru Banyai ("Bucur")

70) Ilie Ion - in 1972 era lt.-col., ofiter specialist V, MI, Inspectoratul de securitate al Municipiului Bucuresti. La 27 noiembrie 1972 semneaza un referat in care propune închiderea dosarului
de urmarire informativa al lui Petre Navodaru, socrul lui Paul Goma.

71) Ion Ghenciu - in 1984 era gen.-mr., seful Directiei M.I., Directia pentru pasapoarte, evidenta strainilor si controlul trecerii frontierei. La 20 decembrie 1984 semneaza o nota adresata DSS, Directia I in care se refera la confiscarea unor reviste, articole si carti pe care Doina Cornea le-a adus cu ea la întoarcerea dintr-o calatorie în Franta.

72) Ion Marin - in 1973 era lt.-col./adjunct sef serviciu D.G.I.I., Directia I. La 31 mai 1973 semneaza o nota in care afirma: "Având în vedere preocuparile si atitudinea prezenta a lui Lungu Constantin, consideram necesara lucrarea sa în cadrul urmaririi informative speciale, în scopul de a stabili concret
si documentat atitudinea ostila pe care se posteaza în prezent".

73) Ion Stanescu - in 1972 era ministru, Ministerul de Interne. La 16 noiembrie 1972 semneasza o nota in care propune retragerea cetateniei române lui Paul Goma, deoarece acesta "se face vinovat de acte ostile fata de Republica Socialista România"

74) Ionescu Andrei - in 1982 era lt.col., sef Inspectoratului Judetean Securitate Satu Mare.

75) Ionescu Cornel - mr., Inspectorat Securitate jud. Dolj.

76) Ionescu Gheorghe - in 1973 era mr., sef serviciu MI, Directia IX. La 14 iulie 1973 semneaza o nota care priveste filajul obiectivului "Gom". (Paul Goma) efectuat în ziua de 12 iulie 1973 între orele 7,00 - 0,20. La 19 iulie 1973 semneaza o alta nota care priveste filajul obiectivului "Gom" (Paul Goma) efectuat în zilele de 13, 14 si 15 iulie 1973.

77) Ionescu I. - in 1967 era lt. La 11 iunie 1968 semneaza o nota informativa cu date obtinute de la sursa "Grigorescu P". Intllnirea a avut loc in casa "Cultura". La sflrsitul notei adauga: "Numitul Reus Mîrza Vasile se afla în evidentele Directiei I, indicativ 122".

78) Ionescu V. - in 1975 era lt.col., loctiitor sef directie Ministerul de Interne, Directia III. La 17 iunie 1975 semneaza o nota in care se precizeaza ca nu Vasile Gavrilescu, ci Ion Gavrilescu a vizitat Consulatul SUA.

79) Ionescu Vergiliu - in 1989 era col. Adjunct Sef UM0650. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-'89.

80) Ionita Marin - in anii '80 era plt., Unitatea Speciala "S" a DSS.

81) Ionita Stefan - in 1985 era plt., loctiitor sef arest DCP/IGM.

82) Iordanescu Octavian - in 1958 era lt.maj., Sef de Birou, Regionala de Securitate Brasov.

83) Iorga Marin - in 1962 era mr., seful Directiei regionale, anterior seful serviciului raion, conform documentului din 14 noiembrie 1962; ulterior colonel, seful Inspectoratului de Securitate judetean Galati (conform documentului din 24 iulie 1969 MAI, Directia regionala Galati. La 14 noiembrie 1962 semneaza o nota care priveste verificarea necesitatii tratamentului urmat de Reus Mîrza Vasile la Spitalul TBC Bucuresti. La 16 iunie 1964 semneaza o alta nota care priveste luarea în evidenta a lui
Reus Mîrza Vasile.Ulterior semneaza o hotarâre de trecere în evidenta a lui Reus Mîrza Vasile.

84) Ionita Nicolae - in 1988 era col., seful Securitatii Cluj. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare între Securitate Cluj si Securitate Alba în cazul lui Filip Iulius ("Fodor"). La 29 iunie 1988 trimite o nota catre Inspectoratul judetean Iasi Securitate in care afirma: "Discutiile purtate între Filip si... s-au referit la probleme fara importanta, pâna în momentul în care ambii au intrat într-o camera de unde discutia lor nu a mai putut fi controlata". Conform raportului SRI cu privire la Revolutia din Timisoara din 1989, colonelul Ionita a fost unul dintre participantii activi la represiune: "Seful inspectoratului a raportat despre situatia creata primului secretar, Ioachim Moga, primind ordin sa deplaseze in zona forte de ordine si sa ia masurile necesare pentru restabilirea ordinii publice. In baza acestui ordin, i-a convocat pe seful Securitatii judetene, colonel Ionita Nicolae si seful Militiei Judetene, lt. colonel Rusu Stoian si a
ordonat ca la locul faptei sa se deplaseze seful militiei cu plutonul de interventie, insotit de loctiitorii sefului securitatii, respectiv lt. colonel Tinca Ovidiu si maior Petcu Gheorghe. A ordonat, de asemenea,
deplasarea unor echipaje de circulatie care sa asigure fluiditatea transportului in zona."

85) Iosif Jakab - in anii '60 era cpt., drs Oradea

86) Iovan Constantin - in 1969 era Capitan, biroul I, ulterior maior (conform documentului din 13 martie 1970), Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, Serviciul I. La 26 mai 1969 semneaza Nota informativa nr. 101/IC/854 prin care informeaza ca Vasile Gavrilescu a fost semnalat si la ser. III din cadrul Inspectoratului de Securitate al judetului Dolj. La 8 august 1969 semneaza o Hotarâre privind transformarea mapei de lucru "Gavrilescu Vasile" în actiune informativa individuala. La 13 martie 1970 semneaza o nota cu informatii cu privire la domiciliul lui Vasile Gavrilescu si la modalitatile de a patrunde în secret în locuinta acestuia. La 14 noiembrie 1972 semneaza o alta nota in care reda informatii despre convingerile anticomuniste ale lui Vasile Gavrilescu. La 7 noiembrie 1972 semneaza un raport privind masuri combinative pentru documentarea si curmarea activitatii "dusmanoase" a lui Vasile Gavrilescu. Raportul precizeaza masurile prin care ofiterii de securitate intentionau sa intre în posesia manuscriselor lui Vasile Gavrilescu, prin presiuni
exercitate asupra finului acestuia. La 1 octombrie 1975 redacteaza un plan de munca privind documentarea activitatii "dusmanoase" a numitului "Ganescu". Planul prevede verificarea si documentarea în vederea începerii urmaririi penale împotriva lui Vasile Gavrilescu; de proiect raspund maior Iovan Constantin, lt.col. Petrescu Vasile, lt.col. Nicolae Florea, lt.col. Lungu Gheorghe; planul prevede anchetarea unor cunoscuti de-ai lui Gavrilescu, amplasarea de microfoane, reactivarea unor informatori (sotia lui Gavrilescu). La 29 iunie 1975 redacteaza un plan de munca în dosarul de urmarire
informativa a lui "Ganescu". Planul propune infiltrarea informatorului "Iliescu" si reactivarea informatorilor "Dorin", "Manolea", "Corvin" si "Popa Constantin". La 2 februarie 1976 semneaza o fisa personala in care ofera informatii cu privire la informatorul "Popa Constantin". La 26 august 1971 semneaza un raport in care afirma (pe baza informatiilor oferite de informatorul "Puiu Nae") ca Vasile Gavrilescu "nu a participat la defilarea oamenilor muncii de la 23 august 1971". La 13 aprilie 1972 semneaza un alt raport in care afirma (pe baza informatiilor oferite de o vecina a lui Vasile Gavrilescu) ca acesta este vizitat destul de frecvent de o persoana necunoscuta; raportul descrie si relatia privata dintre Gavrilescu si sotia sa. La 5 martie 1974 semneaza o nota-raport privind felul cum s-a reusit
patrunderea în clandestinitatea lui "Ganescu". Nota-raport descrie pe larg reactivarea "Amaliei" (sotia lui Gavrilescu), rolul jucat de ea în descoperirea manuscriselor lui Gavrilescu, amplasarea de catre ofiterii de securitate a microfoanelor în locuinta lui Gavrilescu, folosirea lui "Pascu Mihalache" ca acoperire pentru ca Gavrilescu sa nu afle ca sotia sa este cea care a sprijinit securitatea în actiunea de perchezitionare a domiciliului lui Gavrilescu (în urma careia manuscrisele i-au fost confiscate), dar si
"autodemascarea" lui Gavrilescu.

87) Irimes Pavel - in 1952, eras lt.-maj., Sef grup operativ Reg. Secu. Cluj.

88) Isac Constantin - Cpt., Inspectorat Securitate jud. Cluj.

89) Ispas Eliade - in 1966 era lt.-col, seful serviciului MAI, Regiunea Brasov. La 4 ianuarie 1966 printr-o nota ofera informatii despre motivele arestarii lui Paul Goma din 1957.

90) Itcus Dragos - in 1968 era lt.-col/sef serviciu, CSS, ISMB. La 14 iunie 1968 trimite o nota catre Directia I, in care informeaza despre doua note furnizate de "Grigorescu P".

91) Ivan Ioan - in 1981 era lt.col., seful serviciului III, Inspectoratul judetean Hunedoara. La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Hunedoara care sunt cercetate în problema "Eterul".

92) Ivan Radu - in 1979 era col., procuror, sef adjunct al Directiei procuraturilor militare. La 16 iunie 1979 semneaza o ordonanta prin care sunt scosi de sub urmarirea penala Paul Goma, Vlad Dragoescu, Ioan Ladea, Nicolae Bedivan.

93) Jaminschi M. - in 1961 era cpt., sef de sectie MAI Regiunea Suceava.La 20 decembrie 1961 semneaza o nota in care detaliaza investigatiile privindu-l pe Reus Mîrza Vasile.

94) Jipa Constantin - in 1984 era col., seful serviciului I, Inspectoratul judetean Prahova, Securitate.
La 19 mai 1984 semneaza un plan de masuri in care afirma printre altele: "Având în vedere ca obiectivul (Ion Opris) domiciliaza în Bucuresti, cât si gravitatea manifestarilor dusmanoase pe care le are, cazul va fi luat în controlul Directiei I".

95) Jireghie Nicolae - in 1984 era mr., Inspectoratul judetean Neamt Securitate, serviciul informatii interne. In iunie 1984 semneaza o nota-raport de "completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului TUrsut (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile".

96) Jitarel Mircea - in anii anii'50 era slt., Serviciul Filaj Securitatea Bacau.

97) Jura Ioan - in 1956 era lt.maj., Directia Secretariat-Juridic Securitate.

98) Jurim Alexandru - in 1949 era lt.-col., Director Directia a X-a Administratie, Secretariat si Cifru.

99) Kalousek Iosif -in 1949 era col., Director Regionala de Securitate Brasov.

100) Koller Stefan - in anii'50 era col., Comandant Penitenciarul Aiud.

101) Kovacs Mihai (Pius)- in 1950 era mr., Sef Serviciul Judetean de Securitate Turda.

102) Kuludas Constantin - in 1981 era col., seful Securitatii judetului Botosani, DSS, Inspectoratul judetean Botosani. La 16 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul
Botosani care sunt cercetate în problema "Eterul".


06-07-2008 04:20:55
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Al patrulea episod cuprinde 117 nume.

1) Lazar Ioan - in 1981 era col., seful Securitatii judetului Bacau, Inspectoratul Judetean Bacau. La 18 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Bacau care sunt cercetate în problema "Eterul".

2) Lazar V. - in 1978 era cpt. In noiembrie 1978 semneaza un raport in care sursa "Rica" ofera informatii despre Banyai Petru.

3) Lazarescu Florea - in 1989 era col., adjunct sef Directia V Securitate si garda demnitari, sef Serviciul 3, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-'89.

4) Leferman S. - in 1948 era slt., DRSP Iasi.

5) Lepadatu Constantin - in 1961 era lt.-maj., seful Biroului raional MAI, Directia regionala Bucuresti, Biroul raional Fetesti. La 9 octombrie 1961 semneaza un raport: "propunem ca numitului Paul Goma sa i se fixeze în continuare domiciliu obligatoriu în comuna Latesti pe timp de 36 de luni".


6) Liber Iulian - in 1956 era lt.-maj., sef de sectie MAI, serviciul "D". La 20 iunie 1956 face o cerere de consultare a dosarului de ancheta privitor la Reus Mîrza Vasile si de întocmire a unui referat cu date amanuntite despre activitatea lui Reus Vasile de pâna la 23 august 1944.

7) Lica Dumitru - in 1986 era col., seful Securitatii judetene, Inspectoratul judetului Teleorman. La 27 octombrie 1986 aproba scoaterea din S.I. (supraveghere informativa) a lui Constantin Lungu.

8) Lisacoschi Ioan - in 1969 era lt.-col., adjunct sef serviciu, CSS, Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov. La 15 octombrie 1969 semneaza o nota in care ofera informatii despre o persoana care lucreaza la o fabrica de produse chimice din Brasov.

9) Livescu Ion - in 1961 era cpt., lucrator operativ MAI, Directia regionala Bucuresti, Biroul raional Fetesti. La 9 octombrie 1961 semneaza un raport: "propunem ca numitului Paul Goma sa i se fixeze în continuare domiciliu obligatoriu în comuna Latesti pe timp de 36 de luni".

10) Lombrea Vasile - in 1964 era mr., loctiitor sef Biroul K, drs oradea.

11) Lopatita Tiberiu - in 1985 era cpt., loctiitorul comandantului UM 0659 Bucuresti MI. La 2 august 1985 semneaza o nota în cadrul actiunii "Eterul". Se dau informatii despre emisiuni ale postului de radio "Europa Libera".

12) Lungu Gheorghe - in 1969 era mr., adj. inspector sef, ulterior lt.-col., loctiitor sef Securitate (conform documentului din 10 iunie 1975); în 1972 este adjunct sef Securitate si sef serviciu I (conform documentului din 3 iulie 1972), Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj.
La 26 mai 1969 semneaza nota informativa nr. 101/IC/854 in care ofera informatii privind semnalmentele lui Vasile Gavrilescu. La 8 august 1969 semneaza o hotarâre privind transformarea mapei de lucru "Gavrilescu Vasile" în actiune informativa individuala. Propune deschiderea actiunii informative individuale in cazul Gavrilescu Vasile. La 7 iulie 1969 face o cerere de încadrare informativa (nr. 101/CI/1747) in care propune încadrarea informativa a unei persoane care are legaturi cu Vasile Gavrilescu. La 10 iunie 1975 adreseaza o cerere Directiei III, Serviciul I; se cere raspuns la întrebarea daca Vasile Gavrilescu a vizitat Ambasada SUA din Bucuresti. Intr-o nota-raport nedatata precizeaza masurile pentru aprobarea începerii urmaririi penale împotriva lui Vasile Gavrilescu. La 3 iulie 1972 semneaza nota nr. 10328/00/3040. Nota releva caracterul "dusmanos" al manuscriselor lui Gavrilescu; manuscrisele au fost fotocopiate; nota precizeaza ca "în ziua de 30 iunie a.c. am intrat în mod secret în
posesia scrierilor".

13) Lungu Mihai - in 1949 era slt., sef Biroul IV Contrainformatii militare, apoi sef Biroul V Anchete, Serviciul Judetean de Securitate Botosani.

14) Lupan Gavrila - in 1952 era lt.-maj., Directia Anchete Penale Securitate.

15) Lupes Ghiorghe - in 1988 era mr., seful Securitatii judetene Alba. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare între Securitatea Cluj si Securitatea Alba în cazul lui Filip Iulius ("Fodor").

16) Luta Vasile - era cpt., Inspectorat Securitate jud. Prahova.

17) M. Ilie - in 1961 era cpt. La 28 octombrie 1961 semneaza un plan de strângere de informatii referitoare la Dinu Adamesteanu, stabilit în Italia.

18) Macesanu Constantin - in 1988 era lt.-col., sef Securitatea jud. Sibiu.

19) Macri Emil - in 1981 era gen.-mr., seful Directiei II DSS. La 6 decembrie 1981 primeste o nota care se refera la un canal de scurgere a unor date si informatii catre postul de radio "Europa Libera".

20) Manea Gheorghe - la sflrsitul anilor '80 era lt.-col., sef de serviciu, UM 0625, Securitate.

21) Manea Ion - in anii '80 lucra la Unitatea Speciala "S" a DSS.

22) Manole Eugen - in 1972 era cpt., sef Birou, Inspectoratul de Securitate al municipiului Bucuresti.
La 27 noiembrie 1972 semneaza un referat in care propune închiderea dosarului de urmarire informativa al lui Petre Navodaru, socrul lui Paul Goma.

23) Mânzat Ioan - in 1981 era lt.-col., seful Securitatii judetului Bistrita-Nasaud. La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Bistrita-Nasaud care sunt cercetate în problema "Eterul".

24) Marchedon Vasile - mr., Inspectorat Securitate jud. Sibiu.

25) Marcu Ion - col., Inspectorat Securitate jud. Ilfov.

26) Maries Gh. - in 1985 era mr., Sef Securitate Mures.

27) Marin Pîrvulescu (Pârvulescu) - in 1985 era mr., Directia VI Cercetari Penale a Securitatii.

28) Marinescu Constantin - in 1988 era col., Securitate.

29) Marinescu Danut - in 1988 era cpt., Inspectoratul Judetean Gorj, Securitate, Serviciul II. In iunie 1988 semneaza un raport in care afirma printre altele: "Din actele premergatoare întreprinse ulterior a rezultat ca }apus Constantin a comentat ostil stirile transmise de postul de radio TEuropa Liberat la locul de munca".

30) Marinescu Dumitru - in 1987 era lt.-col., sef serviciu, DCP/DSS.

31) Mateiuc Pavel - in 1977 era lt.-col., MI, Directia Cercetari Penale. La 12 aprilie 1977 semneaza o rezolutie in care dispune atasarea a doua benzi magnetice cu înregistrari ale emisiunilor postului de radio "Europa Libera". La dosarul penal nr. 4300/1977 privindu-l pe Paul Goma. La 1 aprilie 1977 descrie perchezitia efectuata la domiciliul lui Paul Goma.

32) Mazuru (Mazurov) Vladimir - in 1949 era gen.-mr., director adjunct al Securitatii.

33) Melnic S. - in 1947 era sef Biroul 2, Inspectoratul de Siguranta Judetul Sibiu.

34) Memu Filip - în 1984 era lt., Inspectoratul Judetean Olt, Securitate. În ianuarie 1984 semneaza un raport "privind modul cum a decurs avertizarea numitului Zanfir Constantin". În prezent, Memu Filip este lt.-col., seful Directiei judetene Vâlcea a SRI (conform declaratiilor lui Constantin Zanfir, care a facut eforturi deosebite pentru a-i identifica pe toti fostii ofiteri de Securitate care l-au anchetat).

35) Merce Ilie - in 1984 era col., anterior lt.-col., sef serviciu (conform documentului din 14 iunie 1982) M.I., Directia I, Serviciul 6, Bucuresti. La sflrsitul lui decembrie 1984 da o rezolutie pe raportul adresat de col. Oprea Ioan generalului-maior Aron Bondea din 27 decembrie 1984: "Sa facem o lucrare documentata pentru tov. gl. col. Iulian Vlad". La 14 iunie 1982 semneaza o nota cu informatii "referitoare la masurile întreprinse asupra unor oameni de arta si cultura pentru implicarea lor în activitati de TMeditatie Transcendentalat". Ilie Merce este în prezent deputat PRM de Dâmbovita, membru în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii a Camerei Deputatilor.

36) Mihai Mihai - in 1984 era lt.-col., DSS, Directia I. Planul de masuri din 19 mai 1984 aprobat de colonelul Jipa a fost conceput împreuna cu lt.-col. Mihai Mihai.

37) Mihai Virgil - in 1964 era mr., seful sectiei MAI, Directiunea Regionala Oltenia, serviciul "C".
La 14 noiembrie 1964 cere masuri de identificare si de luare în evidenta a lui Popescu Gheorghe, eliberat din închisoare la 22 iunie 1964.

38) Mihai Virgil - in 1976 era col., sef Serviciul I Inspectoratul Judetean Dolj al MI. La 19 februarie 1976 semneaza planul privind masurile ce vor fi întreprinse în vederea infiltrarii informatorului "Niculescu" la suspectul "Ganescu" (Vasile Gavrilescu); pentru ca Vasile Gavrilescu "a devenit mai circumspect", se
propune "infiltrarea la obiectiv a unui informator cu experienta, verificat în munca, cu înclinatii si preocupari literare".

39) Mihaileanu Mihai - in 1956 era cpt., seful Serviciului raional MAI, Serviciul raional Tg. Jiu. In iulie 1956 semneaza o nota cu informatii despre Victoria Adamesteanu: "având prietenie numai cu elemente ca: soti de medici si diferite persoane care au facut parte din bogatasi, cu care întretine diferite vizite, sfideaza elementul muncitor..."

40) Mihalcea Aurel - in 1981 era col., seful Securitatii, Inspectoratul Judetean Neamt, Securitate.
La 13 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Neamt care sunt cercetate în problema "Eterul". La 2 octombrie 1984 semneaza o nota in care afirma: "Urzica Vasile va fi urmarit în continuare în dosar informativ".

41) Mihaly Alexandru - in 1948 era cpt., sef Serviciul Judetean de Securitate Mures.

42) Mihut - era lt.-maj., lucrator operativ zona Clmpulung Muscel, Serviciul Bande.

43) Mihut Avram - in 1962 era mr., sef Birou, Securitatea Municipiului Bucuresti.
La 27 noiembrie 1962 semneaza nota-raport nr. 342 cu privire la dosarul problema (DP) nr. 889 (Actiunea informativa de grup "Episcopul").

44) Mihut Nicolae - in 1953 era lt.-maj., Regionala de Securitate Pitesti.

45) Mira Victor - in 1985 era col., sef Serviciul I, Inspectoratul Judetean de Securitate Satu Mare.

46) Miu Dumitru - in 1989 era cpt., sef Serviciul I, Inspectoratul Judetean de Securitate Dlmbovita.
La 24 februarie 1989 semneaza un studiu privind situatia operativa în subproblema "fostul cult greco-catolic".

47) Mladin Constantin - in 1989 era lt.-col., loctiitor sef Securitatea judetului Brasov. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-'90.

48) Moga - in 1978 era gen. DSS, UM 0544. La 11 noiembrie 1978 primeste o nota referitoare la sursele de informare ale subredactiei "Europa Libera" de la Paris.

49) Moga Virgil - in 1947 era sef Biroul 1, Inspectoratul de Siguranta al judetului Blaj.

50) Mois Aurel - in 1953 era lt.-col., sef Regionala de Securitate Timisoara.

51) Moise - in 1958 era lt.-maj., Directia iii.

52) Moldor Lucian - in 1947 era sef Biroul 1, Inspectoratul de Siguranta al judetului Sibiu.

53) Moldovan Alexandru - in 1988 era mr., Cluj-Napoca. La 27 iunie 1988 primeste o nota informativa in care sursa "Pele" ofera informatii despre Filip Maria (sotia lui Filip Iulius).

54) Moldoveanu Aurelia - in 1948 era plt.-maj., Securitate Reghin.

55) Morarescu - in 1949 era cpt., sef Serviciul Judetean de Securitate Dorohoi.

56) Morariu Petre - la sflrsitul anilor '80 era col., loctiitor al sefului Directiei Cercetari Penale a Securitatii.

57) Moraru - in 1949 era slt., sef Biroul I Informatii interne, Serviciul Judetean de Securitate Dorohoi.

58) Moraru Augustin - in 1974 era lt.-maj. La 17 aprilie 1974 semneaza o nota cu informatii primite de la sursa "Trandafir" legate de un grup de admiratori ai lui Paul Goma (Ioana Craciunescu, Gelu Colceag si Gabriel Iencec).

59) Moraru Eduard - in anii '60 era lt., drs oradea.

60) Moraru Gheran - in 1967 era lt., Directia Anchete Securitate.

61) Moraru Ioan - in 1989 era sef Serviciu, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 18 noiembrie 1989 semneaza un plan de masuri în DUI "Banu" (Banyai Petru): "apreciem ca se impune transformarea mapei de verificare în dosar de urmarire informativa"; printre altele, în plan se mentioneaza ca "se va coopera cu serviciul independent de investigatii, pentru obtinerea de informatii din mediul de la domiciliu despre "Banu" .

62) Moraru Ioan - era lt.-maj., director adjunct Regionala de Securitate Cluj.

63) Morosanu (Morosan) Petre - in anii '80 era lt.-col., biroul Înscrisuri, Sectia II, Unitatea Speciala "S" a DSS.

64) Mot Ioan - in 1981 era mr., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Arad. La 12 iunie 1981 semneaza o nota care contine informatii despre "elemente ce întretin legaturi sau manifesta interes de a lua legatura cu posturi de radio straine; se ocupa de culegerea si transmiterea de informatii la aceste
posturi de radio; sunt rude ale colaboratorilor si angajatilor acestor posturi".

65) Mucichescu Dan - in 1988 era cpt., ofiter operativ, Serviciul II, Inspectoratul Judetean Cluj. La 4 mai 1988 semneaza un raport potrivit caruia Filip Iulius "a fost avertizat ca pe viitor sa se abtina de la orice manifestari ostile tarii, poporului si societatii noastre socialiste, în caz contrar urmând a suporta, din nou, rigorile legii". La 15 mai 1988 primeste o nota cu informatii despre discutiile pe care le purtau în apartamentul lor Filip Iulius si sotia sa. La 28 mai 1988 raporteaza vizita lui Filip Iulius la Doina Cornea.

66) Mortoiu Aurelian - in 1985 era gen.-mr., seful Directiei III; anterior seful Securitatii Timis (conform documentului din 12 iunie 1981), Departamentul Securitatii Statului. La 5 august 1985 cere raportarea masurilor luate în cazul celor 5 scrisori deschise semnate de Doina Cornea si difuzate la Radio "Europa Libera". La 12 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Timis care sunt cercetate în problema "Eterul".

67) Munteanu - in 1984 era lt.-col., M.I., Directia I, Bucuresti. Raportul din 4 februarie 1984 al col. Peres Alexandru este adresat lt.-col. Munteanu.

68) Munteanu A. - in 1965 era mr.Primeste mai multe note informative de la diferite surse.

69) Munteanu Ion - in 1973 era cpt. La 15 octombrie 1973 primeste o nota cu descrierea de catre un informator a starii de spirit a scriitorilor tineri.

70) Munteanu M. - in 1958 era cpt., seful Biroului II, Serviciul "C", sectia
I.
La 5 decembrie 1958 semneaza o nota in care afirma: "Continuându-se urmarirea numitului Popescu Gheorghe, s-a stabilit ca a desfasurat activitate dusmanoasa împotriva guvernului RPR, fapt pentru care a fost arestat, judecat si condamnat la 15 ani munca silnica".

71) Muresan Arghir - in 1984 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Brasov. In planul de masuri propus de col. Gocan Ioan din 9 feb. 1984, Muresan trebuia sa o trimita la Cluj pe informatoarea "Sonia".

72) Musat Eugeniu - in 1989 era mr., Unitatea Speciala R.

73) Nae Octavian - in 1989 era col., Directia de securitate si garda, sef Serviciul 7, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-'90.

74) Naftanaila Octavia - in 1987 era lt.-maj., ofiter operativ Inspectoratul Judetean Prahova, Securitate, Serviciul I. La 16 martie 1987 semneaza o nota de stadiu: "Obiectivul (Ion Opris) continua sa aibe manifestari dusmanoase fata de conducerea superioara de partid si o pozitie ostila orânduirii socialiste din tara noastra".

75) Naghi Iosif - in 1956 era lt., lucrator operativ, serviciul "D". La 11 iulie 1956 semneaza cererea adresata grupei "D" din Penitenciarul Fagaras de analizare a posibilitatii de recrutare ca agent a lui Reus Mîrza Vasile.

76) Nagy Iosif - in anii '60 era lt.-maj., drsp timisoara.

77) Nastase Sepi - in 1960 era lt.-col., loctiitor sef Directie, Directia regionala Constanta. La 1 martie 1960 ofera sectiei raionale de Securitate Fetesti materialul detinut în legatura cu Paul Goma.

78) Neacsu - in 1949 era col., sef Serviciul T, Securitate.

79) Neacsu Alexandru - in 1967 era lt.-col., director Directia VII Tehnica.

80) Neacsu Constantin - in 1952 era col., secretar al organizatiei PMR din Securitate.

81) Neagoe Marin - in 1989 era gen.-mr., sef Directia de securitate si garda. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-'90.

82) Neculicioiu Victor - in 1981 era col., seful Securitatii Brasov. La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Brasov care sunt cercetate în problema "Eterul". Victor Neculicioiu era, în 2000, general de brigada în SRI.

83) Nedelcu Iordan - in 1973 era mr. (Securitate oras Rosiorii de Vede). La 19 octombrie 1973 primeste informatii despre Lungu Constantin, obtinute de la informatorul "Paunescu" .

84) Nedelcu Mihai - in 1953 era col., director Regionala de Securitate Cluj.

85) Nedelcu Mihail - in 1958 era col., seful Serviciului "C". La 6 septembrie 1958 semneaza un referat: "Întrucât (Paul Goma) a desfasurat activitate dusmanoasa împotriva regimului democrat-popular din RPR, iar în penitenciar a avut o comportare rea, propunem ca la data expirarii pedepsei - 21 noiembrie 1958 - sa i se fixeze domiciliu obligatoriu pe timp de 24 de luni în comuna Latesti, raionul Fetesti, regiunea Constanta".

86) Nedelcu S. - in 1982 era col. La 17 februarie 1982 ofera informatii despre Filip Iulius si sindicatul
"Unirea".

87) Nedelcu Stefan - in 1977 era lt.-col., Directia Cercetari Penale. La 1 aprilie 1977 semneaza procesul-verbal de perchezitie domiciliara in care descrie perchezitia efectuata la domiciliul lui Paul Goma.

88) Negoita Aurora Rodica - in 1989 era lt.-col., adjunct sef Unitatea Speciala S. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-'89.

89) Negrea - in 1953 era mr., Directia Anchete Penale Securitate.

90) Negrea Aurel - ofiter, Inspectorat Securitate jud. Constanta.

91) Negrea Vasile - in 1961 era gen.-mr., adjunct al ministrului Afacerilor Interne.
La 2 noiembrie 1961 semneaza decizia nr. 16.285 prin care "se fixeaza D.O. (lui Paul Goma) pe timp de 24 luni în com. Latesti, raionul Fetesti, reg. Bucuresti".

92) Negrila S. - in 1986 era lt.-maj., Penitenciarul Aiud. La 17 septembrie 1986 semneaza o nota referitoare la "discutiile din ziua de 17.09.1986 avute de catre obiectivul TFodort (Filip Iulius)".

93) Negulescu Nicolae - in 1950 era lt.-maj., Biroul de Securitate Hîrsova.

94) Nenitoiu Nicolae - in 1960 era cpt., Directia Regionala MAI Arges.

95) Nicoara Sorin - la sflrsitul anilor '80 era lt.-col., sef de colectiv, UM 0625, Securitate.

96) Nicola - in 1989 era col., DSS, Directia I (UM 0610/113). La 14 noiembrie 1989 primeste o nota care reproduce o convorbire telefonica dintre Banyai Petru si "Flory".

97) Nicolae Constantin Ionel - in anii '80 era cpt., sef Biroul secretariat, Unitatea Speciala "S" a DSS.

98) Nicolae Florea - lt.-col., Serviciul I, Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj. Semneaza un plan de actiune privind modul cum se vor reintroduce mijloacele tehnice la domiciliul lui "Ganescu" din Craiova. Planul este asemanator celui legat de "Liliacul"; la actiune au luat parte si mr. Iovan Constantin, lt.-col. Lungu Gheorghe, A.C. Popescu Dumitra, mr. Obradovici Robert si mr. Vlad Gheorghe.

99) Nicolae Mihai - in 1973 era lt.-col., sef serviciu, Directia I. La 20 iulie 1973 semneaza o nota-raport in care este descrisa patrunderea în locuinta lui Paul Goma în vederea controlarii valizei cu care el a fost în iunie 1972 la Paris. La 31 august 1973 semneaza o noua nota-raport care contine un extras din
scrisoarea expediata la 28 august 1973 de Paul Goma lui Dumitru }epeneag la Paris. La 23 ianuarie 1974, intr-o alta nota-raport, sugereaza ca romanul 'În cerc' al lui Paul Goma sa fie publicat la Cartea Româneasca, pentru a îngreuna publicarea lui în Occident si pentru a compromite figura autorului.

100) Nicolaie Ioan (sau Nicolae Ion) - in 1969 era mr., ISJ Teleorman, Serviciul I. Maiorului Nicolaie îi este adresata nota privind filajul obiectivului "Lulu", efectuat în ziua de 15 septembrie 1969, de la ora 0,00 la ora 24,00.

101) Nicolici Dan-Costin - in 1985 era lt.-col. ing., seful CID, Securitate.

102) Nicolschi Alexandru (Grunberg Boris) - in 1949 era gen.-mr., director adjunct al Securitatii.

103) Nicula - in 1969 era cpt. In septembrie 1969 semneaza o nota care contine transcrierea unei convorbiri avute de Lungu Constantin si sotia sa cu alte doua persoane la restaurantul "Cina".

104) Niculescu Lucian - in 1988 era cpt., Securitate. Avea ca obiectiv FRF.

105) Nistor Ioan - in 1956 era lt., seful Grupei "D", Penitenciarul Suceava. La 30 iunie 1956 semneaza o nota-referat in care ofera informatii despre activitatea lui Reus Vasile de pâna la 23 august 1944.

106) Nita Marin - in 1984 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Neamt, Securitate. La 25 mai 1984 semneaza o nota de analiza a DUI "Ursu" (Urzica Vasile): "verificarea la domiciliu (a lui Vasile Urzica), pentru a identifica materiale asemanatoare celor folosite în cazul "Pasarela".

107) Nitoiu Petre - in 1985 era cpt., sef Serviciul III, Inspectoratul Judetean Dolj. La 20 martie 1985 semneaza o nota in care descrie presiunile exercitate asupra lui Dimitrie Draghicescu, profesor la Facultatea de Stiinte ale Naturii din Craiova, si perchezitiile efectuate la domiciliul acestuia.

108) Norisanu Alexandru - in 1981 era col., sef serviciu, C.I. UM 02565 Cluj-Napoca. La 26 iunie 1981 semneaza o nota: "Înaintam alaturat DUI nr. 734 "Fodor" privind pe Filip Iulius în vederea continuarii urmaririi informative".

109) Novac Constantin - in 1964 era lt.-col., sef sectie, serviciul "C". La 25 iunie 1964 cere Directiei III sa comunice în ce locuri de munca nu mai poate fi încadrat Popescu Gheorghe dupa eliberarea sa din arest.

110) Nusem A. - in 1948 era lt., drsp iasi.

111) Nuzesi Iulian - in 1947 era sef Birou informatii, Siguranta Blaj.

112) Obradovici Robert - in 1972 era mr., ofiter operativ principal, serviciul tehnic, Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, sectia V. La 5 august 1972 semneaza un plan de actiune privind modul în care se va introduce T.O. la domiciliul lui "Liliacul" din Craiova. Planul prezinta în detaliu masurile si modul de operare al ofiterilor de Securitate legat de "introducerea de mijloace tehnice" în apartamentul "Liliacului".

113) Olaru Dan - in 1972 era lt.-maj., Inspectoratul de Securitate al judetului Maramures, Serviciul III.
La 24 februarie 1972 semneaza o fisa privind pe dr. ing. Bodiu Anatolie: "Propun ca dr. ing. Bodiu Anatolie sa fie inclus în baza de lucru cu aprobarea organelor de partid, urmând a se lua masuri de verificare a sa".

114) Olteanu Alecse - in 1973 era lt.-col., seful Securitatii Judetene Teleorman. La 20 iunie 1973 semneaza o nota in care anunta ca restituie dosarul de urmarire informativa privindu-l pe Lungu Constantin.

115) Olteanu Ion - in 1948 era chestor, sef Biroul Informatiuni Interne.

116) Onitiu Oprisor - in 1974 era cpt., IMB Securitate. La 26 februarie 1974 semneaza un plan de masuri in care sunt descrise actiuni de informare cu privire la scriitorul Ion Lancranjan: "se vor solicita
unitatii speciale "F" investigatii complexe (inclusiv schita locuintei si vecinii) pentru a studia posibilitatea introducerii unor mijloace TO".

117) Oprea Ioan - in 1981 era col., seful Securitatii Cluj. La 7 august 1985 semneaza un raport in care precizeaza masurile care au fost luate împotriva Doinei Cornea si a copiilor ei; precizeaza actiunile
informatorilor, precum si ca "se vor extinde mijloacele TO de la domiciliul obiectivei si al fiului ei". La 20 noiembrie 1982, intr-un alt raport, ofera informatii despre Doina Cornea, "lucrata prin DUI"; raportul stabileste ca Doina Cornea este autoarea scrisorii citite la Radio "Europa Libera" pe 22 august 1982; "a fost avertizata sa înceteze activitatea de denigrare a realitatilor social-politice din tara noastra"; "în baza Legii 23/1971... a fost amendata cu 5.000 lei". La 25 decembrie 1984 semneaza un alt raport: "pentru anihilarea actiunilor sale dusmanoase, vom actiona în sensul izolarii ei (a Doinei Cornea, n.m. S.C.) fata de persoane pe care încearca sa le cultive, sa le influenteze negativ. În ziua de 26.12.1984 urmeaza sa fie invitata la sediul inspectoratului pentru a fi audiata în legatura cu materialele pe care a
intentionat sa le introduca în tara. De asemenea se vor întreprinde masuri de supraveghere informativa si de descurajare". In raportul din 27 decembrie 1984 relateaza discutiile avute cu Doina Cornea în 26 decembrie 1984. La 20 aprilie 1985, intr-un raport catre DSS, Directia III, grupa operativa "Eterul", afirma: "S-a actionat în continuare pentru prevenirea, contracararea si anihilarea actiunilor dusmanoase din partea unor elemente aflate în atentia noastra": Doina Cornea, Lia Florian, Otto Szekely, Eugen Zehan. In noiembrie 1981 semneaza un raport in care propune "a se aproba punerea în discutia colectivului oamenilor muncii de la IMMR T16 Februariet a faptelor savârsite de Filip Iulius".


06-07-2008 04:22:06
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Episodul al 5-lea cuprinde 115 nume.

1) Oprea Ion - in 1983 era lt.-col., seful Biroului III, Inspectoratul Judetean Vâlcea. La 5 mai 1983 semneaza un raport adresat DSS, Directia III: "La compartimentul de contraspionaj pe linia actiunii TEterult se afla o singura persoana, respectiv Dinulescu Catalin, cetatean român cu domiciliul în Franta". La 4 noiembrie 1985 primeste o nota care ofera informatii despre Dragu Radu.

2) Oprea Mircea - in 1974 era mr., Inspectoratul Judetean Timis, Serviciul III. La 5 septembrie 1974 semneaza un referat in care propune "luarea în lucru (a lui Toma Florentin) în dos. probl. 1887".


3) Oprescu A. - in 1981 era lt.-maj. La 16 iunie 1981 primeste o nota informativa in care sursa "Statescu" ofera informatii despre Lungu Constantin.

4) Orasanu I. - in 1966 era lt. Primeste mai multe note informative de la diferite surse.

5) Otvos Gavril - in 1950 era lt.-maj., Serviciul Judetean de Securitate Turda.

6) Palcovici Iosif - in 1949 era cpt., director regional, Directia Regionala a Securitatii Poporului, Oradea.

7) Pana Dizel - in anii '80 era plt., Unitatea Speciala "S" a DSS.

8) Panaitescu Dumitru - in 1953 era lt., centrala Securitatii. Se ocupa de problema Bande.

9) Pancovici - in 1950 era cpt., Regionala de Securitate Oradea.

10) Pandele Nicolae - in 1950 era lt.-col., director Regionala de Securitate Iasi.

11) Pârvu Nastase - in 1948 era plt.-maj., sef sjsp Roman.

12) Pasare A. - in 1987 era col., sef colectiv, Securitatea Municipiului Bucuresti.
La 3 noiembrie 1987 semneaza un raport cu "propuneri de recrutare a numitului Dumitrescu Alexandru în calitate de persoana de sprijin".

13) Pascal Alexandru - in 1964 era cpt., Securitatea Bârlad.

14) Pascu Serban - in 1986 era col., seful serviciului I, Inspectoratul Judetean Dolj al MI. La 10 februarie 1986 semneaza o nota informativa (nr. 103/UC/0021176) in care ofera informatii despre Vasile Gavrilescu si familia acestuia dupa plecarea lor în Franta (în aprilie 1985); o parte din informatii sunt obtinute prin interceptarea scrisorilor pe care sotia lui Gavrilescu si fiica acestuia le trimit rudelor si cunostintelor din România.

14) Patriciu Mihai - in 1948 era col., sef DRSP Cluj.

15) Pau Ion - in 1965 era lt., ulterior lt.-maj. (conform documentului din 28 martie 1966).
La 9 martie 1965 primeste o nota informativa de la sursa "Papadopol P." in casa "Traian"; "dat fiind faptul ca agentul nu a îndeplinit sarcinile trasate de Petrescu Ioan si Sava Dumitrescu, a fost instruit sa le îndeplineasca pâna la întâlnirile viitoare". La 21 august 1967 primeste o alta nota informativa de la sursa "Papadopol Paul" in casa "Saftica"; "Reus Mîrza Vasile, fost politist... este cuprins în evidenta Dir. I, serv. 2, lt.-maj. Smarandache".

16) Peres Alexandru - in 1984 era col., seful Securitatii Cluj. La 4 februarie 1984 semneaza un raport in care afirma ca Doina Cornea "este lucrata în DUI urmând a se lua masuri de audiere si amendare si de
influentare pozitiva, concomitent cu intensificarea controlului informativ-operativ asupra ei si asupra familiei".

17) Pescaru Ilie - in 1980 era col., seful Securitatii Prahova. La 1 septembrie 1980 semneaza o nota in care ofera informatii despre Aurora Cornu. La 12 iunie 1981 semneaza o alta nota in care identifica persoanele din judetul Prahova care sunt cercetate în problema "Eterul".

18) Petcu Arcadie - in 1948 era slt., DRSP Iasi.

19) Petcu Dumitru - in 1988 era lt.-col, seful Serviciului I, Securitatea judetului Hunedoara. La 3 august 1988 semneaza o nota catre Securitatea judetului Cluj: "Întrucât în baza hotarârii conducerii superioare de partid este interzisa încadrarea în unitatile miniere din Valea Jiului a persoanelor cu antecedente politice si penale, în urma interventiei organelor noastre prin factorii competenti, cel în cauza (Filip Iulius) nu a fost primit la unitatea respectiva fiind determinat sa se reîntoarca la A.M.I. Cluj-Napoca".

20) Petcu Gheorghe - in 1988 era cpt., loctiitor sef Securitate Cluj. La 4 aprilie 1988 cere informatii despre o persoana "care apare ca legatura a unui element lucrat de catre noi prin DUI".

21) Petica Costica - in 1948 era slt., Securitatea Mures.

22) Petre Mazilu - in 1972 era lt.-col. La 21 iulie 1972 primeste o nota informativa in care sursa "Cretu" ofera informatii despre Paul Goma, pe care le-a obtinut de la Mihai Grama.

23) Petrea C. - in 1958 era cpt., serviciul "C", sectia I, Biroul II. La 5 decembrie 1958 semneaza o nota in care afirma: "Continuându-se urmarirea numitului Popescu Gheorghe, s-a stabilit ca a desfasurat activitate dusmanoasa împotriva guvernului RPR, fapt pentru care a fost arestat, judecat si condamnat la 15 ani munca silnica".

24) Petrea Vasile - in 1975 era lt., Inspectoratul Judetean Timis, serviciul III/315. La 28 ianuarie 1975 semneaza un referat in care propune încetarea urmaririi în cazul lui Toma Florentin.

25) Petrescu Toma - in 1959 era lt.-col., Inspectorat Securitate jud. Dolj.

26) Petrisor Theodor - in 1981 era cpt., sef serviciu, Directia II. La 6 decembrie 1981 semneaza o nota care se refera la un canal de scurgere a unor date si informatii catre postul de radio "Europa Libera".

27) Petrisor Theodor - in 1989 era lt.-col, sef Securitatea jud. Sibiu.

28) Petrof Gheorghe - in 1967 era mr., loctiitor sef serviciu, Directia IX. La 5 decembrie 1967 semneaza o nota in care ofera date despre Reus Mîrza Vasile.

29) Pinta Ion - in 1988 era col., sef Serviciul II, Inspectoratul Judetean Gorj. La 3 iunie 1988 semneaza un raport in care ofera informatii despre }apus Constantin: "audiaza acasa postul de radio TEuropa Liberat si colporteaza stirile transmise de acesta la locul de munca".

30) Pintilie Gheorghe - in 1958 era gen.-lt., adjunct al ministrului Afacerilor Interne. La 11 septembrie 1958 semneaza decizia nr. 15.156 prin care "se fixeaza D.O. (lui Paul Goma) pe timp de 36 luni în com. Latesti, raionul Fetesti, reg. Constanta".

31) Pîrvulescu Marin - in 1985 era mr., Directia VI Cercetari Penale.

32) Pius Kovacs - in 1969 era gen.-mr., seful Directiei XII CSS. La 18 octombrie 1969 primeste o nota cu informatii privind filarea obiectivului "Didi".

33) Plesita Nicolae - in 1972 era gen.-mr., sef Directia I, D.G.I.I. La 14 decembrie 1972 primeste o nota care contine informatii cu privire la un informator ce apare ca legatura în dosarul de urmarire informativa
"Liliacul".

34) Plesuvescu Stefan - lt., Inspectoratul Judetean Vâlcea, serviciul I. La 29 august 1969 semneaza un referat in care propune des-chiderea actiunii informative în cazul "R.V." (Lungu Constantin). La 4 decembrie 1969 semneaza un nou referat in care propune închiderea dosarului de actiune informativa "R.V.", întrucât autorul scrisorii-manifest a fost identificat în persoana lui Constantin Lungu.

35) Plop Gavril - cpt., Directia XI Securitate.

36) Pluteanu Constantin - in 1969 era mr., Inspectoratul de Securitate al judetului Vâlcea. La 17 septembrie 1969 semneaza un proces-verbal in care descrie actiunea prin care lui Constantin Lungu i-a fost confiscata scrisoarea-manifest; la actiune au mai participat locotenent-colonelul Poiana Ion si maiorul Tambrea Aurel.

37) Poiana Ion - in 1966 era mr., sef serviciu, Directia Regionala Arges, serviciul raional Rm. Vâlcea. In 1969 era lt.-col., inspector-sef adjunct, Inspectoratul Judetean Vâlcea. La 7 septembrie 1966 semneaza o nota potrivit careia Ion Gusetescu "este lucrat în cadrul cp. IV unde a mai fost semnalat cu manifestari". La 28 august 1969 raporteaza descoperirea unei scrisori adresate lui Lungu Constantin, care contine un program anti-comunist de orientare social-democrata.

38) Pop Victor - in 1976 era seful Inspectoratului Judetean de Securitate Satu Mare.

39) Popa Constantin - lt.-col., seful Inspectoratului de Securitate, jud. Neamt.

40) Popa Gr. Ion - in 1965 era lt.-col. La 4 noiembrie 1965 primeste o nota informativa de la sursa "Grigorescu Petre", casa "Malaesti".

41) Popa Viorel - in 1985 era mr., Inspectoratul Judetean Dolj, Serviciul III. La 20 martie 1985 semneaza o nota in care descrie presiunile exercitate asupra lui Dimitrie Draghicescu, profesor la Facultatea de Stiinte ale Naturii din Craiova, si perchezitiile efectuate la domiciliul acestuia.

42) Popescu Alexandru - in 1969 era cpt., seful Biroului evidenta CSS, Inspectoratul de Securitate al judetului Galati.

43) Popescu Dumitra - in 1972 lucra la Inspectoratul Judetean Dolj al Ministerului de Interne. La 17 februarie 1975 semneaza nota informativa nr. 3.505 in care ofera informatii cu privire la Vasile Gavrilescu si la persoanele care îl vizitau. La 28 iulie 1972 semneaza un raport care contine informatii pe care Popescu Dumitra le-a obtinut de la sotia lui Vasile Gavrilescu. La 8 august 1972 semneaza un nou raport care contine informatii suplimentare pe care Popescu Dumitra le-a obtinut discutînd cu sotia lui Vasile Gavrilescu.

44) Popescu Dumitru - in 1950 era mr., director adjunct Directia VIII Cadre.

45) Popescu Gheorghe- in 1949 era lt.-col., Regionala de Securitate Suceava.

46) Popescu Gheorghe - in 1953 era lt., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.

47) Popescu Gogu - in 1949 era col., director Directia II Contrasabotaj.

48) Popescu Ilie - in 1956 era mr., sef Serviciul III, Directia Regionala Securitate Pitesti.

49) Popescu Ilie - in 1953 era cpt., sef grup operativ Arges.

50) Popescu Nicolae - in 1972 era lt.-col., sef serviciu D.G.I.I., Directia I. La 14 decembrie 1972 semneaza o nota cu informatii privitoare la un informator ce apare ca legatura în dosarul de urmarire informativa "Liliacul".

51) Popescu Nicolae - in 1986 era mr., Securitatea jud. Vâlcea. La 14 mai 1986 semneaza o rezolutie pe o nota: "Avertizarea lui Gusetoiu se pare ca nu are rezultatele pe care le scontam. Sa facem propuneri de luare în lucru în DUI pentru documentare temeinica si masuri de prevenire mai ferme".

52) Popic (Popigg) Adalbert - in 1949 era lt.-col., director Regionala de Securitate Suceava.

53) Popovici Ion - in 1952 era lt., sef grup operativ Bande, Regionala de Securitate Timisoara.

54) Potoroaca I. - in 1983 era lt.-col., sef Securitate oras Radauti, Inspectoratul Judetean Suceava. La 13 februarie 1983 primeste o nota cu informatii despre Gheorghe Buburuzan; "în anul 1967 a fost avertizat de organele noastre pentru manifestari dusmanoase la adresa regimului actual".

55) Predescu Traian - Lt., Directia VI, Paza Guvernului.

56) Preoteasa Emil - in 1981 era lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Bacau. La 18 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Bacau care sunt cercetate în problema "Eterul".

57) Preoteasa Gheorghe - in 1962 era lt.-maj. La 21 iulie 1962 primeste o nota informativa de la sursa "Grigorescu Petre"; casa "Sinaia".

58) Priboi Ristea - in 1982 era mr., DIE, UM0544. Apare in Raportul cu concluzii privind Meditatia Transcendentala.

59) Punga Traian - in 1980 era mr., ofiter specialist II, DSS, Directia III. La 26 februarie 1980 semneaza o nota de analiza a problemei "emisarilor postului de radio TEuropa Liberat de la Paris".

60) Purle Ioan - in anii '60 era mr., loctiitor sef Serviciul I, Biroul 4, drs oradea.

61) Puscaciu Constantin - in 1969 era mr., Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman. La 20 septembrie 1969 semneaza un proces-verbal de perchezitie a locuintei lui Constantin Lungu.

62) Raceu Dumitru - in 1950 era mr., sef Serviciul Judetean de Securitate Braila.

63) Radu C-tin - in 1948 era slt., sef Biroul Informatii.

64) Radu Ioan - in 1989 era mr., sef serviciu, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 29 ianuarie 1989 semneaza o nota in care cere materiale informative referitoare la Banyai Petru.

65) Radu Tinu - in 1977 era lt.-maj., ulterior capitan, sef al Securitatii oras Rosiorii de Vede, conform documentului din 13 martie 1981. La 22 noiembrie 1977 semneaza o nota informativa in care reda informatii despre Lungu Constantin primite de la sursa "Steriade". La 22 martie 1978 primeste o nota informativa de la sursa "Gogu" in casa "Victoria". La 13 martie 1981 trimite Inspectoratului Judetean Vâlcea dosarul fond informativ nr. 25295 privind pe Lungu Constantin.

66) Raduca Gheorghe - in 1977 era col., loctiitor sef, Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucuresti.

67) Radulescu Emil - in 1985 era lt.-col. M.I., UM 0625 Bucuresti. La 22 iunie 1985 semneaza o nota în cadrul actiunii "Eterul" in care se dau informatii despre emisiuni ale postului de radio "Europa Libera".

68) Radut Constantin - era mr., Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman. Raporteaza masurile luate de Securitatea Teleorman în cazul lui Constantin Lungu.

69) Raduta Ioan - in 1981 era lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Prahova. La 12 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Prahova care sunt cercetate în problema "Eterul".

70) Raicu Ion - in 1977 era lt.-col., UM 0672. La 17 martie 1977 semneaza un proces-verbal de constatare a unor fapte premergatoare in care descrie întâlnirea lui Paul Goma cu doi functionari ai
Ambasadei Belgiei.

71) Rangu Constantin - in 1981 era col., seful Securitatii judetului Suceava. La 28 martie 1985 face sinteza dosarului de urmarire informativa în cazul lui Dragomir Costineanu (dosarul "Costescu").
La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Suceava care sunt cercetate în problema "Eterul".

72) Ratiu Gheorghe - in 1981 era col., seful Securitatii Olt. La 13 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Olt care sunt cercetate în problema "Eterul".

73) Retezar - in 1950 era cpt., sef Serviciul Anchete, Regionala de Securitate Oradea.

74) Ristea Gh. - in 1969 era gen.-mr., sef IJS Bihor.

75) Romascanu Ioan - in 1988 era mr., Securitate. Avea ca obiectiv Viata Studenteasca.

76) Romascanu Ion - in 1974 era lt.-maj., Directia I. La 28 ianuarie 1974 semneaza o nota-raport in care propune nepublicarea romanului În cerc al lui Paul Goma deoarece "în forma în care se gaseste
acum, ar putea da nastere la multe interpretari si comentarii politice defavorabile statului nostru".

77) Romila Maricel - in 1977 era mr., UM 0672. La 17 martie 1977 semneaza un proces-verbal de constatare a unor fapte premergatoare in care descrie întâlnirea lui Paul Goma cu doi functionari ai
Ambasadei Belgiei.

78) Rosca - in anii '60 era mr., DRS Oradea.

79) Rosianu - in 1953 era mr., sef Serviciul Inspectii Securitate.

80) Rotariu Iulian - in 1988 era col., sef Inspectoratul Judetean de Securitate Sibiu.

81) Rotaru Cornel - in 1987 era lt.-maj. La 12 martie 1987 semneaza un raport in care propune abandonarea lui Banyai Petru ca informator, intrucât nu a furnizat nici un material scris si "nu dispune de posibilitati de informare si calitati personale pentru munca de colaborare cu organele de Securitate".

82) Ruckerstein (Ruckenstein) Israil - in 1949 era cpt., sef Serviciul Judetean de Securitate Botosani.

83) Rujan Gheorghe Florea - in 1952 era lt.-maj., Directia Anchete Securitate.

84) Rus Valer - in 1988 era cpt., seful Serviciului Municipal de Securitate Turda, Inspectoratul Judetean Cluj. La 30 aprilie 1988 semneaza un raport in care ofera date despre persoana din Turda pe care urma sa o întâlneasca Filip Iulius.

85) Rusu Adrian - in 1989 era cpt., sef Serviciul III, Securitatea jud. Vllcea.

86) Rusu Ananie - lt.-maj., Inspectorat Securitate jud. Bistrita-Nasaud.

87) Sageata Mircea - in 1953 era lt., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.

88) Salceanu Grigore - in 1969 era mr., ulterior lt.-col., conform documentului din 11 iulie 1973, Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman. La 20 septembrie 1969 semneaza un proces-verbal de perchezitie a locuintei lui Constantin Lungu. La 11 iulie 1973 este mentionat pe nota informativa primita de lt.-maj. Dinu Constantin de la informatorul "Petrescu".

89) Salcudeanu Pavel - in anii '70 era col., sef Inspectora-tul Judetean de Securitate, Mures.

90) Sandulescu Anton - In 1965 era cpt., Regiunea Ploiesti, raionul Teleajen. La 21 aprilie 1965 semneaza o nota in care ofera informatii despre Enachescu Mircea.

91) Sârbu Ioan - in 1948 era cpt., DRSP Ploiesti.

92) Sarchiz Jean - in 1960 era mr., seful Biroului "C", Directia Regionala Constanta. La 1 martie 1960 semneaza o nota in care ofera sectiei raionale de Securitate Fetesti materialul detinut în legatura cu Paul Goma.

93) Sariceleanu Ilie - cpt., sef serviciu, Directia II, Contrasabotaj.

94) Sasu Vasile - mr., Directia XI Securitate.

95) Savescu - in 1948 era plt.-maj., sef DRSP Iasi.

96) Savoiu Nicolae - in 1988 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Dâmbovita. La 19 octombrie 1988 semneaza un raport informativ care contine date obtinute de la un informator cu privire la diferite persoane, inclusiv Filip Iulius; Savoiu Nicolae asigura ca informatorul "este o sursa verificata pe toate
mijloacele si cu bun randament în munca".

97) Scarlat Ilie - in 1978 era cpt., Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucuresti. La 13 ianuarie 1978 primeste o nota informativa de la sursa "Popovici" in casa "Laborator". Potrivit notei, "Dumitrescu Alexandru este luat în evidenta dosarului de obiectiv pentru manifestari dusmanoase prezente".

98) Scurtu - in 1952 era lt., Raionul de Securitate Tîrgu Mures.

99) Senater Moise - in 1950 era mr., director adjunct Regionala de Securitate Bucuresti.

100) Sican D. C. - in 1956 era lt.-col., sef serviciu, Directia Regionala Bucuresti.

101) Sima Traian - in 1981 era lt.-col., seful Securitatii judetului Bihor. La 12 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Bihor care sunt cercetate în problema "Eterul".

102) Simion Traian - in anii '80 era mr., Biroul Înscrisuri, sectia a II-a, Unitatea Speciala "S" a DSS.

103) Simionescu Aurel - in 1989 era col., Directia de securitate si garda, sef Serviciul 9.

104) Simon Gheorghe - in 1972 era col., inspector-sef, Inspectoratul de Securitate al judetului Hunedoara. La 17 mai 1972 semneaza o nota in care ofera Inspectoratului de Securitate al judetului Maramures informatii despre anumite persoane din judetul Hunedoara.

105) Simon Gheorghe - in 1981 era col., seful Inspectoratului Judetean Hunedoara. La 30 iulie 1970 semneaza o nota in care ofera informatii despre o persoana care nu figureaza în evidentele Spitalului Unificat din Deva. La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Hunedoara care sunt cercetate în problema "Eterul".

106) Simonfi Gheorghe - in 1973 era mr., sef sectie, Directia IX. La 14 iulie 1973 semneaza o nota care priveste filajul obiectivului "Gom" (Paul Goma) efectuat în ziua de 12 iulie 1973 între orele 7,00-0,20. La 19 iulie 1973 semneaza o alta nota care priveste filajul obiectivului "Gom" (Paul Goma) efectuat în zilele de 13, 14 si 15 iulie 1973.

107) Sîrbu Gheorghe - in 1977 era lt.-col., UM 0672. La 28 martie 1977 semneaza un proces-verbal de constatare a unor fapte premergatoare in care descrie actiunea de filaj la care a fost supus Paul Goma în data de 28 martie 1977.

108) Sîrmaru Nedelcu - in 1981 era lt.-col, seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Braila. La 18 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Braila care sunt cercetate în problema "Eterul".


109) Sîrzea Octavian - in 1981 era mr., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Constanta. La 19 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Constanta care sunt cercetate în problema "Eterul".

110) Smarand Valentin - in 1973 era cpt., Inspectoratul Judetean Arges, Sectia Câmpulung. La 25 ianuarie 1973 primeste o nota informativa de la sursa "Ion Gheorghe" care ofera informatii despre modul în care romanul Usa al lui Paul Goma poate fi citit la un anticar din Bucuresti.

111) Smaranda Laurentiu - in 1981 era mr., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Sibiu. La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Sibiu care sunt cercetate în problema "Eterul".

112) Smarandache C(onstantin) - in 1966 era lt.-maj., ulterior capitan (conform documentului din 22 februarie 1968), Directia I, Serviciul 2 (conform documentului din 21 august 1967, vezi Pau Ioan). In 1989 era col., Securitatea Municipiului Bucuresti. In perioada 1966-1968 primeste mai multe note informative. La 18 noiembrie 1989 semneaza un plan de masuri în DUI "Banu" (Banyai Petru): "apreciem ca se impune transformarea mapei de verificare în dosar de urmarire informativa"; printre altele, în plan se mentioneaza ca "se va coopera cu serviciul independent de investigatii, pentru obtinerea de informatii din mediul de la domiciliu despre TBanut". La 12 decembrie 1989 primeste o nota informativa de la sursa "Soiman": "în discutii (Banyai Petru) nu se sfieste sa-si manifeste probarea si satisfactia pentru schimbarile politice ce au cuprins tarile socialiste si sa se bucure de faptul ca vechile conduceri au fost înlaturate".

113) Sobolu I. - in 1986 era mr., Securitatea jud. Vâlcea, Compartimentul 0620. In decembrie 1986 semneaza o nota de sarcini: "În situatia în care va rezulta ca-l viziteaza pe... vom lua masura studierii posibilitatilor de introducere a mijloacelor TO la atelier, pentru a stabili continutul discutiilor".

114) Sprîncenatu Constantin - in 1976 era gen.-mr., sef Inspectoratul Judetean Dolj. La 18 octombrie 1976, intr-o nota informativa, precizeaza masurile de izolare a lui Vasile Gavrilescu si intentia de a-l interna într-un spital de boli nervoase; în nota se constata trecerea frauduloasa a frontierei în Iugoslavia
de catre Vasile Gavrilescu. Intr-o alta nota precizeaza calitatea de informator a Aurorei Gavrilescu (sotia lui Vasile Gavrilescu), ea "aducându-si... o contributie esentiala la prevenirea trimiterii unui manuscris cu continut dusmanos (al sotului ei, nota mea, S.C.) peste granita"; Aurora Gavrilescu "a sprijinit efectiv o perioada îndelungata de timp organele noastre si... datele furnizate de ea au fost materializate prin masuri concrete asupra unor elemente dusmanoase regimului nostru"; în nota se cere sprijinirea Aurorei Gavrilescu pentru obtinerea unui loc de munca mai bun.

115) Stamatoiu Aristotel - in 1972 era col., adjunct sef Directia III. In 1981 era gen.-mr., seful Directiei III, ulterior secretar de stat (conform documentului din 26 iulie 1984). La 21 iunie 1972 semneaza o nota in care prezinta discutia dintre ambasadorul RFG la Bucuresti, Erwin Wickert, si o sursa a Securitatii, discutie privitoare la Paul Goma. Nota din 6 decembrie 1981 a gen.-mr. Emil Macri este adresata lui Aristotel Stamatoiu. La 26 iulie 1984 primeste o nota cu informatii referitoare la Dragu Henri Georges (Franta).


06-07-2008 04:23:14
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Al saselea episod cuprinde 98 de nume

1. Stan Gheorghe - în 1983 era col., Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucuresti. La 18 martie 1983 semneaza un referat în care propune "ca materialul (referitor la Dumitrescu Alexandru) sa fie predat la S 150 pentru a-l avea în continuare în atentie".

2. Stan Gheorghe - în 1989 era lt.-col., adjunct sef Directia II Contrainformatii economice, UM 0617.

|n decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-'89.

3. Stan Ilie - în 1985 era mr., Securitatea jud. Vâlcea. La 23 noiembrie 1985 primeste o nota informativa de la sursa "Crisan".

4. Stan Petre - în 1965 era lt. La 4 noiembrie 1965 primeste o nota informativa de la sursa "Grigorescu
Petre", casa "Malaesti".

5. Stanciu Vasile - în 1984 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate, Serviciul informatii interne. In iunie 1984 semneaza o nota-raport de "completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului TUrsut (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile".

6. Stancu Aurel - mr., Inspectorat Securitate jud. Prahova.

7. Stancu Dumitru - în 1953 era lt., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.

8. Stanescu - în 1950 era lt., sef Serviciu VIII Cadre, Regionala de Securitate Cluj.

9. Stanescu Gabriel - în 1987 era mr., sef serviciu. La 12 martie 1987 semneaza un raport în care propune abandonarea lui Banyai Petru ca informator, întrucât nu a furnizat nici un material scris si "nu
dispune de posibilitati de informare si calitati personale pentru munca de colaborare cu organele de Securitate".

10. Stanescu Heintz - în 1948 era cpt., Directia I, Bucuresti.

11. Stanescu Petre - în 1956 era cpt., Serviciul Raional Tg. Jiu. |n iulie 1956 semneaza o nota care contine informatii despre Victoria Adamesteanu: "având prietenie numai cu elemente ca: soti de medici si diferite persoane care au facut parte din bogatasi, cu care întretine diferite vizite, sfideaza elementul muncitor...".

12. Steczka Mihai - în 1972 era mr., seful Sectiei XII, Inspectoratul de Securitate al judetului Maramures.
La 26 martie 1972 semneaza o nota care se refera la filajul efectuat asupra obiectivului Banu (Bodiu Anatolie) în ziua de 26.03.1972 între orele 7,00-14,00.

13. Steinberg - în 1950 era director adjunct Directia X Administratie, Secretariat si Cifru.

14. Sterian Ion - în 1962 era lt. La 8 martie 1962 primeste o nota informativa de la sursa "Alexandru Stefan"; casa nr. 1, com. Viziru. La 29 iulie 1962 primeste o alta nota informativa de la sursa Preda Viorel.

15. Sterparu Toderita - în 1981 era lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Neamt. La 13 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Neamt care sunt cercetate în problema "Eterul".

16. Stescal sWiliamt - în 1953 era cpt., Regionala de Securitate Timisoara.

17. Stoian Iosif - în 1981 era col. La 5 februarie 1981 primeste o nota cu informatii referitoare la dorinta lui Filip Iulius de a fi trecut în rezerva (era maistru militar).

18. Strat - în 1981 era lt.-col., IMB, Securitate. La 21 decembrie 1981 semneaza o nota în care precizeaza ca Aurel Neagu, redactor-sef la ziarul Sportul si care face parte din nomenclatura CC, nu
pare sa fie cel care ofera informatii si date postului de radio "Europa Libera".

19. Stroie Alex - în 1973 era lt.-maj., Securitate oras Rosiorii de Vede. La 7 decembrie 1973 semneaza o nota cu informatii despre Lungu Constantin, obtinute de la informatorul "Paunescu".

20. Stuparu Nita - în 1970 era lt.-col., sef Birou, Inspectoratul de Securitate al judetului Hunedoara. La 30 iulie 1970 semneaza o nota cu informatii despre o persoana care nu figureaza în evidentele Spitalului Unificat din Deva.

21. Suciu Alex. - în 1974 era mr., sef Serviciul I, Inspectoratul Judetean Constanta. La 10 august 1974 semneaza o nota prin care informeaza ca Lungu Constantin a fost identificat la Sanatoriul Techirghiol.

22. Suciu Aurel - în 1988 era cpt., ofiter op. principal, Inspectoratul Judetean Cluj, Serviciul municipal de Securitate Turda. La 26 aprilie 1988 semneaza un raport în care ofera date despre persoana din Turda pe care urma sa o întâlneasca Filip Iulius.

23. Szabo Eugen - în 1953 era col., sef Serviciul Inspectii Securitate.

24. Szabou Francisc - în 1955 era lt.-maj., Securitate Tg. Ocna.

25. Szacsko Alexandru - în 1957 era col., Directia VIII.

26. Schiopoaie Mircea - în 1988 era cpt., Serviciul I/B, Inspectoratul Judetean de Securitate Sibiu.

27. Serban Constantin - în 1958 era cpt., seful Biroului "D", Directia Cluj. La 26 august 1958 semneaza un raport potrivit caruia "despre detinutul Goma Paul nu posedam material informativ, însa a fost pedepsit disciplinar".

28. Serban Costache - în 1985 era mr., Inspectoratul Judetean Suceava, Directia III, serviciul III. La 28 martie 1985 semneaza sinteza dosarului de urmarire informativa în cazul lui Dragomir Costineanu (dosarul "Costescu").

29. Serban Dumitru - în 1981 era gen.-mr., seful Inspectoratului Judetean Brasov. La 15 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Brasov care sunt cercetate în problema "Eterul".

30. Serbanoiu - în 1988 era gen., Inspectoratul Judetean Cluj. Raportul din 28 mai 1988 al capitanului Mucichescu este adresat generalului Serbanoiu.

31. Stefanescu Stelian - în 1960 era cpt., Directia Regionala MAI Arges.

32. Soltutiu Ion - în 1952 era lt.-col., Directia Anchete, Securitate.

33. Stirbu Doina - în 1986 era lt.-col., seful Serviciului 14 DSS, Directia III. La 18 decembrie 1986 solicita o serie de rapoarte privind Programul de masuri "Eterul"; printre altele, se cere sa se prezinte "în ce cazuri s-au initiat masuri de compromitere a unor angajati si colaboratori ai posturilor de radio
straine", "câte surse au plecat în exterior cu sarcini pe lânga angajati si colaboratori ai posturilor de radio straine în baza instructajului comun cu UM 0544/255".

34. Strul Mauriciu - în 1950 era col., Director Regionala de Securitate Galati.

35. Tabacaru D. - în 1972 era col., adjunct sef Directia I, conform documentului din 22 iunie 1973.
La 8 iulie 1972 colonelului Tabacaru îi sunt oferite informatii despre sederea la Viena a lui Paul Goma între 19 si 28 iunie 1972. La 22 iunie 1973 semneaza o nota-raport în care informeaza cu privire la
manuscrisele pe care Paul Goma le-a adus cu sine de la Paris. "Din câte suntem informati, Directia Presei si Tipariturilor a hotarât ca manuscrisele cât si toate materialele mentionate sa fie restituite posesorului, care urmeaza a le primi în ziua de 23 iunie a.c. Consideram indicat ca Directia Presei si Tipariturilor sa reanalizeze hotarârea luata întrucât manuscrisele au un continut vadit dusmanos. Avându-se în vedere pozitia impertinenta si ostila pe care "Grama" (i.e. Paul Goma) a manifestat-o pâna în prezent, este posibil ca sa uzeze de aceste manuscrise atât în tara cât si în strainatate".

36. Tambrea Aurel - în 1969 era col., seful Securitatii judetului Vâlcea, anterior maior (conform documentului din 9 septembrie 1969, dosar Lungu Constantin) Inspectoratul Judetean Vâlcea, Biroul III.
La 5 mai 1983 semneaza un raport adresat DSS, Directia III: "La compartimentul de contraspionaj pe linia actiunii TEterult se afla o singura persoana, respectiv Dinulescu Catalin, cetatean român cu domiciliul în Franta". La 9 septembrie 1969 semneaza o nota în care ofera informatii despre o persoana în legatura cu actiunea "R.V." (Lungu Constantin).

37. Tarascu Aurel - în 1972 era cpt., adjunct sef Serviciul II, Inspectoratul de Securitate al judetului Hunedoara. La 17 mai 1972 semneaza o nota în care ofera Inspectoratului de Securitate al judetului Maramures informatii despre anumite persoane din judetul Hunedoara.

38. Teodorescu Haralambie - în 1953 era slt., Regionala de Securitate Pitesti.

39. Teritiansut Cornel - în 1949 era lt., Directia Regionala a Securitatii Poporului Oradea.

40. Timofte Constantin - în 1980 era col., sef Serviciul Independent Secretariat-Juridic. La 29 decembrie 1980 semneaza Planul de masuri nr. D/0012117.

41. Tinca Ovidiu - în 1988 era lt.-col, seful Serviciului I/A, Securitatea judeteana Cluj. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare între Securitatea Cluj si Securitatea Alba în cazul lui Filip Iulius ("Fodor"); "va introduce mijloace t.o. la domiciliul obiectivului din Cluj-Napoca pentru a-i cunoaste activitatea în timpul prezentei în acest loc"; "prin dispozitivele realizate la domiciliul TDianeit (Doina Cornea) se va actiona asupra lui TFodort (Filip Iulius) în scopul nerealizarii contactelor cu aceasta".
La 24 iulie 1988 semneaza un raport: "Propunem a se aproba atentionarea numitei Filip Maria pentru pozitia si preocuparile ostile pe care le are".

42. Tiron Constantin - în 1984 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate. La 25 mai 1984 semneaza o nota de analiza a DUI "Ursu" (Urzica Vasile): "În comuna Vânatori, urmarirea informativa se va face prin sursele "Neamtu", "Ghiocel", "Strungaru", din legatura lucratorilor postului de militie".

43. Titu Constantin - în 1988 era lt.-col., unitate centrala din Securitate.

44. Todoran Eugen - în 1988 era lt.-col., loctiitor sef Securitate Cluj, Inspectoratul judetean Cluj. La 15 aprilie 1988 revine cu cereri suplimentare fata de cele din 4 aprilie 1988: "va rugam sa întreprindeti masuri complexe de verificare si control, inclusiv prin mijloace T.O., în perioada premergatoare, pe durata vizitei si dupa plecarea obiectivului nostru".

45. Toie (Toie?) Petru - în 1981 era cpt., seful Biroului III, Inspectoratul Judetean Salaj. La 15 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Salaj care sunt cercetate în problema "Eterul".

46. Tomsi Costica - în 1989 era lt.-col., Directia I.

47. Tonceanu Marcu - în 1968 era cpt., Inspectoratul Judetean de Securitate Vâlcea. La 30 septembrie 1968 primeste o nota informativa de la sursa Paraschivescu Nicolae.

48. Tone Niculae - în 1989 era lt.-col., Directia de securitate si garda, sef Serviciul 8.

49. Totalca Stelian - în 1948 era lt., directia i, bucuresti.

50. Toth - în 1952 era slt. Securitate, lucrator operativ comuna Soars, jud. Fagaras.

51. Triponescu I. - în anii '50 era cpt., DRSP Bacau.

52. Trusca Gheorghe - în 1984 era mr., IMB Securitate. La 2 noiembrie 1984 semneaza o nota prin care ofera informatii despre Popescu Gheorghe.

53. Tudorache Dumitru - în 1982 era mr., ofiter C.I. La 28 iulie 1982 primeste o nota informativa de la sursa "Miclea", spitalul penitenciar Jilava.

54. Tudorache Florica - în anii '80 era angajata civil, Unitatea Speciala "S" a DSS.

55. Tudosescu Nicolae - în 1967 era lt.-maj., Directia IX. La 5 decembrie 1967 semneaza o nota în care ofera date despre Reus Vasile.

56. Tulbure Andrei - lt., Directia VI, Paza Guvernului.

57. Turc Iosif - în 1953 era lt., Directia Anchete Penale Securitate.

58. Turcitu Adrian - în 1985 era lt.-col., sef serviciu, Directia II.

59. Turcanu - în 1953 era lt.-col., sef Directia Regionala a Trupelor de Paza si Securitate Cluj.

60. Ungureanu Constantin - în 1960 era cpt., MAI, Rm. Vllcea. La 30 decembrie 1960 primeste o nota informativa de la sursa Iosif Schmidt: "Dimineata când venea la scoala prin 1957, 1958 (Gusetoiu Jean) întreba pe... ce mai e pe la radio America... Pe urma a început sa se fereasca de mine. Conduc corul cu cântece reactionare, Gusetoiu nici nu cânta desi e obligat, tin conferinte socialiste, el n-a tinut nici-o conferinta".

62. Ursescu Nicolae - în 1989 era lt.-col., loctiitor sef Securitatea jud. Prahova.

|n decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-'90.

63. Urtila Marian - în 1988 era cpt., seful Serviciului I, Inspectoratul Judetean Prahova, Securitate. La 1 iunie 1988 semneaza un plan de masuri: "în vederea clarificarii suspiciunilor din materialul de prima sesizare (refe-ritor la Ion Opris), precum si stabilirii pozitiei prezente, propunem instalarea de mijloace T.O., tip I.D.M."

64. Urzica Traian - în 1971 era lt.-col., sef Serviciul I, Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov. La 2 iulie 1971 primeste o nota raport în care Hamza Adrian ofera informatii despre modul în care a fost scos din tara manuscrisul romanului Ostinato al lui Paul Goma.

65. Vaceanu Lucian - în 1988 era col., seful Securitatii judetului Hunedoara. La 3 august 1988 trimite o nota catre Securitatea judetului Cluj: "Întrucât în baza hotarârii conducerii superioare de partid este interzisa încadrarea în unitatile miniere din Valea Jiului a persoanelor cu antecedente politice si penale, în urma interventiei organelor noastre prin factorii competenti, cel în cauza (Filip Iulius) nu a fost primit la unitatea respectiva fiind determinat sa se reîntoarca la A.M.I. Cluj-Napoca".

66. Vaculin - în 1948 era lt., Directia I, Bucuresti.

67. Vaduva Dumitru - în 1988 era lt.-col., unitate centrala din Securitate.

68. Vancea Emil - în 1952 era lt.-maj., sef Serviciu Bande, Regionala de Securitate Cluj.

69. Vardan Maximilian - mr., sef serviciu, Directia II, Contrasabotaj.

70. Vârlan Nicolae - în 1984 era lt.-maj., Inspectoratul Judetean Neamt, Securitate. La 25 mai 1984 semneza o nota de analiza a DUI "Ursu" (Urzica Vasile) în care cere "identificarea persoanelor care au luat cunostinta de continutul scrierilor tendentioase (ale lui Vasile Urzica)".

71. Varody Emerik - în 1953 era lt., Regionala de Securitate Timisoara, Serviciul Bande.

72. Vasile Gheorghe - în 1985 era col., sef Directia VI. La 3 mai 1985 semneaza un raport în care constata pozitii dusmanoase (ale lui Gheorghe Ursu), calomnii si ofense fata de conducerea de partid si de stat, legaturi cu elemente din emigratia reactionara din Paris si Radio "Europa Libera", colportari stiri si instigare prin afisare citate autori straini la birou, detinere si operatiuni interzise cu valuta si decide modul de finalizare a cazului: începerea urmaririi penale, continuarea cercetarilor în stare de arest, trimiterea în judecata pentru propaganda contra ordinii socialiste si detinere ilegala de valuta.

73. Vasile Nicolae - mr., Inspectorat Securitate jud. Prahova.

74. Vasilescu Vasile - în 1950 era mr., Directia XI Securitate.

75. Vasiliu Marcel - în 1981 era lt.-col., seful serviciului III, Inspectoratul Judetean Galati. La 15 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Galati care sunt cercetate în problema "Eterul".

76. Velianu Velian - în 1956 era lt.-maj., seful Biroului "D" MAI, Penitenciarul Fagaras. La 20 martie 1956 semneaza o cerere pentru a obtine informatii cu privire la Reus Mîrza Vasile, aflat în arestul Penitenciarului Fagaras, în vederea recrutarii acestuia. La 14 iulie 1956 semneaza un referat în care propune clasarea materialului de studiu si verificare privitor la Reus Mîrza Vasile, acesta fiind contraindicat pentru recrutarea ca agent.

77. Veltanescu Mihai - în 1987 era cpt., sef de colectiv, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 7 martie 1987 semneaza un raport în care propune încetarea urmaririi informative asupra lui Popescu Gheorghe

78. Vîlcu Vasile - în 1953 era col., director Directia A, Informatii externe.

79. Vînatoru Victor - în 1961 ora ofiter, Directia Anchete, Securitate.

80. Vintila Ioan - lt., lucrator operativ zona Voila-Fagaras, Serviciul Bande.

81. Vintila Marin - în 1953 era mr., Serviciul Bande, Directia Contrasabotaj Securitate.

82. Vistig Eugen - în 1961 era col., seful Directiei regionale Galati. La 3 iunie 1961 semneaza o nota prin care informeaza ca lui Reus Mîrza Vasile i s-a fixat domiciliu obligatoriu în comuna Rubla. La 14 noiembrie 1962 semneaza o cerere privind verificarea necesitatii tratamentului urmat de Reus Mîrza Vasile la Spitalul TBC Bucuresti.

83. Vlad Gheorghe - în 1970 era mr., sef Biroul III, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, sectia I.
La 13 martie 1970 semneaza o nota în care ofera informatii cu privire la domiciliul lui Vasile Gavrilescu si la modalitatile de a patrunde în secret în locuinta acestuia. La 5 august 1972 semneaza un plan de actiune privind modul în care se va introduce T.O. la domiciliul lui "Liliacul" din Craiova. Planul prezinta în detaliu masurile si modul de operare al ofiterilor de Securitate legat de "introducerea de mijloace tehnice" în apartamentul "Liliacului".

84. Visan Constantin - în 1970 era lt.-col., seful Biroului Expertiza Grafica, D.G.T.O., Directia IX. La 10 noiembrie 1970 semneaza o nota potrivit careia sunt restituite Directiei XIII documente asupra carora s-a solicitat expertiza grafica.

85. Vlad Iulian - în 1978 era gen.-lt. La 18 noiembrie 1978 semneaza o rezolutie pe nota DSS, UM 0544, din 11 noiembrie 1978: "Va rog sa analizati informatia si sa raportati masurile ce le veti întreprinde".

86. Voiculescu Erwin - în 1950 era col., comandantul scolilor de Securitate, sef Serviciul Învatamânt, Directia VIII Cadre.

87. Volcescu N. Iorgu - în 1948 era slt., DRSP Iasi, Serviciul Judetean al Securitatii Poporului, Bacau.

88. Vulcan Filitas - în 1982 era lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Cluj. La 20 noiembrie 1982 semneaza un raport în care ofera informatii despre Doina Cornea, "lucrata prin DUI". Raportul stabileste ca Doina Cornea este autoarea scrisorii citite la Radio "Europa Libera" pe 22 august 1982; "a fost avertizata sa înceteze activitatea de denigrare a realitatilor social-politice din tara noastra"; "în baza Legii 23/1971... a fost amendata cu 5.000 lei". La 20 aprilie 1985 adreseaza un raport catre DSS, Directia III, grupa operativa "Eterul": "S-a actionat în continuare pentru prevenirea, contracararea si anihilarea actiunilor dusmanoase din partea unor elemente aflate în atentia noastra": Doina Cornea, Lia Florian, Otto Szekely, Eugen Zehan. La 7 august 1985 semneaza un raport în care precizeaza masurile care au fost luate împotriva Doinei Cornea si a copiilor ei; precizeaza actiunile informatorilor, precum si ca "se vor extinde mijloacele T.O. de la domiciliul obiectivei si al fiului ei".

89. Vulescu Ion - în 1989 era lt.-col., Directia de securitate si garda.

90. Weiss Ludovic - în 1948 era mr., Directia Anchete, Securitate.

91. Zacoveanu Gheorghe - în 1980 era gen.-mr., secretar de stat, UM 0544. La 11 august 1980 semneaza o nota în care afirma: "Detinem date din care rezulta ca postul de radio francez "RADIO FRANCE INTERNATIONAL" intentioneaza sa-si reia emisiunile în limba româna, cautând pentru aceasta sa-si creeze un colectiv din emigranti români, recent sositi în Franta si sa racoleze corespondenti în România".

92. Zagoneanu Gheorghe - în 1989 era gen.-mr., sef Inspectoratul Judetean de Securitate Brasov.

93. Zambeti H. - în 1958 era lt.-col., adjunct sef Directia III.

94. Zamfirescu Nicolae - în 1988 era cpt., seful serviciului special "F", Securitatea judetului Hunedoara.
La 4 august 1988 semneaza o nota în care descrie "filajul numitului Filip Iulius, poreclit "Fodor", efectuat în 27.07.1988 între orele 5,00-22,00"; idem 28.07, 29.07, 30.07, 31.07, 1.08.1988.

95. Zanfir Ion - în 1973 era lt.-col., sef serviciu tehnic, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, sectia V. La 21 noiembrie 1973 semneaza o nota prin care se restituie Serviciului I sarcina "T" privindu-l pe "Liliacul".

96. Zarnescu Nicolae - în 1981 era lt.-col., seful Biroului III, Inspectoratul Judetean Olt. La 13 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Olt care sunt cercetate în problema "Eterul".

97. Zbarlea Gheorghe - în 1983 era cpt., Penitenciarul Bucuresti. La 9 februarie 1983 semneaza o nota în care ofera informatii despre activitatile si opiniile din închisoare ale lui Filip Iulius.

98. Zelter Paul - în 1948 era cpt., sef Serviciul Judetean al Securitatii Poporului Bacau.


06-07-2008 04:24:13
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Io i-am spus lu" Xtremul ca SRI-ul este in mare parte o jalnica adunatura de reshapatzi securishti .....

Reactivarea fostilor securisti
O serie de ofiteri ai fostei Securitati, politia politica a regimului comunist, au fost reactivati in 2001, noua administratie acordindu-le functii importante in administratia centrala si in serviciile secrete. In general, justificarea unor astfel de numiri a fost "profesionalismul" fostilor securisti in privinta "lucrului cu informatiile".


La inceputul lunii octombrie 2001 directorul SRI, Radu Timofte, declara ca "nu i se pare normal" ca, dupa 11 ani de la desfiintarea Securitatii, in aparatul central al SRI sa mai existe ofiteri care au activat, inainte de 1989, in Directia I din Departamentul Securitatii Statului. Mai mult, directorul SRI anunta ca "a trecut in rezerva 350 de cadre, majoritatea lucrând in trecut la Securitate". Declaratiile lui Radu Timofte sint insa contrazise de numirea unor ofiteri proveniti din Securitate in posturi cheie din Serviciul Român de Informatii. De altfel, Presedintele Comitetului SUA pentru NATO, Bruce Jackson a reafirmat la sfirsitul lui martie 2002, faptul ca problema existentei unor cadre ale fostei Securitati in serviciile de informatii si in administratie este una inca nelamurita complet. Jackson a vorbit despre "confuzie" in privinta acestei probleme si a reamintit faptul ca aceasta problema preocupa foarte serios cancelariile occidentale cand vine vorba despre integrarea României in NATO. La sfirsitul lui februarie 2002, directorii SRI si SIE ii spusesera lui Bruce Jackson, ca 80% din personalul institutiilor pe care le conduc face parte din noul "val" al serviciilor de informatii.


Hotarirea si consecventa noii puteri in demersul de recuperare a fostilor ofiteri de Securitate si de plasare a acestora in functii importante sugereaza ca astfel de masuri au fost gindite dinainte si ca nu sint deloc intimplatoare. Aceasta politica ridica mari semne de intrebare in legatura cu sansele României de a accede in NATO, alianta fiind foarte reticenta in privinta devotamentului fostilor securisti fata de interesele sale. In timpul vizitei lui Bill Clinton la Bucuresti din 1997, Jim Steinberg, consilierul adjunct pentru securitate nationala al Casei Albe, declara ca: "Serviciile secrete românesti sunt pline cu fosti ofiteri de securitate carora nu li se pot incredinta secrete NATO".


Ristea Priboi
Dupa alegerile din 2000, deputatul Ristea Priboi a fost instalat sef al Comisiei comune a celor doua camere ale Parlamentului pentru exercitarea controlului asupra Serviciului de Informatii Externe.
Inainte de 1989, Ristea Priboi a fost adjunctul sefului departamentului din Directia de Informatii Externe (DIE) care se ocupa de postul de radio "Europa Libera", fiind colaborator apropiat al generalului Plesita. Priboi a fost incadrat in DIE in 1970 si a detinut functia de loctiitor de sef de directie. Perioada in care Priboi s-a aflat in DIE (predecesorul SIE) corespunde celei in care directia a organizat, printre altele, atentatul cu bomba la sediul din München al Europei Libere, comis de Carlos Şacalul si coordonat de Plesita tentative de asasinat asupra unor ziaristi angajati ai Europei Libere si asupra dizidentului Paul Goma. Priboi a ramas in SIE pina in 1997, cind a fost trecut in rezerva de puterea instalata la sfirsitul lui 1996.


Priboi a fost seful Directiei resurse financiare a PDSR in campania electorala din 2000. Ales deputat, Ristea Priboi a jurat la numirea in Comisia parlamentara de control al SIE, ca nu a colaborat cu structurile fostei politii politice. Priboi a sustinut apoi ca nu a jurat strimb, argumentind ca el nu a colaborat cu Securitatea, ci a fost angajat al Securitatii.


Priboi a beneficiat din plin de sprijinul lui Adrian Nastase, care l-a impus practic in aceasta functie si l-a aparat permanent de acuze. Priboi a fost ani de-a rindul consilier personal al actualului prim-ministru, fiind si nasul sau de cununie. Nastase a declarat ca Priboi este un om care si inainte si dupa '89 s-a preocupat de interesele statului român si ca ar trebui sa se termine cu "obsesiile acestea securistice".
In legatura cu cazul Priboi, Presedintele Ion Iliescu declara ca un om nu trebuie blamat pe viata pentru ca a lucrat o perioada de timp in DIE si considera ca seful comisiei de control a SIE ar putea fi acuzat doar daca s-ar dovedi implicarea lui in actiuni de politie politica. Ion Iliescu sustinea insa ca acesta nu este cazul lui Priboi, tinind seama de structura si obiectivele fostului DIE. In fata protestelor venite din toate partile, Presedintele a inceput sa cedeze. Dupa ce a spus ca este de parere ca primul ministru a avut motive intemeiate sa aleaga un astfel de om in fruntea comisiei, Ion Iliescu s-a declarat de acord si cu afirmatia ministrului aparrii Ioan Mircea Pascu despre riscurile unei asemenea alegeri in vederea integrarii României in NATO. In cele din urma, seful statului si-a exprimat public opinia ca, in astfel de cazuri, ar trebui sa prevaleze ratiuni de stat.


Ca urmare a presiunilor venite atit din exterior cit si din interior si dupa o dezbatere publica de citeva luni de zile, Ristea Priboi a fost fortat sa demisioneze din functia de sef al Comisiei parlamentare de control a SIE. Faptul ca Priboi a jurat ca nu a colaborat cu fosta Securitate nu a avut nici un fel de repercusiuni.


Constantin Silinescu
Generalul (r) Constantin Silinescu, unul dintre adjunctii lui Ioan Talpes pe vremea cind acesta era la conducerea Serviciului de Informatii Externe (SIE), a fost numit la inceputul anului 2001 in cadrul aparatului guvernamental. Adrian Nastase l-a adus pe Silinescu la Palatul Victoria in calitate de consilier pe probleme speciale al primului-ministru. Practic, generalul este cureaua de transmisie intre serviciile secrete si seful guvernului. Pe de alta parte, Constantin Silinescu beneficiaza de o relatie speciala cu fostul sau sef de la SIE: fiica generalului este casatorita cu baiatul consilierului prezidential Ioan Talpes, demnitarul care va coordona activitatea serviciilor de informatii romanesti in urmatorii ani.
Constantin Silinescu a fost agent de spionaj pentru regimul comunist, avind misiuni externe timp de 14 ani, din 1974 pina in 1988. Silinescu a indeplinit misiuni in Marea Britanie (intre 1974 si 1978), in Cehoslovacia (intre 1979 si 1984), iar intre 1984 si 1988 a avut misiuni mai scurte in U.R.S.S., Mongolia, Bulgaria, China, Iugoslavia, Ungaria si Statele Unite. Silinescu a lucrat apoi in conducerea Centrala de Informatii Externe (CIE), ca loctiitor si sef de directie, sub coordonarea generalului Aristotel Stamatoiu, seful spionajului romanesc pina in 1990. Transformarea in 1990 a CIE in Serviciul de Informatii Externe (SIE) nu a insemnat decit o cosmetizare a institutiei. Vechii oameni au ramas la post, metodele de lucru au ramas identice, schimbindu-se doar agenda de prioritati a SIE, in functie de noile imperative politice. Reactivarea generalului Mihai Caraman, cel mai reputat agent roman de spionaj, si numirea acestuia in fruntea serviciului secret, au insemnat si pentru Constantin Silinescu o avansare. In 1991 a fost numit adjunct al directorului SIE, functie pe care si-a pastrat-o si dupa ce la timona Serviciului de Informatii Externe a fost numit Ioan Talpes, mai ales ca acesta era cuscrul sau. Generalul Silinescu a fost debarcat, printr-un Decretul prezidential 511 semnat de Emil Constantinescu, in 2 octombrie 1997, si trecut in rezerva la doar 50 de ani.


Timp de trei ani, generalul Silinescu a ramas undeva in umbra, devenind unul dintre apropiatii prim-vicepresedintelui PDSR, Adrian Nastase, alaturi de un mai vechi coleg din SIE, Ristea Priboi, consilier pe probleme de siguranta nationala al liderului partidului de guvernamint. Priboi a fost ales deputat PDSR la alegerile din noiembrie si a fost propus pentru presedintia Comisiei de politica externa. Generalul Silinescu era firesc sa fie nominalizat pentru postul de consilier special al premierului, triunghiul incheindu-se cu Ioan Talpes, consilierul pe probleme de aparare si siguranta nationala al presedintelui Iliescu.

Tudor Tanase
Presedintele Ion Iliescu l-a numit la comanda Serviciului de Telecomunicatii Speciale pe generalul Tudor Tanase. Generalul fusese trecut in rezerva in iulie 1997, prin Decretul prezidential numarul 276. Inainte de 1989, Tanase a facut parte din garnitura fostilor securisti asa-numiti "fara frontiere" din cadrul Directiei de Informatii Externe, unde era sef generalul Nicolae Plesita, celebru pentru actiunile sale teroriste si atentatele organizate impotriva opozantilor din strainatate ai regimului Ceausescu. Intre 1978 si 1989 a lucrat in cadrul Unitatii speciale "R" din Departamentul Securitatii Statului, unitate care se ocipa, intre altele, de interceptarea comunicatiilor radio ale ambasadelor straine din Buucresti.

Victor Marcu
Generalul in rezerva Victor Marcu, fost adjunct al directorului SRI pe vremea lui Magureanu, a fost numit de ministrul privatizarii, Ovidiu Musetescu, ca secretar general al Autoritatii Nationale pentru Privatizare (noul nume al FPS), organism care are statut de minister. Generalul Marcu explica utilitatea lui in noua functie: "Pentru verificarea bonitatii societatilor care participa la privatizare, ar trebuie sa existe cineva. Trebuie sa apelezi la orice mijloc ca sa ne facem treaba".


Numirea unui inalt ofiter de informatii la Privatizare nu este o noutate. Cu mult inaintea lui Victor Marcu, in 1992, un alt general al SRI a detinut o functie importanta in FPS: Mihai Stan, omul care a coordonat operatiunea de distrugere a unei parti din arhiva Securitatii la Berevoiesti.
Generalul Victor Marcu a fost destituit de Virgil Magureanu in august 1995, in urma unor scandaluri interne din serviciul secret. Nu cu mult timp inainte, SRI organizase o actiune de filaj indreptata impotriva unor ziaristi, actiune dejucata insa si care a generat scandalul public de amploare denumit "terasa Anda". Cam in aceeasi perioada, SRI a desfasurat o actiune de filaj asupra Lojii Masonice, condusa de liberalul Dan Amedeo Lazarescu. Ambele actiuni au fost organizate de subordonatii generalului Victor Marcu, care era pe atunci directorul operativ al SRI.


La protestele societatii civile, parlamentul a declansat la vremea aceea o ancheta proprie, audindu-i pe sefii SRI, fapt care l-a infuriat si mai tare pe directorul serviciului secret. Magureanu declara atunci ca-i va sanctiona pe toti cei care se fac vinovati de deconspirarea actiunii, indiferent ce functii detin in SRI. El i-a reprosat lui Marcu ca nu l-a tinut la curent cu misiunea initiata asupra Lojii Masonice si ca nu a colaborat cu celelalte servicii de informatii. Asa ca i-a cerut atunci demisia. Voci din SRI afirma ca Magureanu l-a santajat pe adjunctul sau, prezentindu-i un dosar consistent, care cuprindea informatii despre implicarea generalului in diverse afaceri ilegale. Victor Marcu a declarat insa ca nimeni nu i-a aratat un asemenea dosar. "Dar stiu despre existenta lui", a adaugat el. Generalul Marcu s-a implicat vizibil in afaceri abia in anul 2000. El a participat cu 300 de milioane de lei la constituirea firmei "Tehmil Group" S.A. Bucuresti, alaturi de Gabriel Danescu, Nicolae Radulescu si Daniel Secreteanu. Desi denumirea societatii -"Tehmil" - ne duce cu gindul la tehnica militara, principalul obiect de activitate este comertul cu aparate electrice de uz casnic. Marcu a declarat pentru postul de radio BBC ca a intrat in afaceri dupa ce a trecut in rezerva, insa statutul de patron l-a dobindit abia de curind. Probabil, intre timp, a fost consultant de afaceri.


Inainte de 1989, Victor Marcu era ofiter de Securitate. Victor Marcu a absolvit in 1968 Şcoala de ofiteri de securitate de la Baneasa, iar din martie 1975 a lucrat la Directia de Informatii Externe (DIE) a Departamentului Securitatii Statului. Numele de cod al lui Marcu a fost, initial, Victor Sirbu. Sub aceasta identitate, in perioada 1980-1985, el a fost sef de birou si sef de serviciu la U.M. 0103 din DIE, unitate care supraveghea grupurile legionare din diaspora, iredentismul maghiar, iar prin extensie se ocupa si de intimidarea si anihilarea emigratiei ostile regimului comunist. Intre 1985-1992, generalul Marcu a condus aceasta unitate.


Victor Marcu a avut si alte sarcini speciale in cadrul unitatii. Sub numele de cod Marian Nita, generalul s-a ocupat prin anii '80 si de supravegherea redactorilor postului de radio "Europa Libera", activitate care, dupa 1988, avea sa fie coordonata de colonelul Ristea Priboi, actualul deputat PDSR si sef al Comisiei parlamentare de control al SIE. Priboi i-a urmat in functia de sef al serviciului "Europa Libera" colonelului Vasile Buha, fapt pe care actualul Serviciu de Informatii Externe nu vrea sa-l deconspire pentru ca Priboi sa nu poata fi acuzat de politie politica.


Prin ani '80, colonelul Victor Marcu era cu ochii pe "Europa Libera", dar avea misiuni de supraveghere atit a emigratiei maghiare originare din România, cit si a unor figuri marcante ale exilului românesc. Fara a putea proba implicarea lui Marcu, cam in perioada cind acesta se ocupa de emigratie, au avut loc actiuni de intimidare sau anihilare (1982) a scriitorului Paul Goma si altor exilati. Fara a nega implicarea in "cazul Goma", generalul Marcu a tinut sa precizeze ca, prin natura functiei, aviza doar programele lunare de actiune, coordonate si semnate de generalul Nicolae Plesita, fost sef al spionajului românesc.


Dupa revolutie, Victor Marcu a fost colonel in cadrul Serviciului de Informatii Externe, iar in 1992 a fost transferat la SRI si avansat general maior. In 1994 a fost numit prin decret prezidential adjunct al directorului SRI, iar un an mai tirziu a primit inca o stea pe umar. In cadrul serviciului secret, Victor Marcu a fost seful operativ al institutiei.


Dupa debarcarea din 1995, activitatea lui a fost destul de discreta. Practic, generalul Marcu a aparut in luminile rampei abia cind a fost numit secretar general al Autoritatii Nationale de Privatizare. Ministrul Ovidiu Musetescu a declarat ca misiunea generalului e "sa asigure protectia informativa a Autoritatii Nationale". La rindul sau, Marcu a declarat ca "va colabora cu SRI si SIE atunci cind se va pune problema verificarii unor investitori".
Din ianuarie 2001, postul de secretar general al APAPS, a fost preluat de Ion Ghiurluc, care l-a inlocuit pe Victor Marcu.


Marian Ureche
In fruntea Serviciului Independent de Protectie si Anticoruptie (SIPA), in fapt serviciul de informatii al Ministerului de Justitie, a fost numit Marian Ureche. Marian Ureche a lucrat la inceputul anilor '80 la Securitatea Municipiului Bucuresti, iar in decembrie '89 era adjunct al comandantului Directiei I a Departamentului Securitatii Statului (DSS), colonelul Ratiu. Directia I reprezenta politia politica propriu-zisa, cea care se ocupa direct cu urmarirea persoanelor incomode regimului Ceausescu. Pe linga dizidenti si fosti membri ai partidelor istorice, securitatii de la Directia I se mai ocupau de dosarele ziaristilor, actorilor, cintaretilor, artistilor plastici s.a.m.d. Marian Ureche a fost, de asemenea, implicat in combaterea posturilor de radio straine care transmiteau emisiuni in limba româna. In 2001, Ion Iliescu l-a inaintat pe Marian Ureche la gradul de general.

Dan Gheorghe
Fostul sef al serviciului secret al Ministerului de Interne (U.M.0215), in perioada 1993-1997, generalul Dan Gheorghe a fost reactivat si angajat in cadrul SRI.


Dan Gheorghe a absolvit scoala de Ofiteri a Ministerului de Interne in 1969, fiind imediat incadrat in Securitate, in U.M. 0800 Bucuresti. In octombrie 1988, Dan Gheorghe a fost transferat la U.M. 0620 (U.S.L.A.) si numit adjunct sef de unitate. In decembrie 1989, maiorul Dan Gheorghe era loctiitor cu probleme informative al sefului USLA, colonelul Gheorghe Ardeleanu. In decembrie 1989, in calitate de sef al dispozitivului de aparare a Aeroportului International Otopeni, a permis unui numar de circa 50 de ofiteri de securitate sa dispara in strainatate cu acte false. Dupa infiintarea SRI, in martie 1990, Virgil Magureanu l-a recuperat si l-a numit seful Brigazii antiteroriste din cadrul Serviciului Român de Informatii. Din aceasta functie, Dan Gheorghe s-a transferat la SIE, pe un post de conducere. De venirea generalului la comanda serviciului secret al Ministerului de Interne (U.M. 0215), in 1993, se leaga reorganizarea acestei unitati, infiintata de Gelu Voican-Voiculescu si generalul Mugurel Florescu.
U.M. 0215 a fost implicata in actiuni de politie politica, de represiune a manifestantilor din Piata Universitatii si de coordonare a mineriadelor. Serviciul secret al M.I. a fost intens folosit de structurile puterii din acea vreme, pentru rezolvarea unor probleme de interes politic. Generalul Gheorghe a organizat unitatea in doua compartimente: unul de protectie a cadrelor si altul pentru culegerea de informatii. Aceasta ultima diviziune, compusa in cea mai mare parte din fosti ofiteri de Securitate, a fost implicata, ulterior, in alte citeva scandaluri de rasunet. In aprilie 1994, aceasta diviziune s-a ocupat cu filarea si filmarea vizitei regelui Mihai. Tot aceasta unitate s-a implicat in supravegherea opozitiei si a manifestarilor acesteia. Ofiteri ai acestei unitati au fost implicati in cazuri de trafic cu materiale radioactive si tigari. De asemenea, aceasta unitate era la curent si cu contrabanda cu combustibili pentru fosta Iugoslavie, cunoscuta sub numele de "Afacerea Jimbolia". U.M. 0215, condusa de generalul Dan Gheorghe, stia chiar si de afacerea "Megapower". Decapitalizarea "Bancorex" a fost facuta chiar sub ochii serviciului secret al M.I., dar care a preferat sa inchida ochii la afacerile lui Temesan. Ofiteri de la U.M. 0215 si din Ministerul de Interne au obtinut credite cu dobinda redusa de la "Bancorex", printre ei numarindu-se si generalul Dan Gheorghe.


Schimbarea puterii politice in 1996, a dus la destituirea generalului Dan Gheorghe din fruntea UM 0215. In martie 1997, Dan Gheorghe a fost transferat ca sef al Directiei Generale a Politiei de Frontiera. Din acest post, el a solicitat trecerea in rezerva, iar pentru o perioada a fost consilier al Agentiei de presa "Universul", care se ocupa de investigatii jurnalistice.


Reactivarea generalul Dan Gheorghe nu este initiativa directorului SRI, Radu Timofte. Generalul a fost permanent in relatii amicale cu apropiatii presedintelui Iliescu, fiind in gratiile fostului consilier prezidential Vasile Ionel si ale actualului consilier Ioan Talpes, de vointa caruia se leaga reactivarea generalului. La sfirsitul lui 2001, Dan Gheorghe a fost propulsat in fruntea Departamentului de Securitate al Aeroportului Otopeni.

Victor Veliscu
Colonelul SRI Victor Veliscu, fost angajat al lui Sorin Ovidiu Vantu si actionar la SOV Invest, a devenit consilierul lui Radu Timofte. Victor Veliscu a fost reactivat cu gradul de colonel si numit in aceasta functie cu incepere de la 1 martie 2001.


Fost ofiter de securitate la Craiova pina in 1990, Victor Veliscu s-a ocupat cu probleme ce tineau de specificul Directiei I (Informatii Interne) a Directiei Securitatii Statului. Dupa 1990 a fost transferat la Cluj, pentru a reorganiza sectia judeteana a SRI. Maiorul Veliscu a detinut functia de loctiitor al sefului SRI Cluj pina la sfirsitul lui 1991, cind, din cauza neintelegerilor cu Virgil Magureanu - directorul de atunci al SRI, a demisionat, cerind trecerea in rezerva. Tot atunci, Veliscu a facut obiectul unei anchete interne a SRI, fiind suspectat ca ar fi folosit in interes personal o parte din fondul CIS (fond nedecontabil destinat platii pentru obtinerea anumitor informatii). Colonelul Veliscu afirma insa ca aceasta acuzatie a fost lansata, atunci, de oamenii lui Magureanu, pentru a-l compromite in cazul in care ar fi facut publice motivele care l-au determinat sa demisioneze.


Dupa iesirea din SRI, Victor Veliscu a plecat impreuna cu sotia, pentru aproximativ doi ani, in Turcia. Sotia sa, o cunoscuta voleibalista, a antrenat in acea perioada o echipa turceasca de volei, iar Veliscu a insotit-o fara o misiune precisa. "Am fost acolo in calitate de sot" - spune el. Dupa intoarcerea in tara, incepe o noua etapa in viata lui Victor Veliscu.


Pe la sfirsitul lui 1994, Victor Veliscu se angajeaza la una dintre firmele lui Sorin Ovidiu Vantu. "Am citit un anunt in ziar ca se cauta agenti imobiliari si am mers la interviu, undeva pe Dorobanti, la sediul firmei "Imola". Am spus ca am fost ofiter de securitate si m-a angajat chiar Sorin Ovidiu Vantu. M-a pus director adjunct. Am intervievat apoi peste 200 de persoane care voiau sa se angajeze la firma si am inchegat o echipa" - isi aminteste Veliscu. Dupa aceea, s-a ocupat personal de amenajarea sediului Gelsor din Splaiul Unirii. Asa se face ca, in iulie 1995, Victor Veliscu a devenit unul dintre primii actionari la SOV Invest. O luna mai tirziu, Veliscu incheia, ca reprezentant al firmei ce avea sa administreze dezastrul FNI, primul contract de distribuire a certificatelor de investitor cu Ioana Maria Vlas, reprezentant al Societatii de Valori Mobiliare "Gelsor" SA. In contract, ai carui termeni n-aveau sa fie respectati de nici una dintre parti, n-a fost specificat pretul tranzactiei.


In septembrie 1995, Victor Veliscu isi cesioneaza actiunile de la SOV Invest catre Societatea Generala de Investitii (SGI) ce apartinea lui Vantu. "De fapt, actiunile erau ale lui Vantu, eu fiind trecut doar de forma in acte" - spune Veliscu. Intre timp, in firma apar si alti fosti ofiteri de securitate si SRI, printre care ii recunoaste pe colonelul Constantin Rudareanu (fost ofiter DIE, fost sef de cabinet al lui Virgil Magureanu) si colonelul Mihai Tirigan (fost ofiter al Directiei de Contraspionaj a fostului DSS). Rudareanu avea sa se ocupe apoi de recrutarea ofiterilor de informatii care aveau sa consolideze imperiul Gelsor.


In ianuarie 1996, Victor Veliscu vinde 300.000 de actiuni "Latina Plastics" catre FNI, actiuni ce aveau sa fie revindute ulterior catre SGI, generind balamucul din care, citiva ani mai incolo, investitorii FNI aveau sa ceara caderea guvernului. In februarie 1996, datorita neintelegerilor pe care le-a avut cu securistul Rudareanu, Victor Veliscu iese din afacere. "M-am trezit ca Rudareanu mi-a ocupat biroul si mi-a luat si masina. N-avea rost sa mai stau" - spune Veliscu.


Dupa iesirea din reteaua Gelsor, Veliscu este reactivat si angajat in celebra UM 0215, ca sef serviciu economic (finante-banci), loc unde il are ca subordonat pe Ovidiu Grecea, viitorul sef al Departamentului de Control al guvernelor Radu Vasile, Mugur Isarescu si Adrian Nastase. Un an mai tirziu insa, restructurarea adusa de trecatorul ministru Dejeu este pe punctul de a-i aduce lui Veliscu un post contrainformativ la o unitate de graniceri, post pe care acesta il refuza politicos, preferind o noua demisie. Trece in rezerva in 1997, de aceasta data cu drept de pensie.
In acelasi an, incearca o noua reangajare la patronul Gelsor, dar, pus intr-o postura delicata, renunta. Ramine, conform declaratiei sale, pensionar, desi are o anumita independenta financiara, pe care o explica prin activitatea sotiei.


Comisia parlamentara pentru controlul Serviciului Roman de Informatii i-a sugerat directorului SRI, Radu Timofte, sa renunte la consilierul sau Victor Veliscu. Presedintele comisiei, Ion Stan (PSD), a declarat ca "din raportul SRI nu a rezultat implicarea lui Veliscu in cazul FNI". Din informarea prezentata de SRI, membrii comisiei au aflat ca intre 1996 si 2000 Veliscu a fost pensionar si s-a ocupat cu "activitati in gospodaria personala". Totusi, Stan a precizat ca membrii comisiei "nu si-au insusit continutul raportului", ceea ce inseamna ca nu au fost de acord cu el. Drept urmare, i s-a cerut lui Radu Timofte sa vina saptamina viitoare la audiere pentru a raspunde intrebarilor parlamentarilor. "Cazul Veliscu a fost verificat de catre Corpul de control al SRI. Ramine ca Radu Timofte sa decida mentinerea sau eliberarea din functie a lui Veliscu", a declarat Ion Stan. Presedintele comisiei a precizat insa ca Radu Timofte ar trebui "sa tina seama ca prin aparitia in mass-media a lui Veliscu, imaginea SRI poate avea de suferit".
La mijlocul lunii noiembrie, Radu Timofte a confirmat astazi ca il va pastra in functie pe Victor Veliscu.

Vasile Valeriu Iancu
Consiliul Suprem de Aparare a tarii l-a numit pe generalul Vasile Valeriu Iancu in functia de prim-adjunct al directorului SRI, acesta fiind postul cel mai important din structura de conducere profesionala a SRI. Pâna in 1989, Iancu a fost ofiter la Directia I Informatii Interne a Securitatii, unde s-a ocupat de sportivii de la cluburile Steaua si Dinamo. Pastrat in SRI, Iancu a fost sef al Diviziunii de protectie a cadrelor, iar apoi sef al Corpului de control al SRI.

Marius Ghile
Colonelul Fulger, seful Sectiei SRI Salaj, a fost lasat la vatra si inlocuit cu locotenent-colonelul Marius Ghile. Fulger avea un cusur ireparabil: provenea din randurile MApN. Ghile provine din randurile Securitatii. Miscarea a revoltat si a surprins opinia publica cu gandirea pe vine. Inainte de 1989, Marius Ghile, a fost lucrator in Directia a II-a a DSS, de Contrainformatii economice, specializat in contrasabotaj maghiar. Dupa revolutie, omul a fost reactivat in SRI, pastrat in dispozitivul de la Cluj, antrenat de generalul Traian Ciceo si mutat in diverse alte centre. Timofte l-a gratulat pe Ghile numindu-l seful Sectiei SRI-Salaj, unde securistul va inventa, categoric, mii de situatii prin care isi va justifica.

Aurel Rogojan
Colonelul Aurel Rogojan, seful de cabinet al generalului Iulian Vlad, fostul sef al Securitatii, este in prezent consilierul personal al directorului SRI, Radu Timofte. Rogojan, prin pozitia sa de sef de cabinet al numarului 1 in Securitate, era considerat un personaj cheie al aparatului represiv, el fiind de fapt portavocea prin care generalul Vlad isi transmitea ordinele.

Mihai Caraman
General de securitate in retragere. intre anii 1958-1968, in calitate de sef al rezidentei de spionaj din Paris, a condus cunoscuta "retea Caraman", care a izbutit sa sustraga unele documente din cadrul sediului NATO. Ulterior, a fost seful diviziei de contrainformatii a Directiei de Informatii Externe. Dupa dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa, a fost detasat in functii marginale si, in cele din urma, trecut in rezerva. Imediat dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost numit sef al Centrului de Informatii Externe, devenit ulterior Serviciul de Informatii Externe. Anomalia era evidenta: serviciul de spionaj al unei tari care aspira sa intre in NATO era lasat la mana unui personaj care spionase NATO. Mihai Caraman a fost inlocuit din functie in mai 1992, in urma cererii exprese a lui Manfred Woerner, secretar general al NATO. in prezent, acelasi Mihai Caraman este consilier particular al premierului Adrian Nastase.


06-07-2008 04:30:02
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Ia uite-o shi pe madam TATOIU-ORIFLAME, marea voce democratica de pe la televiziuni cine-mi este de fapt :

Cata lume stie ca Monica Tatoiu, reprezentantul firmei de cosmetice “Oriflame”, a fost angajata a societatii de comert exterior a Securitatii, “ICE Dunarea”? Ei bine, acesta este adevarul care s-a dorit a fi tinut in secret. Tot in secret s-a dorit a se pastra si faptul ca Victor Tatoiu, sotul Monicai, a fost un apropiat colaborator al lui Dan Voiculescu.
Cu toate acestea, Victor Tatoiu afirma, prin diferite cercuri, ca, pentru el, Voiculescu nu reprezinta decat un “securist ordinar”. Atunci, el ce este? Asa se explica de ce Monica Tatoiu a intrat in partidul condus de catre Voiculescu, dupa ce ani de-a randul a fost un sustinator din umbra al acestui partid.
Toate acesta sunt relatate intr-o nota informativa din dosarul de securitate al sotilor Tatoiu. Tot in respectivul document se mai arata ca Victor Tatoiu ar fi sustras mai multe dosare ale unor colaboratori ai societatii conduse de Voiculescu, pe care le scoate atunci cand este “nevoie”.
Evenimentele din ’89 au gasit-o pe Monica Tatoiu angajata a ICE Dunarea, alaturi de persoane ca Vasile Voloseniuc, fost presedinte al Bancii Romane de Comert Exterior (BRCE), Gheorghe Crainiceanu, fost vicepresedinte al bancii mentionate, azi actionar si administrator al unor firme controlate de familia Voiculescu, Rodica Vlaicu (fost angajat al BRCE), care administra direct contul societatii “Crescent” (tot a Securitatii), Dan Pascariu, fost vicepresedinte pentru operatiuni internationale al BRCE, si alte persoane care ocupa diverse functii prin firmele familiei liderului Partidului Conservator (PC). Practic, majoritatea colaboratorilor lui Voiculescu s-au reorganizat si au preluat diverse atributii in firmele acestuia sau ocupa diverse functii prin PC.

Ultima modificare facuta de CIUDATUL SA (06-07-2008 04:38:44)


06-07-2008 04:38:14
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Cred ca mai tot rumanul shtie ce era ICE DUNAREA ...unde saraca tanti Tatoiu ishi cashtiga cu multa sudoare painea :D:D:D

06-07-2008 04:40:35
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Hopaaaaaa i-auite ceva shi de sotzul TRADATOAREI SAFTOIU, monseur SAFTOIU ala de radeau sharlele de ofitzeri batrani de el cat a fost lindicul principesei pe la  SIE :

Cercul saftoilor disparuti (de Doru Buscu)     
Gloria meseriei de spion se savureaza in tacere. Supermanii exista doar atunci cind habar n-avem de existenta lor. Principiul nominal: patria. Metoda istorica: tacerea. Numai ca la noi, agentii Mutenie si Surzenie au grad de general PSD.


Claudiu Elwis Saftoiu va fi de acum inainte traducerea in romana a „Panterei Roz“, daca va mai amintiti filmul cu David Niven si Peter Sellers. Inainte sa mearga in fata Comisiei Felix, pare ca fostul jurnalist la Plai cu boi a dat un click pe pagina oficiala a SIE si s-a informat. La sectiunea „Intrebari frecvente“, intrebarea frecventa cu numarul 5 e facuta parca special pentru audiere: „SIE poate intercepta convorbirile telefonice?“ „Da“, zice raspunsul, „dar numai cu respectarea prevederilor legale“. DECI POATE, si-a zis Elwis luind-o la picior, sa nu-l faca sa astepte pe domnul Voiculescu si sarind intrebarea frecventa numarul 3. Acolo insa pindea sofismul-capcana, testul-antrenament pentru plutonierii serviciului: „Care este diferenta dintre SIE si SRI?“. Click din nou, dar cind raspunsul apare pe ecran, pasii viitorului fost director se aud indepartindu-se. „Conform Legii nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei“, zice saitul, „Serviciul Roman de Informatii este organul de stat specializat in materia informatiilor din interiorul tarii, iar Serviciul de Informatii Externe este organul de stat specializat in obtinerea din strainatate a datelor referitoare la siguranta nationala“. Prin urmare, daca respecta Legea nr. 51/1991, SIE nu-si poate implica timpanul in convorbirile interne, ele fiind in competenta altui organ. Privilegiul ciulirii locale ii exclude pe spioni.

Dar Regele n-a murit degeaba. Inainte de a reintra definitiv in istorie ca sot al Adrianei Saftoiu, Claudiu a dat in git un mod de operare secular. Domnul Goe s-a scapat in public, si pentru asta epoca si-l va reaminti la capitolul exorcizari utile. Caci monstrul care si-a itit mustatile in bilbiiala directorasului sta pitit si baricadat in cosmarul de mare adincime al poporului roman. Fotografiata cu blitz-ul, stenograma lui Saftoiu prezinta amprente care-ti dau fiori: „Aceasta tehnica de interceptare are, intii de toate, rolul de a crea o protectie contrainformativa in propriul sistem si, mai apoi, rolul de a pune sub urmarire si monitorizare, cu acordul Parchetului General, persoanele banuite si suspectate de actiuni infractionale pe teritoriul Romaniei“. Intr-un flash de prostie, Securitatea a fost surprinsa rigiind. Gafa providentiala a desenat conturul crimei. Ca robotii polimorfi din „Terminator II”, generalii SIE si-au pierdut un pic aspectul terestru. Pentru o milisecunda li s-au zarit firele, pistolul si dantura de otel. Apoi metalul lichid i-a reacoperit in standardul aparentei umane. Balrogul a miriit la contemporani si a replonjat in strafunduri.

Sa-l urmarim un pic. Directorii adjuncti ai SIE sint Silviu Predoiu si Vasilica Sarca, generali care, in documentele Ministerului de Externe, apar cu misiuni diplomatice civile, deci sub acoperire. Lista continua cu generalul Isac Adrian, cu ofiterul Silvian Ionescu si cu un intreg pluton de generali eternizati in faima numelui de cod. Multiplul comun al garniturii e diplomatia dubla, adica serviciul militar conspirat atit in vremea capitalismului, cit, mai ales, inainte de ea. Originea speciei e, asadar, in jurassicul lui Plesita, Doicaru si Pacepa, cind mamiferele dezvoltate la Gradistea, Baneasa si Branesti alcatuiau, fara cel mai mic dubiu stiintific, increngatura securistilor. Si daca asta-i doar cefalotoracele, imaginati-va intregul paianjen!

In prelungirea acestei menajerii localizate la SIE se intind, asadar, filiera capilara si miceliile unei faune insidioase. Ofiterii epurati graviteaza in jurul nucleului-mama si pocnesc din calciie cu efectivele informative complete. Un nor compus din confrerii in retragere si masonerii baloase are in grija manutanta generala a profitului pe arma. Economia nationala si mediul de afaceri si-au depus radiografiile, prin lege, in miinile retelei. Taina spovedaniei si contraspovedania lucreaza in numele statului, dar in interes privat. Asa cum ne-a povestit seful lui meteoric, spionajul romanesc sta intors cu dosul la inamic si cu microfoanele orientate spre interior. Pentru public, poza are socul unei fresce decadente; pentru Organizatie, inconfortul unui paparazzi. La cea mai mica sticlire de adevar, sistemul isi pune haina in cap. Din portretul-robot retinem doar descrierea lui imprudenta in fata comisiei. Taycoonii tac, dar am aflat traducerea lui no comment: „Elwis has left the building“. Grupul paramilitar l-a pedepsit pe fraier. Ambasadorul presedintelui a fost expulzat. Cum ar spune Constantinescu, Basescu a fost si el invins putin de Securitate.

Dar asta a fost azi. Miine e ziua geometriei, cind presedintele, tot mai singur, incepe sa transpire la cvadratura cercului. Cum care cerc? Pai cercul saftoilor disparuti, nu?


06-07-2008 04:46:45
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
DESPRE MORTZI NUMAI DE BINE DAR CAND APARE SHI DIVA FRAIERITOARE DE EVREI BOGATZI PARCA NU POT SA MA ABTZIN ....

Atunci cand cineva moare, toata lumea se grabeste sa spuna doar lucruri bune despre persoana in cauza. De ce, daca am fost toata viata un ticalos, atunci cand voi muri sa se spuna doar vorbe bune despre mine? La ce mai serveste atunci sa fii un om bun si corect in viata? Oare atunci cand va muri Ion Iliescu va trebui sa vorbesc de bine despre el? No way! Inteleg sa nu ma bucur, sa nu caut motive de satisfactie, dar de aici si pana la a fi trist si a cauta cuvinte de lauda e distanta lunga.

Dan Iosif a murit. A murit de cancer intr-o clinica din Siberia. Unde in alta parte putea sa moara un protejat al lui Ion Iliescu? Unde credeti ca o sa moara Ion Iliescu cand o sa-i vina ziua? La Viena sau la Paris? La Moscova, desigur.

Dan Iosif a murit de cancer la plamani, boala pe care se zice ca ar fi contractat-o in anii de puscarie din vremea comunismului. Dan Iosif nu a fost un dizident aruncat in inchisoare de regimul comunist, asa cum s-a intamplat, spre exemplu, cu Corneliu Coposu, ci a fost inchis pentru infractiuni de drept comun: bisnita, trafic de valuta etc.

Singurul moment de lumina din viata lui Dan Iosif a fost seara de 21 decembrie 1989, atunci cand s-a aflat in fruntea manifestatiilor din fata Hotelului Intercontinental. Insa chiar si acest moment de lumina este acoperit de multe umbre. Unii spun ca, in realitate, Dan Iosif ar fi fost acolo pentru a provoca revolta oamenilor, cu misiune de la fosta Securitate si de la comunistii din linia a doua, in frunte cu Ion Iliescu, care doreau rasturnarea lui Nicolae Ceausescu. Evolutia politica ulterioara a lui Dan Iosif alimenteaza aceasta teorie.

Dupa Revolutie, Dan Iosif a facut o cariera politica fulminanta, dar mereu la umbra lui Ion Iliescu. Numele lui Dan Iosif, ca si al tuturor acelora care au fost in preajma lui Iliescu din decembrie 1989 incoace, este legat de faptele acestuia: crimele de la Revolutie si din timpul Mineriadelor, precum si manipularea romanilor sau sabotarea partidelor istorice de dupa 1990.

Nascut in Bucuresti in 1950, Dan Iosif a facut o scoala de maistri militari, dar a lucrat ca electronist la o intreprindere bucuresteana. Pana in 1990, viata lui Dan Iosif a fost un amestec de ilegalitati si de momente controversate. Nu se stie prin ce imprejurari a ajuns in Piata Universitatii in decembrie 1989. Poate a fost intr-adevar un om simplu care a dorit rasturnarea unui sistem ce nu-l lasa sa faca trafic de valuta in fata Hotelului Intercontinental sau bisnita cu bilete de film in fata cinematografului Patria de pe Magheru. Nu cred ca Dan Iosif a avut idealuri de libertate, in sensul celor promovate de Radio Europa Libera in acei ani.

Dintr-un simplu tehnician electronist, dar neoficial “bisnitar” si “smecher”, dupa cum chiar el s-a definit, Dan Iosif a ajuns consilier al presedintelui Romaniei, Ion Iliescu. Aici se cuvine sa fac o paranteza: una din primele lui secretare in postura de consilier prezidential a fost actuala vedeta de televiziune Mihaela Radulescu, care a descins in Bucuresti din nordul sarac al Moldovei direct in cabinetul lui Dan Iosif. Gurile rele spun ca Mihaela Radulescu a fost pentru Dan Iosif o foarte, foarte apropiata secretara.

Dan Iosif a mai fost si senator, iar moartea l-a gasit in pozitia de deputat in Parlamentul Romaniei. De altfel, gratie acestei functii, Camera Deputatilor a fost aceea care a platit cheltuielile de transport ale corpului neinsufletit al lui Dan Iosif din Rusia in Romania. Ma intreb de ce? Era Dan Iosif un om sarac si nu a lasat suficienti bani pentru a fi inmormantat de familie sau este considerat un erou national care trebuia inmormantat pe cheltuiala statului roman?

Viata de politician a lui Dan Iosif a fost plina de momente controversate, inca din primele luni de dupa Revolutie, cand a fost implicat in mineriadele organizate de Ion Iliescu. De altfel, Dan Iosif a facut parte din lotul de 20 de persoane cercetate pentru Mineriada din 13-15 iunie 1990. Numele lui Dan Iosif a mai fost pomenit in “afacerea bratarile dacice”, in care era suspectat de trafic cu obiecte de patrimoniu. Emblematic pentru ceea ce a fost Dan Iosif mi se pare refuzul lui de a parasi o vila de protocol, pe care o ocupa fara a avea dreptul, amenintand ca o sa arunce casa in aer, nu inainte de a-l impusca pe cel care va intra peste el sa-l evacueze.

Cand era presedintele Romaniei, Ion Iliescu l-a decorat pe Dan Iosif cu Ordinul Serviciul Credincios in rang de Cavaler. Pentru serviciile aduse cui?

Ultima modificare facuta de CIUDATUL SA (06-07-2008 04:58:52)


06-07-2008 04:57:48
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Ofiteri de securitate în structurile puterii de azi

Victor Nanescu. Fost ofiter superior în serviciul de spionaj al Securitatii, mentinut în sistem pâna dupa alegerile din 1996. Trecut în rezerva cu gradul de general.

Toma Nastase. Fost colonel de securitate, în cadrul Serviciului Independent "D" (dezinformare). Reactivat pentru o scurta perioada în SRI, fiind apoi trecut în rezerva. A devenit un membru marcant al Partidului România Mare, pozitie din care a utilizat în viata politica informatii obtinute când era în activitate. Decedat.

Grigore Neciu. Fost ofiter de securitate, secretar de partid al inspectoratului de securitate din Cluj. În 1998 era seful UM 0215 din Cluj.

Aurelian Neferoiu. Fost maior de securitate, loctiitor al sefului serviciului V din USLA. Dupa decembrie 1989, a devenit director general al Oficiului de stat pentru probleme speciale al guvernului. În 1997 era adjunctul lui Mircea Gheordunescu la conducerea Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si de Interzicere a Armamentului Chimic (ANCESIAC).

Misu Negritoiu. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de presedintele Ion Iliescu, a fost ofiter acoperit de securitate. Dupa decembrie 1989, a jucat un rol important în structurile de putere din România.

Andrei Nica. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 facea parte din conducerea Diviziunii B de contraspionaj.

Nicolae M. Nicolae. Fost ofiter acoperit al Directiei de Informatii Externe, pozitie din care a fost eliminat dupa dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa. Fost ministru al comertului exterior si ambasador la Washington, sub regimul lui Nicolae Ceausescu. În primul guvern postrevolutionar, a revenit la pupitrul comertului exterior românesc.

Constantin Nicolescu. Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitatii. În prezent senator de Arges, presedinte al comisiei parlamentare de control al activitatii Serviciului de Informatii Externe.

Dumitru Nicusor. Fost ofiter de securitate. În cadrul SRI a fost seful Centrului Operativ Zonal Dobrogea. În decembrie 1994 a fost înaintat la gradul de general de brigada.

Carol Nihta. Fost ofiter de securitate. În prezent, locotenent colonel, seful sectiei SRI din Resita, judetul Caras-Severin.

Ogasanu. Fost ofiter de securitate, reîncadrat în SRI. Sub gradul de colonel, a condus Centrul Operational SRI Ardeal. Dupa trecerea în rezerva, a devenit director al Filialei Gelsor din Oradea. A avut un rol împortant în prabusirea Fondului National de Investitii.

Emil Olariu. Fost ofiter superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1998 lucra în cadrul sectiei SRI Harghita.

Otelea. Fiul generalului Otelea de la Clubul sportiv Steaua. Fost ofiter în Directia IV-a a Securitatii. În prezent, colonel în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.

Valerica Pamfil. Fost ofiter de securitate. În SRI a devenit sef de sector în Brigada Antiterorista, sub gradul de locotenent colonel. Acuzat de trafic de influenta.

Gheorghe Pasc. Înainte de 1989 a fost maior de securitate. Ulterior, sub directoratul lui Virgil Magureanu, a fost înaintat la gradul de locotenent colonel si apoi colonel si promovat drept sef al Diviziunii F din SRI, care stoca informatiile în calculatoare si gestiona arhivele institutiei. Înainte de înfiintarea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor fostei Securitati, organism civil ce ar trebui sa fie echivalentul Institutului Gauck din Germania, s-a pensionat medical si a înfiintat o firma particulara de protectie si paza. Dupa înfiintarea CNSAS, moment survenit în 1999, prin nu se stie ce combinatie, a reusit sa obtina pentru firma sa exclusivitatea asigurarii protectiei si pazei Consiliului respectiv. A montat în sediul CNSAS diverse instalatii specializate, între care se presupune ca ar fi si numeroase microfoane controlate din exterior. Astfel, cei ce ar trebui sa studieze comportamentul fostei Securitati au ramas tot la mâna Securitatii, toate miscarile lor aflându-se sub control.

Petre Pavel. Fost ofiter de securitate, preluat în structurile SRI, sub gradul de colonel. Dupa trecerea în rezerva, a mijlocit fabricarea în laboratoarele Diviziunii S a unui fals angajament de colaborator al Securitatii, în dauna senatorului Corneliu Vadim Tudor si în beneficiul ziarului Ziua.

George Constantin Paunescu. Fost ofiter acoperit de securitate, calitate în care, înainte de 1989, a condus Agentia economica româneasca de la Milano. A avut si probabil mai are interdictie de a intra în Italia. Serviciile speciale din Italia stiu mai multe despre el decât pretinde ca stie SRI. Operatiile din Italia si le rezolva printr-o filiala din cantonul elvetian Ticino. În 1996, când fost supus unor cercetari penale, a disparut initial în Elvetia, sub pretextul unui tratament medical. Apoi s-a stabilit temporar în SUA. Din aceasta pozitie, a sponsorizat mai multe calatorii ale lui Ion Iliescu si Adrian Nastase peste Ocean, prin intermediul societatii de lobby Eurasia Group, cu capital majoritar rusesc.

Petru Pele. Fost ofiter de securitate. În SRI a devenit sef al sectiei din Timisoara. Intrat în conflict cu Virgil Magureanu, a facut public dosarul acestuia de colaborator al Securitatii locale. Scos din sistem, s-a dedicat afacerilor.

Cornel Pentelie. Fost ofiter de securitate, ajuns ulterior maior în structurile SRI. Numele lui veritabil are initialele D.M. si lucra în subordinea generalului Dumitru Badescu, seful Diviziunii de contrainformatii economice. Prezent în dispozitivul care a realizat operatiunea de contrabanda "Tigareta II", si identificat ca atare dupa înregistrarile video de pe aeroport.

Corneliu Petre. Fost ofiter de securitate în cadrul Directiei a III-a de contraspionaj. Dupa decembrie 1989 a fost trecut în rezerva, implicându-se apoi în diverse afaceri cu personaje din anturajul firmei rusesti Lukoil.

Stelian Pintilie. Fost general de securitate, numit ministru al postelor si telecomunicatiilor în primul guvern format dupa decembrie 1989. În prezent deruleaza diverse afaceri, tot în domeniul telecomunicatiilor, împreuna cu generalul Tudor Tanase, seful STS. Între altele a fost si consilier al firmei Ericsson, protagonista a scandalului sistemului de transmisiuni al armatei române.

Ion Pinta. Fost ofiter de securitate. Primul sef al sectiei SRI Gorj, sub gradul de colonel. A participat la mineriada din iunie 1990, dirijând afluxul minerilor la Bucuresti. Ulterior, a fost cooptat în centrala SRI de la Bucuresti. În aceeasi pozitie se afla si în mai 2001, desi era cercetat de justitie pentru subminarea puterii de stat.

Radu Podgoreanu. Ginere de general de securitate. În prezent, presedinte al Comisiei de politica externa a Camerei Deputratilor.

Gabriel Polmolea. Fost ofiter de securitate la Brasov. Preluat de SRI, a fost initial adjunct al slefului sectiei SRI Dolj. Dupa destituirea sefului sau, a fost numit la conducerea sectiei. În iunie 1994 a devenit seful Centrului Operativ Zonal Oltenia.

Dumitru Pop. Fost ofiter de securitate. În SRI, sub gradul de colonel, a devenit adjunct al sefului sectiei din Cluj. Îndepartat din functie în iulie 1998.

Viorel Pop. Fost ofiter de securitate, reciclat în SRI sub gradul de locotenent colonel. Subaltern al lui Gheorghe Moldovan în cadrul Sectiei SRI Maramures. A fost semnalat ca furniza PUNR informatii din interiorul serviciului.

Ioan Popa. Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitatii, reciclat în SIE sub gradul de colonel. O vreme a condus Directia de analiza si sinteza.

Doru Popescu. Fost ofiter de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989 a disparut în strainatate. La începutul lui 1999 a fost expulzat din Canada, fiind identificat ca "membru al Securitatii române, complice la mai multe atrocitati".

Ion Popescu. Fost colonel de securitate. În cadrul rezidentei de spionaj de la Paris, a avut misiunea sa-l compromita pe preotul Vasile Boldeanu si sa transfere Biserica Ortodoxa Româna din capitala Frantei sub jurisdictia Patriarhiei de la Bucuresti. Misiunea a esuat. Rechemat în tara, a ramas ofiter sub acoperire, fiind numit sef al Departamentului Cultelor. Dupa decembrie 1989, cu sprijinul unor înalte fete bisericesti cu care probabil colaborase, a înfiintat Banca Internationala a Religiilor. Sponsorizarile dubioase, gestionarea incorecta a fondurilor au determinat, în cele din urma, falimentul rasunator al acestei banci. În acest faliment au fost implicati si alti ofiteri de securitate, legati de actualul partid de guvernamânt.

Poporoaga. Fost ofiter inferior de securitate, recuperat de SRI în Diviziunea de filaj. Cazut în capcana cu prilejul afacerii Terasei Anda.

Alexandru Constantin Postelnicu. Fost ofiter de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989, sub gradul de colonel, a fost primul sef al sectiei SRI Dolj. A încercat sa racoleze ziaristi ai presei incomode din Craiova. Luat în colimatorul presei locale, care a reusit sa-l fotografieze într-o postura profesionala, a fost îndepartat din functie si, evident, s-a lansat în afaceri.

Ioan Preda. Fost ofiter de securitate. În SRI, sub gradul de colonel, a devenit sef al sectiei din Constanta.

Ristea Priboi. Fost colonel de securitate. Cadru activ al UM 0199, subdiviziune a serviciului de spionaj care se ocupa de spatiul european. Din mai 1988, a fost transferat la UM 0225, alta subdiviziune a spionajului, angajata în infiltrarea emigratiei române din Europa si în combaterea posturilor de radio straine care emiteau în limba româna. Fosti ofiteri de securitate afirma ca, înainte de 1989, l-a pregatit pe Adrian Nastase, actualul prim ministru al României, pentru a-l plasa sub acoperire în Occident. Operatiunea urma sa se desfasoare în 1990, însa revolutia din decembrie 1989 a condus la anularea proiectului. Ulterior, Ristea Priboi a devenit consilier al lui Adrian Nastase si se afirma ca l-ar avea cu ceva la mâna pe prim ministru. Dupa alegerile din noiembrie 2000, Ristea Priboi a devenit deputat si, la formarea noului Parlament, Adrian Nastase a încercat sa-l impuna ca sef al comisiei parlamentare care controleaza activitatile Serviciului de Informatii Externe. Afacerea a esuat, ca urmare a interventiei în forta a presei, care reusise sa afle câte ceva despre trecutul lui Ristea Priboi, si acesta a ramas consilier al lui Adrian Nastase, pozitie din care faciliteaza patrunderea altor fosti ofiteri de securitate în structura partidului de guvernamânt si, implicit, în aparatul de stat. În decembrie 2000, Ristea Priboi a fost impus ca membru al consiliului de administratie al SIF Oltenia, ceea ce îi permite sa controleze activitatile economice ale unui important district al tarii, în colaborare cu un alt fost ofiter de securitate, Dinut Staicu. Recent, un grup de fosti ofiteri de securitate a înaintat redactiilor presei centrale, unor partide si institutii o scrisoare din care rezulta ca Ristea Priboi este detestat si de fostii sai camarazi de arme. În aceasta scrisoare, personajul este apelat cu tovarasescul "Porcule!" Câte ceva despre cum îi lucreaza Ristea Proboi pe adversarii politici ai actualului prim ministru mai stim si noi. Exte inexplicabil cum un om cult, cu studii facute normal, cu masterate si doctorate, calatorit în strainatatea occidentala si vorbitor a mai multe limbi straine poate suporta în apropierea sa un asemenea consilier.

Dumitru Prichici. Fost ofiter în departamentele tehnice ale Departamentului Securitatii Statului. Dupa decembrie 1989, ca asociat al firmei Zenith Trading Consult, a fabricat si comercializat clandestin instalatii pentru ascultarea convorbirilor telefonice. În aceste activitati l-a atras si pe fiul sau Codrut Prichici. În toamna lui 1997, dupa ce s-a exhibat la un post de televiziune, a fost trimis în judecata, pentru încalcarea Legii Sigurantei Nationale.

Florin Radu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub grad de maior. Dupa trecerea în rezerva, s-a lansat în afaceri. În 1997 era anchetat pentru neachitarea unor credite bancare. În 1998, Partidul Democrat l-a propus pentru functia de sef al Garzii Financiare din Buzau.

Nicolae Radu. Fost ofiter de securitate. Cooptat în SRI, sub gradul de colonel, a condus sectia din Galati. În primavara lui 1994 a fost ttransferat la Bucuresti si avansat în functie si grad.

Niculae Radu. Fost ofiter de securitate, reciclat în SRI si numit sef al serviciului de contraspionaj al sectiei SRI Botosani. Destituit din serviciu pentru implicare în afacerile unor firme dubioase de pe raza judetului respectiv.

Ion Raita. Fost maior de securitate, recuperat de SRI si numit, la începutul lui 1990, sef al biroului SRI din Sinaia. A fost trecut în rezerva în urma protestelor celor anchetati de el anterior momentului decembrie 1989. În 1992 a candidat ca independent pentru functia de primar al Sinaiei.

Stefan Ramfu. Fost colonel de securitate, încadrat în Serviciul Independent de Dezinformare. Între altele, lansa în strainatate versiuni fabricate, conform carora unii disidenti care nu mai puteau fi retinuti în tara ar fi fost agenti al Securitatii. Unul dintre cei ce au suportat acest tratament ignobil a fost matematicianul Mihai Botez. În prezent, preda cursuri de specialitate la Institutul National de Informatii.

Gheorghe Ratiu. Foist colonel de securitate, fost sef al Directiei I de informatii interne a Securitatii în 1986-1989. Imediat dupa revolutie, a disparut din România în Germania Occidentala si a revenit în tara din... China, dupa ce s-au mai linistit lucrurile. În prezent, este unul dintre principalii consilieri ai omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.

Marian Rizea. Fost ofiter de securitate. Ulterior, a fost cooptat în structurile SRI si a condus sectia SRI din judetul Dâmbovita.

Aurel Rogojanu. Fost colonel de securitate, fost sef de cabinet al generalului Iulian Vlad, seful Directiei Securitatii Statului. Dupa ce a iesit la pensie din SRI a publicat o carte care justifica actiunile fostei Securitati. În prezent, este consilier al lui Radu Timofte, directorul SRI.

Viorel Ros. Fost ofiter de securitate, absolvent al scolii de ofiteri activi a Ministerului de Interne de la Baneasa. Încadrat în UM 0279, specializata în informatii externe. Din 1979, dupa ce a trecut în trezerva, a lucrat în justitie. În 1993 a fost numit presedinte al Tribunalului Municipiului Bucuresti.

Constantin Rotaru. Fost colonel de securitate, în prezent general, adjunct al directorului Serviciului de Informatii Externe. Înainte de decembrie 1989 a fost director adjunct al ICE Dunarea, functie în care s-a mentinut si în primii ani ‘90. Iesind tempoorar din sistem, a condus trustul de presa Intact, colaborând si în prezent foarte strîns cu omul de afaceri Dan Voiculescu, fost girant al societatii Crescent, alta întreprindere a Securitatii, cu sediul în Cipru. Practic, conform celor semnalate de presa, prin generalul Constantin Rotaru, SIE administreaza si acorda protectie unei parti a firmelor lui Dan Voiculescu.

Cornel Rudareanu. Fost colonel de Securitate. În prezent consilier al omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.

Valer Rus. Fost sef al Securitatii din Turda, specialist în probleme de iredentism. Preluat în structurile SRI, sub gradul de colonel, ca specialist în problemele minoritatilor. În 1998 era seful structurii SPP din Transilvania.

Rusan. Fost ofiter superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. Înainte de decembrie 1989 a lucrat mâna în mâna cu generalul Vasile Lupu, care l-a tras dupa el. La mijolocul anilor ‘90, colonelul Rusan a fost numit sef al Diviziunii de filaj.

Ion Rusu. Alias Ion Prigoreanu. Fost maior de securitate, profesor de franceza la Scoala de ofiteri activi a Ministerului de Interne de la Baneasa. În anii anteriori momentului decembrie 1989 lucra sub acoperire, ca salariat al agentiei Agerpres. Imediat dupa decembrie 1989, a devenit secretar general al revistei Zig-Zag (seria Ion Cristoiu). În prezent, este profesor de franceza la un liceu bucurestean, dupa ce si-a trecut doctoratul cu articole scrise de altii.

Vasile Rusu. Fost ofiter superior în serviciul de spionaj al Securitatii. Dupa decembrie 1989 si-a continuat activitatea în cadrul SIE. În martie 1998, dupa ce a fost înaintat la gradul de general de brigada, a fost trecut în rezterva.

Ion Savonea. Fost locotenent major de securitate în Sinaia. În primele luni ale lui 1990 a fost implicat în violarea sigiliilor arhivei Securitatii locale.

Ion Sabareanu. Fost ofiter de securitate. În SRI a devenit adjunct al sefului Brigazii Antiteroriste, sub gradul de locotenent colonel. Acuzat de trafic de influenta.

Cornel Satmareanu. Fost ofiter în directiile de contraspionaj si de contrainformatii militare (III si, respectiv IV) ale Securitatii. Trecut în rezerva în 1991. Dar mentinut în structuri paralele celor active. În 1999, a fost propulsat ca martor al apararii în procesul intentat de presedintele Emil Constantinescu lui Andrei Zeno, care îl acuzase pe seful statului ca ar fi fost agent al unei puteri straine.

Vasile Secares. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de presedintele Ion Iliescu, înainte de 1989 a fost ofiter acoperit de securitate. Fost cadru didactic la Academia "Stefan Gheorghiu". Dupa revolutie, a devenit un membru marcant al grupului novator Un viitor pentru România. În prezent, este rector al Academiei de stiinte politice si administrative, tot un fel de "Stefan Gheorghiu", cu alta palarie.

Constantin Silinescu. Fost colonel de securitate, ofiter operativ în strainatate în perioada 1974-1984 si sef de directie în serviciul de spionaj comunist. Dupa decembrie 1989 a fost mentinut în sistem, fiind înaintat la gradul de general si promovat drept adjunct al directorului Serviciului de Informatii Externe. A colaborat cu generalul Florentin Popa în operatiuni de trafic de armament. În urma unui conflict cu generalul Ioan Talpes, directorul SIE, a fost trecut în rezerva. Dupa alegerile din noiembrie 2000, a devenit consilier al lui Adrian Nastase, pozitie în care se mentine si astazi.

Ion Tomita Sima. Fost ofiter de securitate. Colonel dr. ing. în cadrul Serviciului de Telecomunicatii Speciale. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigada.

Tiberiu Simon. Fost ofiter de securitate. În prezent locotenent colonel, sef al sectiei SRI din Bacau.

Ovidiu Soare. Fost ofiter de securitate, în cadrul Directiei a V-a, menita sa asigure paza si protectia vârfurilor ierarhiei comuniste. A asigurat protectia si paza lui Nicu Ceausescu si, apoi, a Alexandrinei Gainuse. Pe parcursul evenimentelor din decembrie 1989 s-a ascuns la Circa 1 Militie. În prezent, este seful Diviziunii A din SRI.

Vlad Soare. Fost ofiter acoperit de securitate în cadrul Bancii Române de Comert Exterior, la devalizarea careia a contribuit dupa decembrie 1989. În prezent, presedinte al Grupului financiar Gelsor, proprietatea omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.

Sobolu. Fost ofiter în Directia a IV-a a Securitatii. În prezent, colonel, sef de sectie în Directia Generala de Informatii a Armatei.

George Sotir. Fost ofiter în Directia a IV-a a Securitatii. În prezent, colonel, seful serviciului forte aeriene din cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.

Ilie Suba. Fost ofiter al Securitatii Municipiului Bucuresti, profilat în problemele tineretului si studentilor. Dupa evenimentele din decembrie 1989 s-a dat la fund, revenind la suprafata în aprilie 1990, ca ofiter SRI. A condus brigada antiterorista si a fost consilier al comisiei parlamentare a lui Sergiu Nicolaescu, pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989. În 1997 a trecut în rezerva. Ulterior, a devenit seful Departamentzului protocol si protectie personal de la World Trade Center.

Dinel Staicu. Fost ofiter de securitate în inspectoratul de resort din judetul Dolj. Dupa decembrie 1989, spre a i se pierde urma, a dezvoltat diverse afaceri nu prea curate în judetul Hunedoara, profitând de statutul acestuia de zona defavorizata. Când apele s-au mai linistit, a revenit la Craiova. A avut o contributie importanta la falimentarea Bancii Internationale a Religiilor. În prezent, controleaza prin interpusi Societatea de Investitii Financiare Oltenia. Este strâns legat de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu si de Ristea Priboi, consilierul lui Adrian Nastase..

Laurentiu Stamatescu. Fost maior de securitate în serviciul de contrainformatii din judetul Covasna. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, a fost implicat în împuscarea mortala a subinginerului Gheorghe Suiu. Ulterior, cooptat în Serviciul Român de Informatii, a ajuns la gradul de colonel si la functia de sef al sectiei SRI din Covasna.

Gelu Stan. Fost ofiter de securitate, în probleme de culte. În 1998 era secretarul organizatiei din Cluj a Partidului National Român, prezidat de Virgil Magureanu.

Mihai Stan. Fost colonel de securitate în cadrul Serviciului Independent de Dezinformare. Dupa decembrie 1989 a devenit adjunct al directorului SRI Virgil Magureanu, fiind înaintat la gradul de general. Înlaturat din functie în urma afacerii Berevoiesti, constând în proasta gestionare a transportului unor documente ale fostei Securitati, a fost numit sef al Directiei Relatii Internationale din Fondul Proprietatii Private Curând, a devenit seful Centrului de Documentare Operativa al Serviciului de Potectie si Paza. A fost din nou înlaturat din serviciu, pe fondul scandalului provocat de operatiunea de contrabanda de stat "Tigareta II". În prezent, nici mai mult si nici mai putin, este director general al... Organizatiei pentru Apararea Drepturilor Omului din România.

Ion Stanescu. Fost ofiter de securitate, în prezent locotenent colonel, seful sectiei SRI din Ploiesti.

Ion Stoica. Fost colonel de securitate. Înainte de 1989, a lucrat în cadrul Securitatii Municipiului Bucuresti. Dupa 1989, a fost reintegrat în SRI si, pentru a i se pierde urma, a fost transferat în în functia de sef al sectiei SRI din judetul Dâmbovita. Dupa ce s-au mai linistit lucrurile, a fost rechemat la Bucuresti si, odata cu înlocuirea lui Virgil Magureanu, s-a pensionat. A fost imediat angajat drept consilier al lui Adrian Nastase, al carui partid se afla atunci în opozitie. Dupa alegerile din noiembrie 2000 a ramas în aceeasi pozitie. În paralel, a fost sef al serviciului de protectie interna al Bancii Internationale a Religiilor, falimentata de o banda de fosti ofiteri de securitate. Dupa ce Adrian Nastase a fost numit prim ministru, a fost onorat cu functia de director general adjunct al vamilor românesti.

Ion Sandru. Fost colonel de securitate, cooptat dupa 1989 în Serviciul Român de Informatii, si trecut în 1997 în rezerva. Conteaza ca om al lui Mircea Gheordunescu, unul dintre adjunctii SRI. Dupa trecerea în rezerva, a devenit seful oficiului juridic al Bancii Internationale a Religiilor, înfiintata si prezidata de un alt fost colonel de securitate, Ion Popescu. Economiile depunatorilor au fost irosite si, în 2000, BIR a dat faliment. Ulterior, în numele lui Mircea Gheordunescu, s-a implicat în privatizarea Hotelului Bucuresti, defavorizând numerosi investitori corecti în avantajul unei veritabile mafii de escroci financiari. Ulterior, a devenit consilier juridic si secretar AGA la SC Bucuresti-Turism SA.

Constantin Serban. Fost ofiter de securitate, provenit de la UM 0110, preluat apoi în structurile SRI. Fost sef al sectiei din Târgu Mures, pâna în primavara lui 1998, când a fost trecut în rezerva, sub gradul de colonel. Reactivat în iulie 1998, a fost numit sef al sectiei SRI din Cluj.

Bebe Serbanescu. Fost ofiter de securitate, reîncadrat în SRI. Finul lui Dinel Staicu. Dupa ce a renuntat la serviciu, a adus din strainatate echipamente de ascultare si înregistrare, folosite în combinatiile dubioase ale nasului sau din Craiova.

Ion Serbanoiu. Fost ofiter superior de securitate, general, sef al Inspectoratului de securitate din Cluj. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a condus sistemul de protectie si paza al Bancii Dacia Felix, care a fost în scurta vreme prabusita în faliment.

Alexandru Somlea. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. Dupa trecerea în rezerva a devenit copatronul unei firme din Centrul Civic.

Marian Stefan. Fost ofiter de securitate. În prezent, colonel, sef al sectiei SRI din Timisoara.

Ion Manole Stefanut. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigada.

Ion Stirbu. Fost ofiter de securitate. Înainte de decembrie 1989, s-a numarat printre cei ce asigurau paza lui Nicolae Ceausescu. Trecut în rezerva cu gradul de locotenent colonel, a devenit director adjunct al vamii din Galati. În primavara lui 1994 a fost rechemat din rezerva, pentru a fi încadrat în functia de sef al sectiei SRI din Galati.

Tudor Tanase. În 1976-1978 a fost ofiter în cadrul Directiei de Informatii Externe. În perioada 1978-1989, a lucrat în cadrul Unitatii Speciale "R", din Departamentul Securitatii Statului. În 1993 a fost recuperat de guvernul lui Nicolae Vacaroiu si reîncadrat în Serviciul de Telecomunicatii Speciale. S-a implicat în numeroase afaceri particulare, bazate pe fonduri obscure, împreuna cu fostul general de securitate Stelian Pintilie. În mai 2001, desi participarile sale la firme cu profil similar nu erau lichidate, a fost numit sef al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, cu gradul de general. Actualul guvern nu a luat în consideratie semnalele de alarma ale presei.

Alexandru Tanasescu. General de securitate, trecut în rezerva în 1999. Cadru activ al fostei Directii de Informatii Externe, pentru care a îndeplinit mai multe misiuni în strainatate, cu precadere în SUA. Dupa decembrie 1989, a ramas încadrat în Serviciul de Informatii Externe, parvenind pâna la functia de prim adjunct al directorului acestuia. Obiect al unor frecvente campanii de presa, a fost îndepartat din serviciul de spionaj în cursul anului 2000. Ulterior, a devenit consilier al directorului trustului de constructii Aedificia Carpati. Acest trust construise actualul sediu al SIE de la Baneasa si directorul lui, Petre Badea, era îndatorat lui Alexandru Tanasescu, fiind favorizat de acesta la licitatie. Remarcam faptul ca trustul de constructii Aedificia Carpati, prin intermediul unor alti ofiteri din fosta Securitate, a beneficiat si beneficiaza de comenzi importante din partea statului: Biblioteca Nationala, consolidarea Palatului Telefoanelor, sediul Sistemului de Telecomunicatii Speciale, refacerea Palatului Regal etc. etc. Toti au supt de la Petre Badea, pâna când l-au adus în pragul falimentului.

Ion Tanasoiu. Fost ofiter acoperit de securitate, care a actionat cu prioritate în spatiul Benelux. Prin odraslele sale, Oana si Nineta, a fost implicat în afacerile dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrata în Belgia.

Razvan Temesan. Fost ofiter acoperit de securitate în cadrul Bancii Române de Comert Exterior. Dupa decembrie 1989, a devenit directorul ei, functie în care s-a mentinut pâna când a falimentat-o. Desi a fost chemat în justitie, fiind si retinut preventiv, a reusit sa scape cu fata relativ curata. În prezent, se constata ca e implicat profund în afacerile lui Sorin Ovidiu Vântu, în calitate de consilier al contestatei Banci Roimâne de Scont. Recent, a fost propus pentru functia de director al Bancii Comerciale Române. E de sperat ca nu o va aduce si pe aceasta la faliment, ca s-o privatizam pe un euro.

Teodor. Fost ofiter în cadrul Directiei a IV-a a Securitatii. În prezent, colonel, loctiitor de sef de sectie în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.

Aurel Teodorescu. Fost ofiter de securitate din Bucuresti. Dupa decembrie 1989, a devenit comisar în Garda Financiara, sef de departament la Primaria Capuitalei, apoi director adjunct al Directiei Generale a Vamilor. A fost remarcat de presa deoarece favoriza importuri dubioase de tigari.

Teslovan. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1998 lucra în cadrul sectiei SRI din Harghita.

Tinca. Fost ofiter superior de securitate. Recuperat de SRI, a condus Centrul Operativ Zonal de la Oradea.

Tinca. Fost ofiter inferior de securitate, recuperat de SRI în Diviziunea de filaj. Cazut în capcana cu prilejul afacerii Terasei Anda.

Gheorghe Tinca. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de presedintele Ion Iliescu, a fost ofiter de securitate care a lucrat sub acoperirea Ministerului de Externe. La începutul anilor ‘80, i-a fost refuzata viza de intrare în SUA. În 1994 a fost desemnat ministru al apararii. Ulterior s-a înscris în ApR, formatiunea politica falimentara a lui Teodor Melescanu. În prezent este ambasador la Praga.

Radu Tinu. Fost maior de securitate, adjunct al Securitatii judetului Timis, responsabil al compartimentelor de contraspionaj si dezinformare. Arestat în decembrie 1989 si anchetat în lotul Timisoara. Dupa doi ani si ceva, a fost eliberat din detentie, din lipsa de probe. Împreuna cu Valentin Ciuca, a fondat societatea Tival Impex SRL, care a prosperat în timpul embargoului impus Iugoslaviei. Desi a declarat ca nu ar dori revenirea la comunism, toate interventiile lui publicistice exceleaza în elogiul fostei Securitati.

Maria Tiriboi. Fost ofiter de securitate, care avea în supraveghere Institutul de Cercetari si Proiectari Tehnologice în Transporturi. În 1992, a reaparut în institutie, de data aceasta ca ofiter SRI.

Gheorghe Toader. Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitatii. Sub directoratul lui Ioan Talpes, a fost adjunct al sefului SIE. În decembrie 1994 a fost înaintat la gradul de general de brigada. Trecut în rezerva la 3 aprilie 2000.

Constantin Toma. Fost ofiter superior de securitate. Recuperat de SRI, a fost adjunct al sefului sectiei din Bacau, apoi seful ei provizoriu, numit ca atare în ianuarie 1998.

Alexandru Tonescu. Fost ofiter superior de securitate. În prezent, general, membru în conducerea centrala a SRI.

Ioan Trifu. Fost ofiter de securitate. Pâna în ianuarie 2002 a condus sectia SRI Bistrita-Nasaud.

Alin Vivian Tudose. Fost colonel de securitate în Directia a II-a de contrainformatii economice. Nu a fost semnalata reciclarea lui în SRI, dar în toamna lui 1999 a iesit în presa cu informatia ca Radu Câmpeanu ar fi lucrat pentru Securitate. Dezinformarile de aceasta natura nu sunt propulsate în public la întâmplare, ci în cadru organizat.si în functie de interesele de moment ale conducerii securiste a SRI.

Ronmica Turcanu. Fost ofiter de securitate. Imediat dupa evenimentelor din decembrie 1989, recuperat de SRI sub gradul de colonel, a fost numit sef al sectiei SRI din Botosani. Destituit din serviciu ca urmare a implicarii sale în jocul piramidal Caritas.

Olimpian Ungherea. Fost ofiter de securitate, încadrat initial în inspectoratul de la Craiova. Transferat la Bucuresti, a condus revista Pentru Patrie a Ministerului de Interne. Autor de romane politiste. Dupa decembrie 1989, a devenit consilier de presa al PDSR si vicepresedinte al organizatiei din sectorul 3 Bucuresti. În 1997, la un semn dinb culise, si-a înaintat zgomotos demisia, scriind si o carte în care Ion Iliescu era batjocorit copios..

Marian Ureche. Fost colonel de securitate, fost adjunct al sefului Directiei I de informatii interne. Implicat în combaterea posturilor de radio care emiteau în limba româna. Dupa ce a iesit la pensie din SRI, a scris în colaborare o carte în care erau exaltate virtutile fostei Securitati. Dupa alegerile din noiembrie 2000, a fost numit director al Serviciului Independent de Protectie si Anticoruptie din Ministerul Justitiei.

Gavrila Valean. Fost ofiter în Directia de Informatii Externe a Securitatii. În prezent, face parte din conducerea SC Alliancecoop. În 1995-1996 a fost contactat de Directia Înzestrarii Armatei, în vederea facilitarii unor exporturi dubioase de armament.

Constantin Vâlceanu. Fost ofiter de securitate, specializat în exporturi de arnmament. În 1997 a devenit adjunct al lui Mircea Gheordunescu la conducerea Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si de Interzicere a Armamentului Chimic (ANCESIAC). Ulterior a devenit director general al firmei Pro Romania Consult.

Victor Veliscu. Ofiter de securitate trecut în rezerva dupa decembrie 1989. În prezent este principalul consilier al sefului SRI, Radu Timofte, fost ofiter de graniceri, fara nici o pricepere în domeniul informatiilor. În numele lui, Victor Veliscu leaga si dezleaga totul în SRI, favorizându-i permanent pe fostii ofiteri de securitate, în detrimentul absolventilor Institutului National de Informatii. Victor Veliscu este cunoscut si pentru relatiile sale deosebit de strânse cu Sorin Ovidiu Vântu, om de afaceri specializat în operatiuni frauduloase, cu tentacule întinse în întregul sistem financiar si bancar românesc. A si lucrat pentru acesta, timp de câtiva ani buni.

Gheorghe Vicol. Fost ofiter de securitate. În 1998 era seful biroului SRI din Onesti, judetul Bacau.

Mihai Vidican. Fost ofiter de securitate. Dupa decembrie 1989, a fost încadrat în SRI, la sectia din Timisoara. Dupa un scandal privind strângerea unor semnaturi în favoarea candidaturii lui Viorel Salagean la Presedintie, corvoada la care au contribuit si sectiile SRI din Ardeal, s-a pensionat.

Florin Viisoreanu. Fost ofiter de securitate la Giurgiu. Dupa evenimentele din decembrie 1939, a fost transferat la sectia SRI din Alexandria. Exte un exemplu tipic pentru permutarile operate la nivelul personalului din fosta Securitate, pentru a se pierde urma unor ofiteri implicati în fapte detestabile.

Tanase Vizitiu. Fost ofiter de securitatre. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost cooptat în Brigada antiterorista a SRI, în efectivele ei dizlocate la Aeroportul International Otopeni. În 1992 s-a constatat ca livra informatii de serviciu revistei Europa, editata de Ilie Neacsu, pâna mai ieri deputat al PRM, sarit ulterior în barca PSD.

Dan Vladu. Fost ofiter de securitate. În SRI a devenit seful sectorului contraspionaj din cadrul sectiei din Constanta. În primavara lui 2000 a fost remarcat filând stafful PDSR, aflat în vizita în localitate.

Teodor Vlaicu. Fost ofiter superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. Înainte de decembrie 1989 a condus sectorul de contrainformatii din Cluj. Aceeiasi misiune i-a revenit si dupa înfiintarea SRI, la scara întregii Transilvanii. Fiul sau a fost încadrat în sectia SRI Cluj, desi nu avea pregatirea necesara.

Ioan Vladut. Fost ofiter de securitate. Sub gradul de locotenent colonel, a fost unul dintre primii sefi ai Centrului Operativ Zonal Oltenia al SRI.

Ilie Vrânceanu. Fost ofiter de securitate si fost sef al filialei Fondului National de Investitii din judetul Bistrita. Fondul a fost falimentat de Sorin Ovidiu Vântu, care si-a însusit fraudulos cea mai mare parte din banii a 300000 deponenti.

Ion Zahiu. Fost ofiter de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost cooptat în structurile SRI, fiind înaintat la gradul de colonel si avansat în functia de sef al sectiei SRI din Buzau. Dupa trecerea în rezerva, a devenit director în filiala din România a companiei DHL.

Dumitru Zamfir. Fost colonel de securitate, în prezent general SRI, sef al serviciului care asigura si interceptarile convorbirilor telefonice. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigada. Cei care îl cunosc afirma ca s-ar fi îmbogatit prin deturnari de fonduri din bugetul SRI.

Grigorie Zagarin. Fost ofiter de securitate. Preluat în structurile SRI a fost înaintat la gradul de colonel si, apoi, de general de brigada. S-a pensionat recent, din functia de sef al Diviziunii de contraspionaj.

Andrei Zeno. Fost ofiter de securitate. Dupa decembrie 1989 a fost trecut în rezerva. Sub presedintia lui Emil Constantinescu l-a acuzat pe seful statului ca ar fi fost agent al unei puteri straine. Declaratiile sale au fost administrate de PRM astfel încât sa genereze un scandal cât mai rasunator. Condamnat cu suspendare, Andrei Zeno a devenit deputat PRM. Decedat


06-07-2008 05:11:51
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Prim-adjunctul SIE, un general cu dosar penal la Parchetul Militar

La tepe in Piata Victoriei, baieti!
Cu astfel de indemnuri revolutionare a castigat Traian Basescu in 2004 simpatia electoratului.Viitorul presedinte promitea cu ochii in lacrimi o reforma a’ la Tepes asa cum n-au mai vazut romanii in ultimii 50 de ani. Se astepta o epurare a clanurilor pesediste din serviciile de informatii. Ofiterii de Securitate: Silviu Predoiu, Marcel Alexandru, Marin Valcea, Vasile Sarca, Adrian Isac, Nicolae Vintilescu, Grigore Istrate au activat la post” in Occident, inca de pe vremea dictatorului Ceausescu. Presa a scris referitor la adjunctii directorului SIE ca avem de-a face cu doua personaje pregatite ca agenti anti-NATO in perioada cea mai neagra a dictaturii ceausiste”. In cazul generalilor Silviu Predoiu si Vasile Sarca putem vorbi despre ofiteri CIE-DIE pregatiti la scoala de la Branesti pentru a lupta impotriva Occidentului. Dupa ce Silviu Predoiu a fost semnalat in presa ca informator al Moscovei, Basescu l-a ridicat in functie. Agentul Pumnea (numele de cod al Predoiului in Centrala SIE) a fost deconspirat in documentele oficiale MAE. Hackerii l-au postat pe diplomatul nigerian” pe Internet. Romania a intrat in UE cu un spion comunist, sef in cel mai important serviciu de informatii al tarii, posesor al dosarului penal 11/P/2006 la Parchetul Militar.
Generalul de brigada Silviu Predoiu s-a nascut pe 5 august 1958 la Bucuresti. In Anuarul Diplomatic si Consular al Romaniei, editat de MAE, este consemnat faptul ca actualul primadjunct SIE a absolvit Facultatea de Geologie- Geografie Bucu resti. Vechii sai colegi de Securitate afirma despre general ca a fost impins” de tatal sau la ICE Geo min in perioada 1984-1985. Anuarul Diplomatic si Consular al Romaniei mai spune despre Predoiu ca intre 1985 si 1993 si-a desfasurat activitatea la Regia Autonoma Metale Rare Bucuresti, o intreprindere a Ministe ru lui de Interne unde erau parcati” toti securistii cu bube in cap sau deconspirati din diverse motive. Nu a stat la metale rare decat pana-n ’87, cand a intrat la Scoala de Secu ri ta te de la Branesti. O perioada in care PCR si Securitatea isi alegeau cu mare grija cadrele. CVul de securist postat pe site-ul SIE nu pomeneste decat despre cursurile intensive de informatii, jurnalism si management ale Predoiului. Presa a relatat ca generalul este fiul unui securist de frunte. Jurnalistii spun despre Niculaie Predoiu, (fost sef contrainformatii de la Inspectoratul General al Militiei Giurgiu inainte de 1989) ca era poreclit de subordonati Tiganul” sau Laleaua neagra”. Era bun prieten cu seful Militei Brasov, tatal fostului sef SIE Gheorghe Fulga. Astfel, in anul 1986, securistul ar fi fost indepartat din functia de sef CI Militie de catre noul sef al IGM, generalul de contrainformat ii militare Constantin Nuta, pentru legaturi suspecte cu clanul Fulga. Tatal lui Silviu Predoiu era bun prieten si cu generalul de Securitate Oprescu, ta tal pesedistului Sorin Oprescu. La Revolutie, ceta te nii furiosi l-ar fi fugarit pe strada pe tatal actualului prim-adjunct SIE. Predoiu junior a lucrat ca ofiter CIE acoperit in Comert Exterior” si a fost retras in Cen trala” SIE in anul 1990.
Cariera diplomatului Pumnea a inceput
si s-a sfarsit in Nigeria Numele de cod al generalului Silviu Predoiu in SIE este Pumnea”. Presa a scris ca in anul 1993, fostul spion al Centrului de Informatii Externe a fost numit secretar III” la Ambasada Romaniei din Lagos, alaturi de alti ofiteri sub acoperire ca: Emil Rapcea, Catalin Costache si Bogdan Dumitrescu. Acestia au format Filiera Nigeriana. Ultima ramasita, Bogdan Dumitrescu, a fost arestat si judecat la Lagos, spre sfarsitul anului 2006, pentru spionaj militar in favoarea Moscovei. Exista informatii ca Emil Rapcea, seful celor trei, se intalnea deseori cu Ser - ghei Lavrov in anii 1993-1997, perioada in care rusul era atasat politic la Ashabad. Daca pe site-ul SIE, in dreptul generalului Predoiu figureaza misiune externa intre anii ’93-‘97, Ministerul Afacerilor Externe l-a deconspirat pe diplomat mai intai in anuarul din 1994, apoi prin comunicatul biroului de presa. In viziunea” MAE, securistul Predoiu s-a aflat in misiune permanenta la Ambasada Romaniei la Lagos (Nigeria), in perioada 18.10.1993- 22.11.1997. Pe durata misiunii s-a ocupat de presa si relatii consulare”. Fara comentarii. Dupa un scandal monstru cu personalul ambasadei si dupa ce a fost injunghiat in mod misterios (se pare chiar de portarul reprezentantei), Predoiu a fost retras de urgenta in tara.
Jurnalistii l-au dovedit pe mincinos
Presa a relatat despre Silviu Predoiu ca ar fi fost amestecat in afaceri dubioase cu petrol impreuna cu afaceristi dubiosi romani si nigerieni si ca ar fi avut relatii cu spioni rusi. Nigeria este o zona gri pe harta contrabandei cu armament si produse petroliere, de pe care am fost scosi recent in mod brutal prin afacerea Bogdan Dumitrescu”. In ciuda evidentelor, Predoiu a negat vehement chiar si faptul ca ar fi fost la post in Nigeria. Dupa mai multe articole dure aparute in presa centrala in 2005, ce dezvaluiau abuzuri grave infaptuite de generalul-dandana Predoiu, SIE a facut prima intalnire informala cu presa. Au invitat cativa jurnalisti responsabili” (unii dintre ei dovediti ulterior ca fiind colaboratori cu dosar greu la Securitate). Ocazie cu care generalul a negat orice colaborare cu rusii sau misiune la post in Nigeria. A avut ghinion. La scurt timp dupa minciu na, jurnalistii l-au dovedit prin publicarea unor documente oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe. Nici macar jurnalistii convenabili nu l-au mai putut ajuta. Dupa ce a fost retras, din cazua backgroundului rusesc, diplomatul” CIE a avut o ascensiune fulminanta in Centrala SIE. A fost numit sef de birou in 1997, perioada in care s-ar fi ocupat de spatiul tari lor exsovietice. Contraspionajul extern i-a intoc mit la vremea aceea un dosar, pe care Predoiu l-a musamalizat imediat ce a ajuns director al Directiei de Protectie Interna. In anul 2000, Predoiu era locotenent-colo - nel. PSD-ul l-a promovat fulgerator director si l-a avansat la gradul de general pentru servilism. In perioada 2000 – 2002 a fost numit sef al Directiei de Combatere a Crimei Organizate, apoi sef al Directiei Antiterorism. Dupa ce generalul Adrian Isac a plecat de la sefia Directiei de Protectie Interna, l-a promovat in locul sau pe Predoiu. In cele din urma, a fost numit director al Directiei Generale de Securitate din SIE, functie din care taia si spanzura in voie. De acum inainte, nimic nu-l mai putea opri pe Pumnea.
Cumetrii SIE, coruptie si promovare
Presa centrala a relatat pe larg aventurile generalului Silviu Predoiu din legislatura trecuta. Directia Generala de Securitate a SIE devenise o veritabila unitate de politie politica. Infiintata de fostul sef SIE Gheorghe Fulga si condusa de generalul Predoiu, directia s-a ocupat cu identificarea si inde - par tarea ofiterilor care nu acceptau compromisurile cu puterea pesedista. Din surse neoficiale si din plan gerile penale ale unor ofiteri maziliti, am aflat ca accesul in institutie nu se putea face decat cu spagi si la recomandarea PSD. Apartenenta la o familie de securisti atarna foarte greu in cariera viitorilor ofiteri de informatii. Lantul cumetriilor este infricosator, iar trimiterea la post insemna un lung sir de cotizatii la seful de directie si la secretarul de stat care il sustinea pe ofiter. Lunar, o parte din salariul primit la post” mergea catre acestia. De altfel, in cursul anului 2006, Traian Basescu s-a vazut nevoit sa treaca in rezerva o gloata de securisti corupti. Din patru adjuncti ai directorului SIE Fulga (echivalentul secretarilor de stat), au mai ramas doar doua posturi. Din cauza gradului inalt de politizare si coruptie din institutie, multi tineri au parasit SIE. Multi dintre cei inlaturati spun ca generalul Silviu Predoiu are o ura viscerala pe tinerii educati. S-au luat ma - suri drastice de ascultare a telefoanelor ofiterilor, fara mandat de la procuror sau judecator. Cel care a confirmat abuzurile urechistilor a fost Claudiu Elwis Saftoiu. A platit cu functia. Tehnica de indepartare a neavenitilor” era simpla. Cu ajutorul unui psiholog fidel (Bianca Serb), multi ofiteri SIE au fost declarati de Predoiu labili psihic si nu au mai fost trimisi la post. Prin inscenari, abuz de putere si manipulare, Pumnea a distrus cariera multor tineri de perspectiva. Silviu Predoiu a negat toate acuzatiile aduse in presa. El spune ca este normal sa fie atat de dusmanit, din cauza functiei pe care o detine. Nu este usor sa fii caine de paza in SIE. Cert este un lucru: presedintele Traian Basescu a pus mana pe dosarul complet al lui Silviu Predoiu in data de 10 ianuarie 2005. In loc sa reformeze SIE, cel care promitea pesedistilor tepe in Piata Victoriei” l-a promovat pe general, la data de 18 noiembrie 2005, prim-adjunct al directorului, practic seful spionajului extern.
Sotia lui Pumnea, sefa la Personal
Ca mai toate consoartele barosanilor Serviciului de Informatii Externe, nevasta generalului Predoiu, colonelul Catalina Predoiu a fost adusa in 2001 la Compartimentul Sinteza. In 2005, doamna Pumnea a fost avansata sef al Serviciului Analiza”, apoi a devenit sefa unui compartiment al Directiei Resurse Umane care se ocupa cu angajarile si cu promovarile ofiterilor. Practic, in acel moment, familia Pumnea” taia si spanzura in SIE. In noiembrie 2006, dupa mai multe dezvaluiri de presa, Catalina Predoiu a fost inlaturata fara prea mult tam-tam. Cel mai probabil a fost trimisa la acoperire. La sefia Directiei de Resurse Umane” a SIE a ramas bunul prieten al presedintelui Traian Basescu de la Tokio, generalul Valeriu Ruset.

Nu am fost niciodata in Nigeria. Ohanesian minte!


Lovit de hackeri pe Internet, Pumnea haituieste jurnalistii
L-am cunoscut pe generalul Silviu Predoiu in luna martie 2005, cu putin inainte de celebra rapire din Irak. In urma unor articole dure la adresa SIE, publicate intr-un cotidian central, generalul Silviu Predoiu a hotarat organizarea primei conferint e informale cu jurnalisti. Din partea SIE, printre altii mai participau generalii Marcel Alexandru, Nicolaie Goia, fostul purtator de cuvant Vica Taranu si seful relatiilor cu presa Nicolae Vintilescu. Generalul Marin Valcea, diplomat 5 ani la Tokio, a refuzat sa se prezinte in fata presei. O figura aparte a fost foarte apropiata” generalului Silviu Predoiu, psiholoaga SIE Bianca Serb. Figura stearsa, cu ochelari rotuzi si grosi ca fundul sifonului, Bianca are un aer de stahanovista. Necunoscatorilor in domeniu le poate provoca fiori mai ceva ca Ana Pauker. Protejata prim-adjunctului a fost promovata fulgera tor, primind chiar doua grade intr-un an. In prezent, simtindu-se vulnerabil, Predoiu este insotit pas cu pas de domnisoara psiholog. Ofiterii din sistem care au avut de-a face cu cei doi, spun ca acestia au creat in institutie o atmosfera deosebit de incordata. Revenind la intalnirea informala cu mass-media, generalul Predoiu a profitat de o pauza de prajituri si a afirmat in mijlocul ziaristilor ca nu a fost niciodata la post in Nigeria. Ohanesian minte!”, a afirmat el. L-a tradat biografia de pe site-ul institutiei. Neprofesionalismul personajelor promovate de pesedisti, apoi de Traian Basescu la conducerea SIE, reiese din biografiile publicate pe www.127.0.0.1. La capitolul evolutie profesionala, ofiterul operativ de contraspionaj extern” figureaza 1993-1997 – misiune externa de lunga durata”. Raspunsul Ministerului Afacerilor Externe (nr. A1/L544/3) dezvaluie de asemenea ca Domnul Predoiu Silviu a fost in misiune permanenta, in perioada 1993-1997, la Ambasada Romaniei din Lagos, unde a avut functia de secretar III”. Adicatelea, si ofiter de informatii si diplomat in Nigeria. Mai mult, jurnalistii l-au prins cu minciuna pe ofiterul sub acoperire chiar pe Internet. Radiograma nr. 888 din data de 18.11.1996 trimisa de Ambasada Romaniei din Nigeria, semnata de Silviu Predoiu, secretar III”, a fost postata de hackeri pe site-ul : http://www.chace-ortiz.org/umc/. Razbunator din fire, uitand ca are dosar penal ( 11/P/2006 ) la Parchetul Militar, generalul Silviu Predoiu a depus un denunt penal impotriva mea. In data de 13 aprilie 2007, un comunicat postat pe site-ul SIE, il infiereaza proletar pe dusmanul poporului”, jurnalistul Ohanesian Eduard Ovidiu. Recent, procurorul Dan Voinea, cel care a indraznit sa-l cerceteze pe geniul spionajului extern romanesc, a fost inlaturat din dosar. Cu ajutorul magistratilor acoperiti de la varful Parchetului General, SIE l-a lucrat cu pricepere pe Voinea. A fost dat la o parte si din Dosarul Revolutiei.

Scoala de securisti de la Branesti... ...
pregatea intens agentii antioccidentali, in special impotriva NATO. Generalul Ion Mihai Pacepa a publicat in presa centrala informatii despre scoala de agenti a regimului comunist: Scoala de la Branesti a fost, oarecum, creatia mea. Ea a inlocuit scoala pentru informatii externe de la Moscova, unde erau trimisi ofiterii DIE pana atunci. Scopul scolii a fost sa pregateasca spioni, cu prioritate impotriva tarilor NATO. Am raspuns de activitatea ei. Am modernizat-o (constructii, concept, inventar). Am avizat tematica cursurilor si am aprobat listele de cursanti. Acestia erau repartizati pe tari (SUA, Anglia, Germania, Italia etc), inrolati in cursuri intensive de limba, si obligati sa vorbeasca limba respectiva in majoritatea activitatilor scolare si sociale. Cursantii invatau, de asemenea, tehnica de informatii, de contrainformatii, si sisteme de legatura, inclusiv radio si cifru. Ei erau, de asemenea, pregatiti pentru a face fata cerintelor diplomatice si sociale din tarile respective. invatau tenis, golf, inot subacvatic, alpinism etc. Toti trebuiau sa treaca si prin perioade de aplicatii practice care includeau rezistenta la anchetari ostile. Scoala a avut caracter strict secret si a fost legendata drept centru de radio-emisie pentru emisiuni in limbi straine. Un vast camp de antene, care se puteau vedea de la distanta, i-a consolidat legenda”. In anii ‚80, contextul international si presiunile la adresa dictaturii din Romania au facut ca la Bucuresti sita recrutarilor in DIE/CIE sa fie una foarte dura. Privind cu atentie la generalul Nicolae Plesita, fost sef CIE dupa fuga generalului Pacepa, putem spune cu siguranta ce fel de oameni erau instruiti la Branesti. Este greu de crezut ca un ofiter ca Silviu Predoiu, pregatit ideologic si indoctrinat timp de doi ani intr-o baza de spionaj se poate rupe de practicile invatate acolo.



Iata dovada ! Radiograma decriptata de hackeri si postata pe Internet l-a dat in vileag pe Silviu Predoiu. Alaturi de ofiter contrasemneaza un alt diplomat greu”, Gheorghe Dumitru. Fiul sau, Horia Dumitru, a fost racolat de Predoiu si este in prezent ofiter in cadrul Serviciului de Informatii Externe. Unul dintre cei mai slabi contraspioni” romani.

Ultima modificare facuta de CIUDATUL SA (06-07-2008 05:23:44)


06-07-2008 05:21:56
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
In 22 decembrie 1989, Departamentul Securitatii Statului (DSS), politia politica a regimului communist din Romania, avea un efectiv total de 15312 angajati, dintre care 10114 ofiteri, 791 maistri militari, 3179 subofiteri si 1228 personal civil. De asemenea, beneficiase de serviciile a peste 400.000 informatori, dintre care 136.000 au fost extrem de activi in zilele premergatoare evenimentelor din 1989, soldate cu fuga si apoi executarea familiei Ceausescu1. In unitatile centrale ale Securitatii lucrau 6602 persoane, in cele teritoriale si la Securitatea Municipiului Bucuresti 6059, in scolile de pregatire si perfectionare a cadrelor 225, iar in unitatile speciale acoperite 2426, dintre care 1892 ofiteri2. Pe multi dintre acestia, ziua de 22 decembrie 1989 i-a gasit nepregatiti. Un exemplu: derularea evenimentelor a fost atit de rapida, incit la doua ore dupa ce curtea Inspectoratului Securitatii din Brasov era impinzita de multime, o masina, condusa de un maistru militar, aducea de la una din fermele Gospodariei de partid din apropierea Brasovului un porc, pentru masa de sarbatori a cadrelor. Aceeasi lipsa de imaginatie in evaluarea evenimentelor care au urmat, izvorita din sentimentul fiecarui securist, de apartenenta la o casta imuabila, a dus la blocarea sistemului.

Nici in haosul generalizat care a domnit in 22 decembrie 1989 si nici ulterior modul de dizolvare si de punere sub control a structurilor DSS n-a fost clar precizat in succesiunea de acte normative emise de puterea provizorie. In aceeasi situatie s-a aflat si aparatul partidului comunist. Mai intii, in Comunicatul catre tara al Consiliului Frontului Salvarii Nationale, citit la Televiziune de Ion Iliescu pe 22 decembrie 1989 in cursul serii, se spunea doar ca “intreaga putere in stat este preluata de Consiliului Frontului Salvarii Nationale. Lui i se va subordona Consiliul Militar Superior, care coordoneaza intreaga activitate a armatei si a unitatilor Ministerului de Interne”. Desi aceasta formulare era suficient de confuza pentru a amplifica nesiguranta si deruta fara margini din acea perioada, CFSN a revenit abia pe 24 decembrie cu un alt comunicat, in care se arata: “Unitatile Ministerului de Interne se vor integra in Ministerul Apararii Nationale, care preia comanda unica asupra tuturor trupelor si mijloacelor de lupta ale tarii”3. In cele doua zile care au urmat fugii lui Ceausescu, asupra fostei Securitatii fusese aruncata anatema, dar demonizarea s-a rezumat doar la nivelul constiintei publice. Pentru ca incepuse dizolvarea ei in apele puterii, a lipsit, de atunci si pina astazi, o condamnare oficiala a actiunilor represive ale fostei politii politice.

O mutare deloc lipsita de importanta pe tabla de joc a acelor zile a reprezentat-o emiterea pe 26 decembrie de catre CFSN a unui decret, cu un unic articol, care avea urmatorul continut: “Se numeste in functia de Ministru al Apararii Nationale generalul-colonel Nicolae Militaru”4. Suspectat de catre Ceausescu de tradare in favoarea KGB-ului, generalul Militaru fusese indepartat din functiile de comanda de aproape un deceniu, timp in care se aflase sub atenta supraveghere a Securitatii. Odata instalat in functie, ministrul apararii a semnat, alaturi de Ion Iliescu un nou decret privind soarta fostului DSS. La articolul 1 al Decretului CFSN nr.4 se preciza: “Trec in componenta MApN Departamentul Securitatii Statului, Comandamentul Trupelor de Securitate, impreuna cu organele si unitatile din subordinea acestora. Sint incluse in acestea structura, bugetul, personalul, armamentul, munitia, tehnica din dotare, fondurile fixe, precum si activul si pasivul din tara si din strainatate”5.

Pe fondul manipularii opinei publice, careia i se aratau la televiziune imagini cu centre de ascultare dezafectate, in primele luni ale anului 1990 s-a desfasurat o intensa activitate de regrupare a structurilor fostei Securitati, in paralel cu eforturile unor demnitari ai momentului de a le controla. Formal, DSS trecuse inca din 22 decembrie in subordinea Ministerului Apararii. In 31 decembrie insa, imediat dupa arestarea lui Iulian Vlad si a apropiatilor sai, presedintele CFSN Ion Iliescu l-a numit comandant al Departamentului Securitatii Statului pe Gelu Voican Voiculescu (la acea data, vice-prim ministru in Guvernul provizoriu)6. In seara aceleiasi zile, la ora 22, acesta a organizat o sedinta extraordinara la sediul Internelor, convocindu-i pe ofiterii superiori din Securitate. La intrunire, Voican le-a garantat ofiterilor DSS ca noua putere nu va purta un razboi impotriva lor, ci se va limita doar la destructurarea institutiei. Incepind cu 2 ianuarie 1990, generalul Militaru si Voican Voiculescu au coordonat preluarea de catre MApN a Securitatii. Concret, s-a trecut la analizarea organigramei acesteia si la creionarea viitoarelor structuri informative ale Romaniei. Ele au avut ca baza personalul si logistica Securitatii, care in mod formal nu a fost niciodata desfiintata. Reamintim ca prin Decretul semnat in 26 decembrie de Ion Iliescu si Nicolae Militaru, Departamentul Securitatii Statului era trecut in componenta MApN, iar in 31 decembrie 1989 la comanda acestuia a fost numit vicepremierul Gelu Voican Voiculescu. Documentele stocate in arhivele DSS, vasta retea de informatori, potentialele servicii care puteau fi aduse de ofiterii de informatii si nu in ultima instanta afacerile Securitatii nu puteau ramine nevalorificate sau lasate de izbeliste si noua putere a inteles rapid acest lucru7.

Soarta Securitatii, care a disparut de la sine, fara ca aceasta disparitie sa fie legiferata, a fost impartasita si de fostul partid comunist, din aceleasi motive. Decretul de dizolvare a PCR, semnat la presiunea strazii in 12 ianuarie 1990, a fost abrogat peste cinci zile, in urma unei decizii a Consiliului CFSN8. O eventuala dizolvare ar fi atras problema succesiunii si legiferarea modului de impartire a patrimoniului PCR. In ambele cazuri, pe linga ratiunile politice ale noii puteri, care ezita o ruptura clara cu trecutul, a mai existat una. Am numi-o privatizarea regimului comunist, dupa modelul care se derula in acele momente si in URSS9. Ofiterii fostei Securitati au contribuit la acest proces in trei feluri: a) in cadru organizat; b) prin actiuni individuale sau de grup, plasate insa sub protectie institutionala; c) pe cont propriu – intr-un procent redus si cu un succes discutabil.

Astazi, ofiterii fostei Securitati se impart in trei mari categorii. Prima ii cuprinde pe cei care au reusit in viata ca politicieni sau oameni de afaceri. A doua, pe cei care au reusit in viata, dar si in cariera, ajungind, de la gradul de capitan, maior sau colonel dinainte de 1989, la cel de general si chiar de sef al unei structuri de informatii din Romania, functii care aduc, pe linga un trai imbelsugat, dulcele sentiment al puterii. In a treia categorie intra “fraierii”, retrasi din orice activitate, care prefera sa traisca, pur si simplu, din pensie, la care uneori mai adauga veniturile gospodariei parintesti de la tara sau, in cazurile cele mai fericite, o activitate lucrativa, de genul celei de consilier la firme de paza si protectie sau sef de personal la intreprinderi mici si mijlocii. Practic, aceasta impartire reflecta grila “sociologica”, am spune, a componentei fostului aparat de Securitate inainte de 1989. Primele doua segmente sint ocupate in genere de ofiteri “afirmati” la inceputul anilor ’70, multi adusi la Şcoala de Securitate Baneasa cu promisiuni, dintre studentii si absolventii bine clasati ai facultatilor. Biografia generalului Alexandru Tanasescu este un bun exemplu. Pina la caderea regimului Ceausescu, acesta a fost ofiter in spionajul romanesc. Noul regim l-a propulsat in functia de director adjunct al Serviciului de Informatii Externe (functie pe care a ocupat-o pina in decembrie 1999). Tanasescu a absolvit cu brio Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti in 1967, fiind incadrat la absolvire cercetator la Institutul de Studii Istorice si Sociologice, pina la 3 ianuarie 1973, cind a fost incadrat in fosta Directie Generala de Informatii Externe10. Aceasta politica activa a fost conceputa de cel care in 1989 era sef al Departamentului Securitatii Statului, generalul Iulian Vlad. In 1969, an de apogeu al reformelor structurale din DSS, acesta ocupa functia de sef al Directiei de Invatamint a Securitatii. Cea de-a treia categorie, am putea spune atipica in contextul evolutiei generale a aparatului este dominata de oameni care au ajuns in Securitate in urma unor “conjucturi”, percepute si de ei insisi drept un compromis asumat pentru o viata ceva mai buna sau, pur si simplu, de ofiteri recunoscuti in trecut pentru incompetenta lor. Fara indoiala, cea de-a treia categorie apartine istoriei. Primele doua, insa, continua sa puna in practica o cutuma atribuita instructorilor KGB-ului, in legendele care circula printre fostii securisti: “unii scriu istoria; noi o facem”.

*

Cea mai importanta mostenire lasata de Securitate in societatea romaneasca a fost frica. Pina si astazi, evocarea acestei institutii naste sentimente amestecate – de frica in primul rind, dar si de repulsie. In decembrie 1989, Securitatea era urita de majoritatea romanilor, in special ca urmare a brutalitatilor si arsenalului de incalcari ale drepturilor omului de care aceasta s-a folosit. Baza ideologica a actiunilor violente indreptate impotriva inamicilor regimului comunist de catre Securitate fusese fundamentata in mai multe scrieri de catre V.I. Lenin, ideolog studiat cu acribie de orice activist de partid sau securist din Romania: “Caracteristica necesara, conditia sine qua non a dictaturii proletariatului o constituie reprimarea prin violenta a exploatatorilor ca clasa si, in consecinta, violarea democratiei pure, adica a egalitatii si a libertatii fata de aceasta clasa”11.

In Romania comunista, opozitia fata de regim a fost reprimata cu cruzime prin intermediul Securitatii, virful unui triunghi represiv la baza caruia se afla partidul comunist, iar pe celelalte doua laturi de sprijin se situau Procuratura si Militia. In mod paradoxal – si nu intimplator – securitatea, un termen care defineste de regula starea de confort si de absenta a tulburarilor provocate de imixtiuni in viata privata a cetateanului, a fost ales sa numeasca o institutie care a practicat tocmai restringerea pina la anulare a drepturilor omului, pentru a impune rigorile partidului-stat, in numele dictaturii proletariatului si al fauririi socialismului. Securitatea a fost parte a unui sistem integrat, care “obstructioneaza sau anuleaza activitatea juridica si transforma guvernul intr-un agent activ in lupta pentru putere”, profesind terorismul de stat12. Cele trei elemente ale terorii de stat le regasim sustinute in Romania cu ajutorul Securitatii. Ele constau in primul rind in practicarea violentei, prin arestari abuzive, detentii ilegale chiar in raport cu legislatia comunista si torturarea opozantilor politici. In al doilea rind, institutiile statului au practicat o secretizare a informatiei publice, impunindu-si monopolul si controlul asupra acesteia, iar in al treilea rind s-a derulat un amplu proces de controlare a populatiei si manipulare a ei, cu sprijinul unei vaste retele de informatori dezvoltata de catre politia politica. Violenta, secretizarea si controlul au fost pirghiile utilizate de Securitate in conservarea regimului comunist, prin exercitarea politiei politice.

Cum a fost posibil? e o intrebare retorica, care s-a pus foarte des in momentele de soc de dupa rasturnarea regimului comunist. Un raspuns l-a dat inca din 1985 intr-un eseu dizidentul est-german Jens Reich, reputat profesor de bio-matematica, in care autorul vorbea de o “pierdere a constiintei in umbra STASI”, politia politica din Republica Democrata Germana. Reich pune puterea regimului in seama controlului exercitat de Securitate asupra mecanismelor fricii, pentru ca “alaturi de frica se strecoara si lasitatea in fata autoritatii, constringerea de a te purta bine, a fi pe linie si totodata acea abila retragere in cochilie a melcului: un amestec intre supunere si reflexul de a te preface mort. Cele mai eficiente servicii le face Securitatea, prin simpla ei existenta, nu prin actiuni. Ea declanseaza un mecanism fin de autocenzura, subordonat constientului, care actioneaza ca un sistem de reflexe si anihileaza din fasa toate iesirile, impiedicind aparitia unor conflicte cu sistemul”13. Şi in Romania deceniului opt al secolului trecut, regimul era acceptat cu resemnare si insusit ca o parte a universului cotidian de larga majoritate a populatiei, iar principiile sale erau proclamate si chiar asumate drept legitime de mult mai numerosi cetateni, in comparatie cu momentul instaurarii comunismului. Represiunea impregnase cotidianul si nu mai iesea in evidenta; raul se banalizase, la capatul a trei decenii de administrare a violentei, cu o rigoare stiintifica.

Mijloacele deosebit de brutale nu au fost abandonate decit pentru scurte perioade de timp in istoria Securitatii. S-a afirmat ca in anii 80 acest gen de violente nu au mai facut parte din arsenalul de mijloace utilizate de catre politia politica din Romania. Nimic mai fals. Este de notorietate cazul inginerului Gheorghe Ursu, ucis in bataie in arestul Securitatii la 17 noiembrie 1985, pentru faptul de a fi scris un jurnal intim in care isi batea joc de Nicolae si Elena Ceausescu14. Toti dizidentii din anii 80 au relatat, de altfel, ca au fost supusi unor anchete brutale, singura deosebire fata de anii stalinismului fiind un regim de detentie ceva mai blind. Violente excesive, decupate din arsenalul stalinist, au fost utilizate si impotriva muncitorilor revoltati la Brasov in 15 noiembrie 1987. Am cules peste 50 de marturii privind anchetarea lor de catre Securitate. Unul dintre muncitorii arestati atunci ne-a relatat: “N-am crezut ca sint in stare sa suport asemenea bataie. Am cazut si tot nu se opreau, ma loveau si cu picioarele. Dupa care m-au ridicat, mi-au legat miinile la spate in veriga din perete si pret de citeva ore au continuat bataia. Cred ca lesinasem, m-am trezit ca au aruncat cu apa, mi-au desfacut miinile si mi-au spus scrie. Nu puteam sa scriu, tremuram tot. A doua zi, ne-au scos pe hol si ne-au aliniat. A venit tovarasa Cebuc, reprezentanta partidului, impreuna cu citiva generali. Treceau pe linga noi si ne scuipau. Am reusit sa slabesc cel putin 12-13 kg, in 7-8 zile. M-au batut in fiecare zi si nu ma lasau sa dorm. Aveai impresia ca fac niste experimente, sa inteleaga si ei ce vedeau prin filme”15. Doi dintre muncitorii arestati au decedat la scurta vreme dupa eliberare, iar majoritatea celor anchetati atunci, desi erau tineri, sufera in prezent de boli grave de rinichi, stomac, ficat, datorita leziunilor provocate prin violenta de catre securisti.

Violenta nu a fost doar apanajul regimului comunist. Ea a fost utilizata si dupa decembrie 1989, in cadrul institutiilor politienesti. Marturie stau chiar acte oficiale, care arata modul brutal in care a fost reprimata in 13-15 iunie 1990 manifestatia opozantilor politici ai regimului Iliescu. Doi oameni au fost impuscati de politisti si militari, iar alte citeva sute au fost arestate si torturate in sediile de politie sau unitati militare de catre brigazi mixte de politisti, ofiteri ai serviciilor secrete si mineri. De altfel, serviciile secrete (atit Serviciul Roman de Informatii, cit si Unitatea de Informatii din Ministerul de Interne), in componenta carora au intrat numerosi ofiteri din Securitate au participat activ la infiltrarea si reprimarea manifestatiilor16. Chiar daca violenta nu mai face parte din practicile curente ale regimului politic post-comunist din Romania, cazurile semnalate din cind in cind de presa sau de organizatii de aparare a drepturilor omului arata conservarea unui numar mare de fosti militieni, procurori si ofiteri de Securitate in structurile de stat, care nu se pot desprinde de vechile obiceiuri.

Securitatea a actionat intodeauna cu obedienta, in urma dispozitiilor primite de la nivelul conducerii unui partid comunist care nu si-a pus niciodata problema unor reforme interne si, chiar si in anii 80, profesa un dogmatism de tip stalinist. Spre deosebire de celelalte tari foste comuniste, crimele si abuzurile politiei politice, ordonate de liderii comunisti, nu au fost investigate juridic, pina in prezent, decit intr-un singur caz – cel al asasinarii in 1985 a inginerului dizident Gheorghe Ursu. Aceasta situatie se mai intilneste doar in Rusia, Serbia si Albania. Autorii lor beneficiaza nu numai de invocarea imunitatii, prin prescrierea, dar si de declaratii politice de sprijin din partea unor oficiali. Pentru Romania, tara invitata recent sa adere la NATO, putem oferi ca exemplu cazul recent in care un deputat al Partidului Social Democrat, de guvernamint, a fost acuzat de un muncitor brasovean ca l-a anchetat cu brutalitate in 1987. Acesta, fost ofiter de Securitate vreme de 28 de ani, nu numai ca s-a bucurat de declaratii de sprijin din partea primului ministru si al presedintelui tarii, dar si-a actionat in judecata propria victima, ca si pe subsemnatul, Marius Oprea, pentru ca am facut publica declaratia muncitorului. De altfel, nu este primul proces intentat de un fost securist celor ce ii scormonesc trecutul. Un general de Securitate, Marian Ureche, care a condus Serviciul secret de combatere a coruptiei din Ministerul Justitiei din ianuarie 2001 pina in decembrie 2003, cind a demisionat din cauza dezvaluirilor privind activitatea sa de politie politica pina in 1989, m-a actionat de asemenea in judecata, solicitind trimiterea mea la inchisoare pentru faptul de a fi publicat documente care arata actiuni de politie politica la care a participat.

Aceste fapte recente continua politica oficiala aplicata in Romania imediat dupa caderea regimului Ceausescu, cind initiativa instrumentarii unui asa-zis “proces al comunismului” a esuat in derizoriu. Cele citeva anchete demarate la finele anului 1991 cu privire la crimele fostei Securitati au fost stopate, cu rare exceptii, inainte de a se finaliza prin trimiterea in judecata a faptuitorilor, iar procurorii care s-au ocupat de asemenea cazuri au fost indepartati din sistem sau marginalizati. Petitionarilor care au reclamat disparitia unor apropiati in universul concentrationar din Romania comunista li s-a raspuns, in genere, ca “nu exista date” in legatura cu respectivele persoane disparute, fara ca organele statului sa treaca la anchetarea serioasa a imprejurarilor acestor disparitii. Majoritatea disparitiilor, asa cum releva documente pe care le-am facut publice in diferite imprejurari, au in spate executarea sumara a celor disparuti, desi impotriva lor justitia nu se pronuntase prin condamnari la moarte. Executiile au fost premeditate, savirsite cu singe rece si in cunostinta incalcarii normelor legale.

Atit Securitatea, cit si ofiterii ei nu si-au modificat vreodata comportamentele violente de exercitare a politiei politica, ci doar le-au diminuat, in circumstantele in care acestea nu mai puteau fi tinute secrete. Practicarea indelunga a violentei de stat indreptata impotriva semenilor in scopul perpetuarii puterii corpului politico-militar comunist a impins in cele din urma arbitrariul in cotidian. Prin ’89, Securitatea devenise de mai multa vreme un rau banal. La fel a ramas pina in prezent, cind structurile ei continua sa impregneze societatea. Mostenitorii ei sint clasa politica a fostilor activisti, securisti si informatori, care au tot interesul sa pastreze in continuare, sub acoperirea unui discurs de subestimare a raului, cit mai putin stirbite structurile si puterea ei. Şi chiar sa o integreze astfel in NATO si Uniunea Europeana. Vointa politica a fostilor activisti de partid si a ofiterilor Securitatii, dominanta in Romania ultimilor 12 ani, s-a regasit in decizii parlamentare sau administrative si a facut ca mostenirea trecutului sa fie administrata tot de cei ce au sustinut vechiul regim comunist.

*

O dimensiune mai pasnica si de aceea foarte putin cercetata si cunoscuta chiar si in Romania este cea a implicarii structurilor fostei Securitati dupa 1989 in afaceri. Procesul de privatizare la care Securitatea a participat si participa in continuare activ este o copie la indigo a modului in care a decurs, pe numeroase segmente, asa-zisa tranzitie in fosta Uniune Sovietica. Singura exceptie o constituie caracterul non-violent al acestui proces in cazul romanesc. O posibila explicatie a acestui caracter non-violent este fidelitatea structurilor privatizate ale Securitatii fata de protectorii lor, fidelitate sporita de faptul ca aceste structuri au fost salvate si recuperate dupa decembrie 1989 de noua putere, in conditiile in care majoritatea populatiei solicita dizolvarea si tragerea lor la raspundere. Caracterul non-violent al transferului patrimoniului comunist din regimul proprietatii socialiste in cel al proprietatii private, fie ca este vorba de fonduri, conturi, afaceri profitabile sau imobile isi gaseste explicatia in strinsa legatura intre fostii securisti care au ales calea afacerilor, colegii lor ramasi in structurile informative si protectorii politici ai ambelor categorii, ei insisi exponenti ai vechii elite comuniste. Intre aceste verigi nu exista relatii concurentiale, ci de colaborare, bazate pe strinse relatii personale, cu o istorie care are vechi radacini si pe care momentul decembrie 1989 nu le-a modificat, ci le-a conferit o noua dimensiune.

Inainte de 1989, o parte importanta a ofiterilor din Directia de Informatii externe (spionajul romanesc, codificat UM 0544) au lucrat sub acoperiri comerciale in Occident, gestionind foarte multe dintre afacerile externe ale regimului comunist si ale Securitatii. In spionajul Romaniei Socialiste lucrau in preajma evenimentelor din decembrie 1989 un numar de 715 ofiteri, 36 maistri militari, 197 subofiteri si 111 personal civil. De asemenea, existau in Departamentul Securitatii Statului doua unitati care desfasurau activitati cu caracter exclusiv economic: Intreprinderea de Comert Exterior Dunarea, aflata sub comanda colonelului Constantin Gavril si Serviciul Independent pentru Comert Exterior, codificat UM 0650, aflat sub comanda colonelului Ştefan Alexandru. La ICE Dunarea lucrau 115 ofiteri, 10 subofiteri si 12 civili. In cadrul Serviciului Independent pentru Comert Exterior lucrau 41 ofiteri, 2 subofiteri si 2 civili. Sarcinile acestora erau de a controla comertul exterior al Romaniei. Cadrele fostei Directii de Informatii Externe sau UM 0544, actualmente Serviciul de Informatii Externe derulau si ele asa-zise “operatiuni speciale”, care constau in contrabanda, furturi sau vinzari de tehnologii si arme, precum si eliberarea de pasapoarte pentru plecare definitiva din Romania contra unor mari sume de bani sasilor si evreilor care doreau sa paraseasca Romania – aspect care poate fi considerat astazi trafic de carne vie. Ofiterii romani au pus la punct chiar formulare tipizate, prin care se stabilea valoarea fiecarui om care dorea sa paraseasca tara, in functie de studii, virsta si stare de sanatate. Fara achitarea sumelor, plecarea din Romania era imposibila, iar acoperirea acestora trebuia facuta din surse externe, intrucit bunurile imobiliare urmau sa fie confiscate de stat la parasirea tarii. Asemenea formulare mai exista in arhivele SIE17.


06-07-2008 05:26:21
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Odata cu “preluarea” fostelor unitati ale DSS de catre Ministerul Apararii Nationale in ianuarie 1989, Gelu Voican Voiculescu si Nicolae Militaru au hotarit includerea MapN a uneia dintre unitatile specializate in comert exterior ale Securitatii – este vorba de catre ICE Dunarea, care “se contopeste cu ROMTEHNICA”18. Ratiunea nu putea fi decit una – dinamizarea exporturilor “speciale” ale unitatii producatoare de armament militar, in conditiile in care concurenta pe piata crescuse invers proportional cu posibilitatile de desfacere. In aceste conditii, foste cadre ale Securitatii angajate la ROMTEHNICA au reusit ulterior performante deosebite, alaturi de ofiteri de informatii militari, precum vinzarea de echipamente militare Irakului. Un articol aparut in “New York Times” in vara anului 2002, bazat pe un studiu elaborat de doi experti americani in dezarmare nucleara, releva “semnarea unui contract in ianuarie 1995 pentru cumpararea a 250 de seturi de componente de motoare pentru rachete, pe care Irakul nu le putea produce, ceea ce incalca fara indoiala flagrant embargoul impus acestei tari de catre Organizatia Natiunilor Unite”19. Un contract similar se derulase anterior cu Iranul, in conditiile embargoului si sanctiunilor impuse de Statele Unite asupra acestei tari.

Nu numai armata a beneficiat de acest aport in “cadru organizat” al fostilor ofiteri de la ICE Dunarea. Pe ruinele acestei unitati a Securitatii a crescut chiar si un partid politic, condus de unul dintre colaboratorii ei in afaceri, Dan Voiculescu, actualmente presedintele Partidului Umanist Roman. Voiculescu a fost director al societatii comerciale CRESCENT, inregistrata in Cipru, firma prin care se intermediau, sub controlul Securitatii, mare parte din exporturile Romaniei. In legatura cu incarcaturile de otel, tabla si ciment ale unui unui numar de sapte nave care au parasit porturile romanesti la finele anului 1989 nu exista nici o dovada ca s-ar mai fi efectuat vreodata plata. Nu s-au gasit nici un fel de facturi sau declaratii vamale de export care sa probeze achitarea marfurilor, pentru ca nici nu mai avea cine sa le incaseze: ICE Dunarea, unitatea Securitatii care supraveghea aceste tranzactii, disparuse in decembrie 1989. Nu mai exista nimeni care sa-l poata trage la raspundere pe domnul Voiculescu pentru neachitarea contravalorii incarcaturilor acestor nave – regimul comunist, ca si Securitatea, cei care ordonasera si controlau aceste exporturi, nu mai existau – cel putin formal. Pentru a sesiza dimensiunile afacerilor derulate inainte de 1989 ca intermediar al Securitatii de Dan Voiculescu, astazi om politic si patronul unui popular canal de televiziune, trebuie spus ca numai prin intermediul CRESCENT, ICE Dunarea a realizat 40% din totalul exporturilor de ciment ale Romaniei pe anul 198820.

Dar nu numai Voiculescu a avut de cistigat de pe urma acestor tranzactii externe ale Securitatii, realizate prin unitatea specializata din subordinea spionajului comunist. Un control preliminar realizat in perioada 17 iulie – 10 august 2000 in arhivele operative si neoperative ale ICE Dunarea de Ovidiu Budusan, procuror specializat in fraude financiare din Parchetul General, a pus in lumina mai multe aspecte, din care retinem: nerepatrierea unor dobinzi la depozite bancare plasate de unitatea Securitatii in strainatate, practica platii unor comisioane exagerate, in numerar, catre intermediari in baza unor intelegeri prealabile, sume din care o parte erau ulterior plasate in conturi personale la banci straine de catre cei care gestionau tranzactiile si chiar ridicarea de bani in numerar de catre persoane fizice, la ordinul ICE Dunarea, de la ghiseele BRCE, fara ca operatiunile sa fie evidentiate in registre contabile – cei din urma fiind, foarte probabil, ofiteri de spionaj trimisi in misiuni deplin conspirate in Occident. Investigatiile s-au oprit aici. Dupa alegerile din 2000, arhivele ICE Dunarea au fost re-clasificate si ulterior au disparut de-a binelea, procurorul Ovidiu Budusan, autorul investigatiei, a fost demis din Parchetul General sub un pretext oarecare, iar asupra acestei laturi a implicarii institutionalizate a Securitatii si urmasilor ei in afaceri s-a asternut tacerea21.

Dupa 1989, o alta parte “vertebrata” a securistilor din ICE Dunarea si fostul Serviciu Independent pentru Comert Exterior au ramas sa faca afaceri in “cadru organizat”. Mai intii, numerosi ofiteri au fost preluati chiar in centrala Ministerului Comertului Exterior. Astfel, in primavara anului 1990, 11 fosti securisti ocupau functii de directori si sefi de serviciu, unul dintre ei ajungind chiar in functia de ministru intre octombrie 1991 si noiembrie 199222. La conducerile unor intreprinderi din subordinea acestui minister (precum FRUCTEXPORT, AGROEXPORT, METALIMPORTEXPORT sau TERRA au fost plasati, de asemenea, fosti ofiteri de securitate. Toti acestia proveneau din cadrul fostei ICE Dunarea, din Serviciul Independent pentru Comert Exterior al Securitatii, iar citiva erau foste cadre ale Directiei de Informatii Externe, spioni sub acoperirea de atasati comerciali, retrasi de la posturi dupa 1989. Au fost si ofiteri care au parasit ministerul in 1990 – cum a fost cazul fostului ministru adjunct Badita, care avea gradul cel mai inalt – acela de general de securitate. Generalul Badita a parasit “comertul exterior” in care se exersase in anii comunismului pentru postul de consilier economic sef al Ambasadei Romaniei la Teheran23.

Situatia nu e singulara. Un alt mare numar de ofiteri ai fostului DSS, proveniti din aceleasi structuri economice specializate in afaceri oneroase, au ajuns bine plasati in structuri ale statului, apropiate indeletnicirilor lor anterioare. Astfel, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comertului si Ministerul Turismului numisera pina in august 1993 un numar de 17 fosti ofiteri ai fostei Securitati la posturi in strainatate, ca atasati sau consilieri comerciali, alti 11 au intrat in Centrala Ministerului Comertului Exterior, intarind rindurile celor deja prezenti. Dezvaluiri de presa aratau tot atunci ca Petre Ciobanu, director in Ministerul Afacerilor Externe fusese ofiter DIE si ca alti doi ofiteri ai Securitatii ocupau functii cheie: Radu Herghelegiu la Departamentul pentru Reforma si Petru Rares ca director al EXIMBANK24.

Nu numai ofiterii care s-au ocupat de comertul exterior al Romaniei sau de tranzactiile oneroase cu sasi, evrei, otel si ciment ale regimului au facut afaceri in cadru organizat. La concurenta cu acestia, ca si cu fostele cadre DIE care au ramas in Serviciul de Informatii Externe, ofiteri ai Serviciului Roman de Informatii, proveniti din fosta Securitate, au coordonat, in serviciu comandat, operatiuni speciale menite sa aduca venituri substantiale “comanditarilor” lor, fie superiori din serviciile secrete, fie oameni din structurile puterii care au asigurat “spatele politic” al operatiunilor, dar si lor insisi.

Cazul cel mai mediatizat a fost cel privind contrabanda cu petrol prin gara Jimbolia, cu incalcarea prevederilor privind embargoul impus Iugoslaviei. In cursul anilor 1994-1995, prin statia CFR Jimbolia au tranzitat vagoane cisterna cu produse petroliere, dirijate fara acceptul organelor vamale, in Serbia. Activitatea a fost desfasurata sub acoperirea societatii Silvesta, administrata de Ilie Stanciu, fost ofiter de securitate, cu colaborarea directa a unor cadre militare din Serviciul Roman de Informatii, cu rol de coordonare si supraveghere a operatiunilor. In 23 iulie 1994, colonelul Doru Spataru de la Politia Transporturilor Feroviare a devenit extrem de curios in legatura cu actele si destinatia convoaielor de combustibili. Iata ce consemna acesta intr-un raport trimis superiorilor: “In dupa-amiaza aceleiasi zile, am fost contactat de catre seful SRI zonal Timis, locotenent-colonel Mataragiu Costi, care mi-a explicat faptul ca vagoanele cu incarcate cu motorina sint destinate Iugoslaviei, ca se vor mai face astfel de transporturi si ca aceasta operatiune are aprobarea ministrului de Interne, a directorului SRI, a ministrului transporturilor, a Directiei Generale a Vamilor si a primului ministru”25. La scurta vreme, ofiterul a fost sunat de ministrul de interne Doru Ioan Taracila si apoi de seful sau direct de la Bucuresti, de la care a primit “ordin de neimplicare, fiind o problema guvernamentala”. O “problema guvernamentala” care a adus grave prejudicii de imagine Romaniei, ca si un prejudiciu direct, prin neplata taxelor vamale si a impozitului pe profit, depasind 7 milioane dolari. Dosarul de ancheta nr.1014/P/1998 a acestei operatiuni are peste 3.000 pagini. Dupa alegerile din 2000, investigatiile au fost sistate. Mai trebuie retinut un fapt: locotenent-colonelul Mataragiu, seful SRI Timis cel care a coordonat operatiunea la fata locului, l-a anchetat in mai multe rinduri, in anii 1985 si 1986, cind era doar locotenent de securitate in Timisoara, pe scriitorul Andrei Bodiu, pe atunci student, numai pentru vina de a fi prezentat la un cenaclu poezii considerate subversive. Stau dovada chiar actele din dosarul personal pe care acesta l-a putut consulta recent si din care nu lipsesc poeziile incriminate.

*

Am schitat mai sus, prin citeva exemple, modul in care ofiterii fostei Securitati s-au ocupat de “afaceri” in cadru organizat, lucrind practic fie in structuri guvernamentale anume destinate, fie in servicii secrete. Şirul asa-ziselor “operatiuni speciale” dezvoltate de serviciile secrete constituite in Romania pe ruinele fostei Securitati este mult mai lung. Pe de o parte, nu incape in spatiul acestei prezentari, iar pe de alta parte divulgarea lor publica este considerata in prezent o incalcare a secretului de stat.

A doua categorie a afacerilor in care s-au implicat structurile fostei Securitati dupa reorganizarea ei in 1990 au fost cele dezvoltate prin actiuni individuale, plasate sub protectie institutionala sau politica. La palierul cel mai de jos al unor asemenea afaceri se afla numeroasele agentii private de protectie si paza. Aici functioneaza o parte din cei 306 ofiteri ai fostei Directii a V-a de Securitate si garda si din cei 447 ofiteri ai Unitatii speciale F, destinata filajului. Nu toti, ci doar aceia care nu si-au gasit loc in unitatile cu acelasi specific ale Servicului de Protectie si Paza26, Serviciului Roman de Informatii27, Unitatii de informatii a Ministerului de Interne28 sau Jandarmeriei29. Ceea ce este relevant in sensul protectiei de care se bucura la rindul lor aceste societati private este ca foarte putine dintre ele au functionat cu avizele necesare din partea Politiei. Desi multe dintre societatile de protectie si paza desfasoara actiuni care incalca atit Legea de organizare si functionare a SRI-ului, care arata ca numai aceasta institutie poate desfasura actiuni de urmarire prin intermediul tehnicii operative (microfoane, camere de filmat ascunse etc.), cit si prevederi constitutionale clare privind drepturile cetatenesti, se pot numara pe degetele de la o mina persoanele responsabile in legatura cu care Serviciul Roman de Informatii a sesizat organele de cercetare penala. Putem banui ca protectia acordata unora dintre firmele de “protectie” ascunde interese si de alta natura: de pilda, un filaj sau o ascultare de telefon, pentru care ofiterii de informatii nu vor sa parcurga calea legala de obtinere a unui mandat de la procuror.

Afacerile dezvoltate de fosti securisti sub protectia relatiilor colegiale cu cei ramasi in structuri si cu un “spate politic” asigurat sint ilustrate de numeroase cazuri, care au aparut in presa din Romania. Mai putin cunoscuta, dar sugestiva este istoria holdingului ARGIROM, astazi firma cu un impresionant succes de afaceri. Actionarul principal, Iosif Armas, actualmente deputat PSD (partidul de guvernamint) s-a nascut in 12 mai 1965 la Luncavita, in judetul Caras Severin. A absolvit Politehnica. Este acum un personaj important in lumea afacerilor si la fel de binecunoscut “mecena” al sportului, proprietar al echipei de fotbal Poli Timisoara si presedinte al Federatiei Romane de Box. Ocupa un loc in topul celor 100 de multimilonari in dolari ai Romaniei, cu o avere estimata la 50 – 60 de milioane USD. Intr-un interviu acordat mai demult unei reviste de afaceri, Armas dezvaluia reusita succesului sau, pe care il atribuia “oamenilor cu care lucrez, colaboratorilor mei”, fara de care, spunea, nu ar fi reusit sa faca mai nimic. Probabil ca a spus adevarul. Actele de la Registrul comertului arata ca, in 24 martie 1994 a fost inregistrata la Bucuresti firma ARGIROM SA, cu un capital social subscris de 2.997.000.000 lei, o suma imensa pentru data respectiva – peste 2 milioane USD. Iosif Armas detinea 62% din aceasta firma, restul fiind impartit intre mai multi actionari, persoane fizice. Printre acestia, fostul ministru de interne intre 1993 – 1996, Doru Ioan Taracila, iar la pozitia a 3-a figureaza ca actionar cu un procent de 5% din firma fostul ofiter de securitate Marian Ureche. Inainte de 1989, dupa cum am aratat mai sus, Ureche a fost implicat, ca fost ofiter superior in Directia I-a de Informatii interne, in actiuni de politie politica. In momentul in care a devenit actionar la ARGIROM, Marian Ureche era profesor la Institutul National de Informatii, scoala de cadre a Serviciului Roman de Informatii. A participat la constituirea firmei cu un aport la capital de 179.820.000 lei (mai mult de 100.000 USD) care nu se poate justifica prin veniturile sale. Ulterior, Ureche a cesionat actiunile detinute sotiei. Dupa alegerile din 2000 a devenit sef al Serviciului Independent de Protectie si Anticoruptie din Ministerul Justitiei, de unde, dupa cum am aratat mai sus, a demisionat recent, in urma dezvaluirilor privind trecutul sau securist. La infiintare, ARGIROM se ocupa oficial cu “operatiuni de barter cu Republica Moldova si operatiuni de export, cu aprobarea ONU, in Iugoslavia”. ARGIROM mai functiona ca intermediar in achizitii efectuate de MapN, facea parte din patronatul zaharului, detinea spatii de depozitare si magazine. Neoficial, in perioada de inceput a firmei, activitatea se centra in jurul exporturilor ilegale de carburanti in Serbia. ARGIROM-ul a fost suspectat, asa cum reiese dintr-un vechi raport al politiei, nu numai de livrarea de carburanti, ci si de contacte in vederea livrarii de armament catre zonele de conflict din fosta Iugolavie, via Ungaria si Bosnia – Hertegovina. Cu banii rezultati din aceste afaceri nu tocmai curate, dar si cu credite bancare luate in urma presiunilor protectorilor sai, ARGIROM s-a dezvoltat treptat: au fost cumparate spatii comerciale, imobile, o retea de taximetre. Imediat dupa 2000, ARGIROM SA, a reusit performanta sa cumpere integral chiar si o statiune balneara montana (Baile Herculane).

Afaceristii se intilnesc si in functii la virf din serviciile secrete. La propunerea directorului Serviciului Roman de Informatii, Radu Timofte, presedintele Iliescu a confirmat, pe 21 noiembrie 2001 numirea generalului de brigada Ion Popescu, zis Gioni, in functia de director adjunct al SRI. Casatorit cu o judecatoare de la Curtea Suprema de Justitie, viata sa este un adevarat succes story. Gioni Popescu a lucrat inainte de 1989 ca subofiter acoperit (avea grad mic, pentru ca nu avea decit liceul la baza) in cadrul Securitatii. Functia sa civila era cea de director al retelei magazinelor de stat. Indeletnicirile practice erau mult mai prozaice. Gioni Popescu avea oricind la indemina pentru activisti, securisti sau pentru cei ce plateau bine televizoare color, frigidere, videoplayere, combine audio – in general tot ce nu se gasea pe piata. Dupa 1989, s-a descurcat mult mai lejer. In primul rind, si-a desavirsit studiile, pina in 1993; nu a mai durat mult pina ce a devenit doctor in economie. In prezent are gradul didactic de conferentiar universitar. Cu o asemenea carte de vizita academica, Gioni Popescu a ajuns colonel si, ulterior, general SRI intr-un timp record. A fost implicat in mai multe scandaluri, de la afacerea “Jimbolia”, la operatiuni de contrabanda cu tigari si combustibili. Prin numirea sa in 2001 ca adjunct al lui Radu Timofte, se ocupa in prezent de logistica Serviciului Roman de Informatii, de achizitiile si investitiile institutiei. Functia nu este deloc de neglijat, in conditiile in care, printr-o serie de Ordonante de urgenta din 2001 si 2002, fosta ICE Dunarea, unitatea comerciala a Securitatii, a fost practic reinfiintata in cadrul serviciilor secrete. Astfel, Serviciul Roman de Informatii are voie sa-si faca “firme sub acoperire”, Serviciul de Informatii Externe poate sa “desfasoare in conditiile legii activitati cu caracter economic”, iar Serviciul de Protectie si Paza poate sa presteze servicii de paza si protectie contra cost30. Revenim insa la numirea lui Gioni Popescu ca adjunct al directorului SRI Radu Timofte, in legatura cu care acesta din urma declara: “In ce priveste eventualele critici privind moralitatea ocuparii acestui post, daca e sa apelam la punctul de vedere moral, toti avem mustrari de constiinta”31…

Epilog
Un fost colonel de securitate din Dolj, pensionat la cerere in 1990 spunea: “cei care au crezut dupa 22 decembrie ca vor inlatura Securitatea si-au facut iluzii. Securitatea din Romania, la fel ca toate institutiile similare din fostele tari socialiste este organizata in asa fel incit, chiar daca unii dintre sefii ei dispar, functioneaza in continuare fara ei. Ierarhia este organizata pe principiul sirului indian. Cind unul dintre sefi dispare, sirul face un pas in fata si locurile sint ocupate automat. Organizarea are totusi o hiba, care a distrus unitatea aparatului: daca seful din capul sirului o ia in alta directie, toti il urmeaza”32. Scenariul pare cu totul credibil. Ceea ce n-a reusit sa prevada ofiterului de securitate pensionar este ca, in lumea ciudata si originala a tranzitiei romanesti, prezenta fostilor sai colegi in politica, administratie, servicii secrete si nu in ultimul rind implicarea lor in afaceri va reda securistilor vechea unitate.


06-07-2008 05:27:23
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
ARMAGHEDONUL, dar nu ala cu  Bruce Willis...ala cu OLIGARHI :D:D:D

ARMAGHEDONUL OLIGARHILOR
• Oligarhia controleaza Statul! • Cartelul mogulilor de presa • Interesele rusesti in Romania
• Santajul energetic impotriva Europei • Miza bazelor americane de pe teritoriul romanesc
• De ce vor sa-l dea jos
Proiectul lichidarii lui Traian Basescu si razboiul total pentru Romania
“Luati mana de pe controlul politic al tarii!”
Aceasta a fost fraza cheie a unui mesaj public al presedintelui cu adresa directa catre Cartelul Oligarhiei. Cartelul burgheziei rosii, a oportunistilor si fostilor nomenclaturisti s-a constituit in cadrul Marelui Jaf National care a debutat sub patronajul lui Iliescu si Roman si a continuat neincetat vreme de aproape doua decenii. Traian Basescu a intrat intr-un conflict ireconciliabil cu membrii acestei grupari “care se bate cu institutiile statului democratic in incercarea de a-si mentine dominatia pe care a avut-o timp de 15 ani”, “oameni care controleaza discretionar viata economica si viata politica”. In acest mesaj public Traian Basescu, definea practic criza structurala a Romaniei. Totodata, Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Magureanu, precum si membrii Guvernului din 1990, implicati in dosarul „Mineriada ‘90“, sunt la un pas de trimiterea in judecata in urma administrarii unor noi probe. Alaturi de acestia, toti magnatii Romaniei ale caror dosare au fost reevaluate dupa urcarea la putere a lui Traian Basescu risca pierderea averilor si ani buni dupa gratii. In actualul razboi al puterii din Romania, lui Ion Iliescu si lui Petre Roman li se imputa fapte care le pot atrage condamnarea pe viata. Fostul sef al tarii pe vremea celebrei descinderi a minerilor din ‘90, Ion Iliescu, este acuzat de comiterea a 13 infractiuni grave, printre care genocid, subminarea puterii de stat si a economiei nationale, riscand inchisoarea pe viata. Pentru aceleasi fapte, Ceausescu a fost executat. Iliescu, Roman, Magureanu si toti ceilalti au un motiv in plus sa incerce debarcarea lui Basescu, acum cand instrumentarea dosarelor evenimentelor din decembrie 1989 si ale mineriadei din 1990 se apropie de finalizare.
Replica Oligarhiei
Coalitia retelelor subterane, s-a constituit rapid, contra unui fost membru al familiei care a hotarat sa rupa angajamentele tacite cu interesele grupului asumandu-si un angajament total cu interesele poporului. Asaltul Oligarhiei a culminat prin lansarea unei adevarate lovituri de stat indreptate impotriva presedintelui, suspendarea nefiind decat o etapa a operatiunii. Puciul celor 322, marionete ale mini-parlamentului privat al Oligarhiei dezvaluie faptul ca “democratia originala” (impostoare) lansata de Ion Iliescu si-a epuizat resursele. Democratura si-a demonstrat adevarata fata. Pentru a-si asigura victoria impotriva lui Basescu s-au luat (si se mai iau) tot felul de masuri care sfideaza atat legile cat si elementarul bun simt. Legea referendumului de exemplu a fost astfel modificata incat permite demiterea presedintelui cu majoritatea votantilor (art. 10) dar (art. 5) a fost modificat astfel incat referendumul sa fie invalidat, in caz ca presedintele castiga, daca nu “participa majoritatea celor inscrisi pe listele electorale”. S-a creat un dublu standard fara precedent in istoria juridica a Romaniei ceea ce arata ca faradelegea a ajuns stapana in Parlamentul celor 322. Sistemul politic din Romania a intrat intr-o grava criza de legitimitate care ince pe cu legitimitatea institutiei Parlamentului, devenita reduta a pseudo-politicienilor arondati grupurilor de interese transpartinice. Conceptul de partid si-a pierdut orice sens. Au iesit la iveala aliantele incre dibile intre grupari care si-au clamat ani de zile adversitatea. UDMR si PRM se afla pe aceeasi lista. PNL, care se proclama in alegerile trecute drept ireductibilul adversar al PSD a batut palma cu “dusmanul”. Minoritatile Romaniei oligarhice si etnice au ajuns, pe fata, dominante. Se lamuresc acum lucruri care erau ascunse sub patura deasa a minciunii si dezinformarii, se impart apele!
UDMR, creatia lui Iliescu
UDMR a fost dintotdeauna aripa maghiara a FSN-FDSN-PDSR-PSD, tot astfel cum PRM a fost dintotdeauna o anexa a aceluiasi nucleu dominat si controlat de Ion Iliescu. Adevaratul fondator al UDMR a fost Iliescu, baza organizatiei fiind stabilita inca din primul “document” al Frontului, in care Iliescu anunta drepturi speciale pentru minoritatea maghiara. PRM-ul a fost practic fondat de Petre Roman si Andrei Plesu, cel care a oferit logistica lansarii revistei Romania Mare, din fondurile Ministerului Culturii. Revista condusa de cuplul Vadim – Barbu avea un singur obiectiv initial – nimicirea oricarei grupari opozabile Frontu- lui condus de Ion Ilici Iliescu. Din revista, creata in urma aprobarii acordate de Petre Roman s-a cladit Partidul. Pe fond PRM nici nu este un partid in adevaratul sens al cuvantului, ca si UDMR-ul care este de fapt un ONG cu un singur obiect de activitate – opozitia fata de institutia Sta tului Roman. PRM-ul este mai degraba o asociatie de locatari ai “sentimentului romanesc” cuplati la viziunea excentrica, si definita de umorile personale, a unui singur personaj, care s-a dovedit a fi, la randul sau, nimic altceva decat extensia politica a “carpei caghebiste” Ion Iliescu. Grupul revistei “Romania Mare” si-a asumat explicit atacarea si desfiintarea grobiana a oricarei forme de Opozitie politica fata de FSN. Ulterior Alianta Civica, mosita de Mihnea Berindei, agent cu acte in regula, a preluat aceeasi misiune - faramitarea oricarei forme de agregare ideologica venita dinspre mostenitorii “partidelor istorice”.
Colegiile invizibile
FSN-ul si arhitectii sai cu studii si legaturi la Moscova au creat un curent anarhizant, un curent contraorganizational al mediului vietii colective care a dus la formarea „subspatiilor neguvernabile”. Agregarea acestor subspatii, in timp, au determinat actualul „razboi subnational” dintre carteluri si institutiile statului national. Deriva institutionala de acum, lipsa de legitimitate a formelor de organizare politica pune in primejdie atat Statul cat si Na tiunea, ale carei trasaturi dominante sunt schimonosite si falsificate de uzurpatorii Statului Roman, contraelita care are ca tinta demolarea efigiilor nationale si a reperelor identitare. „Structuri alternative” au format retele ale “colegiilor invizibile”, create pentru a captura centrul puterii in Ro mania. Cadrele recrutate din zone periferiale au fost plasate in toate partidele, toate publicatiile, in toate guvernele, reusind sa-si adjudece in permanenta accesul sau chiar controlul in institutii cheie ale Romaniei, de la MAE la Presedintie, de la Guvern la Parlament si nu in ultimul rand in “societatea civila”.
Criza structurala a Romaniei
Lansarea cu putere in spatiul public si politica grupului de interese a realizat o mutatie majora, un eveniment care a modificat fundamental peisajul politic al Romaniei. Conform hartii politice de azi a Romaniei, frontierele interne au fost strapunse, guvernul care controleaza teritoriul este format din persoane care se autoidentifica drept alogeni asociati cu o lumpenburghezie care maimutareste boieria. Parghiile statului au fost preluate si folosite de carteluri si mafii organizate intr-o masinarie a infractiunilor, care au reusit crearea unei baze a organizatiilor negre ale societatii romanesti. Patriciu este exponentul si expresia unei forte a rasturnarii axei, o miscare descendenta a traseului Romaniei – de la energia descatusarii din 1989 la cea a inrobirii totale de catre exponentii Noii Ordini Oligarhice. Lupta nu s-a incheiat. Referendumul este doar o etapa. Referendumul nu va schimba fondul problemelor cu care se confrunta Romania de azi. Razboiul se va acutiza. Are loc o incercare, pe viata si pe moarte, de conversie a puterii politice a statului - in putere financiar-politica a unui grup hegemonic, transpartinic si - vadit antinational. Obtinerea controlului Romaniei nu este o intreprindere particulara, privata, ci este un obiectiv geopolitic al unor importante puteri mondiale. “Partida Oligarhiei” este sustinuta prin mii de fire nevazute, dar si prin miscari vizibile de catre “arhitectii” de la Moscova.
Afacerea Kondiakov-GRU
Tot scandalul din ultima vreme din jurul numelui lui Kondiakov a fost deliberat impins pe o directie cat mai indepartata de misiunea reala a fostului ofiter GRU. Kondiakov nu a venit la Bucuresti impreuna cu Mihalkov, cum ar veni pe rezon cultural, sau pentru a participa la Conventul Masonic. Generalul Kondiakov a venit sa ia pulsul colegilor sai ofiteri. Cea mai importanta intalnire a cadrului GRU, nementionata de Presedinte, s-a petrecut intr-un restaurant din Bucuresti, sub ochii echipelor de filaj ale serviciilor romanesti. Kondiakov s-a intalnit cu prietenul sau bun, Generalul de corp de armata Gheorghe Carp. Generalul Carp a sesizat prezenta echipelor de filaj si i-a comunicat rusului pozitionarea acestora. Discutia dintre cei doi a insemnat lansarea unui semnal catre autoritatile romane. Tariceanu urmareste sa ajunga la Moscova cu orice pret, iar Moscova ii arata care este pretul pe care trebuie sa il plateasca Statul Roman. Moscova cere practic imunitate pentru oamenii sai din sistem, pentru cadrele pe care s-a sprijinit de-a lungul anilor. Kondiakov Alexandr Vladimirovici s-a nascut la 15 octombrie 1948 la Moscova. A terminat institutul poligrafic, facultatea de redactare si activitate editoriala. A ocupat functii de conducere in agentia TASS, la Academiei de stiinte a URSS in Comitetul organizatiilor de tineret a URSS. A fost unul dintre fondatorii miscarii „Viitorii lideri ai Noului Mileniu”, membru al Forumului mondial al luptei impotriva crimei organizate si a terorismului, academician RAEN, membru al asociatiilor europene si internationale a consultantilor politici.
NOVOCOM si acapararea sectoarelor strategice
La sfarsitul anilor ’80 – inceputul anilor ’90 reprezentanti ai noii generatii de caghebisti, care s-au unit in anul 1991 in cadrul NOVOCOM, au fost initiatorii miscarii „Viitorii lideri ai Noului Mileniu”. Astazi multi dintre ei ocupa pozitii strategice in conducerea economiei, in viata politica si sociala a Rusiei. Din anul 1999 NOVOCOM-ul se afla in primele trei locuri ale celor mai importante companii ruse din domeniul consultantei politice si a business-PR-ului in rating-ul Centrului independent de sociologie ROMIR (Opinia societatii ruse si cercetarea pietei). Firma ofera consultanta atat administratiei prezidentiale a Rusiei cat si satelitilor ori supusilor Moscovei, printre acestia numarandu-se si presedintele Voronin. Kondyakov este nu doar consilier al presedintelui Moldovei, ci si director executiv al RIA Novosti. Expertii, specialistii si managerii NOVOCOM-ului au participat activ in elaborarea si realizarea programelor pe termen lung, incluzand si pe top-managerii lor, printre care sunt „Grupul Baltik”, „Aluminiul Siberiei”, „Motoarele Rabinskului” si un sir intreg de mari firme rusesti. In portofoliul de comenzi a NOVOCOM-ului exista elaborarea programelor de pozitionare a corporatiilor straine in anumite regiuni ale Rusiei. Presedintele companiei NOVOCOM este Alexei Yuryevici Trubetkoi, unul dintre cei mai mari specialisti si savanti din Rusia contemporana in domeniul psihologiei politice, lobby-ului si business consulting-ului. Alexei Yurievici Trubetkoi (Alexei Kosmarov) – presedintele companiei NOVOCOM, s-a nascut la Moscova la 13 august 1954. A terminat facultatea de psihologie a Universitatii din Moscova „M.V.Lomonosov”. Cariera lui a inceput in Komsomol si mai tarziu a devenit presedintele Comitetului International al Organizatiilor de Tineret, organizatie mostenitoare a Comitetului URSS al Organizatiilor de Tineret. A fost fondatorul si prin cipalul participant in procesul de dezvoltare a ideologiilor si a muncii de organizare pentru a pune bazele Miscarii pentru Reforme Democratice. De asemenea, este fondatorul si presedintele miscarii rusesti “Viitorii Lideri ai Noului Mileniu”. Specialistii companiei au participat activ la crearea structurilor Miscarii Ruse pentru Reforme Democratice si a Partidului democratic al Rusiei, au fost creatorii miscarii „Viitorii lideri ai Noului Mileniu”, au realizat programe de PR pentru partidele „Rusia casa noastra”, KPFR, DPR, „Patria-intreaga Rusie” . Unul dintre marile proiecte politice a NOVOCOM-ului a fost crearea partidului unit al Rusiei „RUSI”. Se intelege cu usurinta din descrierea activitatilor si competentelor membrilor acestei institutii ca avem de-a face cu o “organizatie de front”, de fatada, a stucturilor inteligente ruse, care au nevoie de o interfata civila “respectabila”.
Legatura cu Masoneria
In data de 28 septembrie 2002, la Moscova, a avut loc o adunare anuala a Marii Loje a Rusiei. In cadrul acesteia au fost alesi: Mare Maestru – Dimitri Denisov si mare Secretar – Alexandr Kondyakov. La aceasta intanire a participat si Suveranul Mare Comandor C. Fred Kleinknecht. Desi oficial venirea acestuia in Rusia a fost prezentata ca o vizita turistica, Consiliul Suprem al Rusiei a organizat in tacere un program separat care cuprindea intalniri semioficiale intre Kleinknecht si mai multi lideri guvernamentali si culturali. Aceste intalniri prezentau un mare potential pentru dezvoltarea Masoneriei Ruse. Printre participantii rusi la aceste intalniri au fost si Alexei Kosmarov, Prim Mare Comandor, Consiliul Suprem al Rusiei; George Dergachev, Locotenent Mare Comandor; Alexandr V. Kondiakov, Mare Ministru de Stat. Imediat dupa asezarea sa intr-o postura de varf in cadrul masoneriei, Kondiakov a vizitat Romania, in 2003, pentru a sprijini candidatura lui E.O. Chirovici in functia de lider al masonilor romani din Marea Loja Nationala din Romania. La intalnirea cu liderii Marii Loje Masonice din Romania, Kondiakov a declarat: “Sarcina noastra principala o reprezinta crearea noii elite a Rusiei”. “Aprinderea luminii” la Bucuresti de catre Kondiakov a insemnat, nu doar la nivel ritualic, subordonarea fata de Loja Rusiei.
Filiera din Romania
Chirovici a fost ministru in cabinetul Nastase, iar in 2004 a trecut de partea lui Voiculescu. Marele Trezorier, Ion Tanasie, este una dintre figurile de varf prinse in organigrama ROMPETROL. Mihaela Chirovici, sotia Marelui Maestru al Marii Loje Nationale din Romania, Eugen Ovidiu Chirovici, este director financiar in holdingul patronat de Dinu Patriciu. ROMPETROL este conectat puternic la sfera de interese rusesti. In vara anului 2006 (iunie) Kondiakov, Marele Secretar al Marii Loje Nationale a Rusiei a revenit in Romania, unde s-a intalnit cu Eugen Ovidiu Chirovici si Calin Popescu -Tariceanu. La intalnirea recenta dintre rus si premierul Tariceanu, acestuia i s-a fagaduit sprijin economic (energie, gaze) din partea Rusiei. Nu s-a precizat care va fi pretul si cine il va plati.
Miza militara
Este necesara largirea cadrului de analiza pentru a aseza in contextul potrivit imprejurarile ultimelor evenimente. Miza actuala politica are si componente militare, strategice, de mare importanta, deoarece bazele americane vor inchide linia istmului ponto-baltic si vor realiza o „impresurare” sau mai de graba o „indiguire” a Avanpostului rusesc. Romania va deveni un fel de portavion fix de pe care vor putea fi lansate atacuri pe o raza care se intinde de la Caucaz pana la muntii Iranului. La proiectele si mizele de tip militar comanda „ostilitatilor” este preluata nemij locit de structurile aferente. Mai exact, de o buna bucata de timp serviciile militare rusesti sunt cele care „lucreaza” prioritar zona noastra. De altfel, GRU a avut o insertie mult mai puternica decat KGB in spatiul romanesc. Un mare numar de cadre de comanda ale Armatei au fost recrutate in perioada anilor ‘60 in timpul stagiilor de pregatire la Academiile sovietice. Aceste cadre au condus mari unitati si au avut in legatura un numar important de ofiteri din sistem. Ulterior, in anii ‘80, structura informativa si a agentilor de influenta s-a imbogatit prin preluarea „disidentilor”, „cresterea” acestora si plasarea lor in spatiul politic, dupa 1989.
Cadre tradatoare in servicii
Dupa Revolutie si serviciile romanesti au avut parte de o adevarata inflatie de cadre provenite din Armata care au fost rotite in aproape toate institutiile de informatii. Ceea ce putina lume a observat in primul interviu acordat de la inceperea campaniei de catre presedintele Basescu este referinta la cei 28 de generali din SRI dati afara. Si mai multi au fost eliminati din SIE si MApN. Un numar important de ofiteri superiori din sistemul militar si de informatii au trebuit sa plece deoarece nu corespundeau standardelor NATO si mai ales celor americane. La comanda institutiilor s-au perindat ofiteri cunoscuti de catre serviciile vestice pentru legaturi mai mult sau mai putin apropiate cu ofiteri ai serviciilor speciale estice. Americanii i-au cerut afara pe cei care au mai ramas in sistem. Pana in august anul acesta vor “zbura” toti cei care au mai ramas in servicii si care provin din vechea garda. Cei care au inlocuit insa Vechea Garda din Armata si DSS, actualii sefi de sectii, birouri etc au fost recrutati, crescuti si plasati in posturi de control de catre „epurati”.
Razboiul nevazut sub Constantinescu si Basescu
Se desfasoara chiar acum un episod din lupta geopolitica de la frontiera NATO cu CSI-ul si Rusia, episod care cuprinde si confruntarea pe „ramura”, in cazul de fata pe „frontul nevazut”. Americanii nu-si pot permite plasarea bazelor militare si aducerea ofiterilor si a soldatilor americani intr-un mediu nesecurizat. Marea Curatenie a inceput imediat dupa ce Basescu a ocupat Cotroceniul. Americanii s-au fript o data cu Constantinescu, cel care s-a plans ca a fost izgonit de la Cotroceni de Conjuratia Securistilor „care l-au invins”. O buna parte dintre aceste cadre au fost avansate si protejate chiar de catre Emil Constantinescu. Una dintre cele mai proeminente figuri – totodata un caz scandalos – a fost cea a generalului Gheorghe Aghachi Carp, cel cu care s-a afisat Kondiakov inainte de a trece si pe la ceilalti amici ai Rusiei din Guvernul Romaniei si de la PSD.
“Corbii” KGB Si GRU
In anul 1986, maiorul Gheorghe Carp era comandatul Regimentului 2 Mecanizat din Bucuresti si era cunoscut pentru foarte bunele sale referinte (si relatii) pe linie de Partid. Gheorghe Carp a fost aghiotant al secretarului C.C. al P.C.R., Ion Coman, iar sotia sa era ofiter de securitate. Contraspionajul militar il avea in atentie pe Carp si numele sau a fost vehiculat in dosarul „Corbii” (in Dosarul “Corbii” au fost lucrati generalii Ion Ionita, Nicolae Militaru, Stefan Kostyal, Dumitru Pletosu - legaturile acestuia de la Directia Generala a Inzestrarii Armatei, generalii Vasile Ionel, Atanasie Stanculescu si Nicolae Spiroiu, au fost lucrate selectiv sau folosite informativ - Cico Dumitrescu, Gheorghe Logofatu, Constantin serb, de la graniceri, si legaturile lor politice din activul P.C.R. - Virgil Magureanu si Ion Iliescu. Dupa 1989, in timpul lui Iliescu, generalulmaior Gheorghe Carp a ocupat functia de consilier prezidential detasat de la Ministerul de Interne la Presedintia Romaniei. Dupa 1994, Carp este evacuat de la presedintie si ocupa un deceniu pozitii importante in cadrul Ministerului de Interne, mai ales in guvernarea Constantinescu-CDR. Generalul Carp, Dumitru Iliescu, fost sef la SPP si actualul General-locotenent Ionel Marin, adjunct al directorului SRI, lucrau cu totii in Armata si au fost implicati in dosarul cercetarii penale a represiunii din 1989. Ionel Marin, subordonatul lui Carp si cercetas diversionist la baza a devenit secund al granicerului Radu Timofte, la SRI. Ionel Marin a fost capitan in Regimentul 2 Mecanizat Bucuresti si in aceasta calitate a participat la misiunea de represiune. Ionel Marin a fost numit adjunct al Directorului SRI la data de 16 iulie 2001, prin Decretul numarul 624, semnat de Ion Iliescu.
Credibilitatea SRI, stirbita
Cei trei au scapat pana acum datorita recursurilor fostilor procurori generali din timpul lui Ion Iliescu. Nu au fost trimisi in judecata pana acum desi Stanculescu si Chitac au fost intre timp condamnati la 15 ani de inchisoare. Ii asteapta insa si pe ei decizii similare. Recent, numele lui Ionel Marin a fost pomenit in presa de investigatii si dat ca autor sigur al furtului notelor prim adjunctului SRI, Florian Coldea, folosite apoi de Mircea Geoana pentru a proba asa zisa implicare a lui Basescu in acte de politie politica. “Biletelele” lui Geoana nu au reusit sa probeze nimic, dar au ridicat mari semne de intrebare referitoare la credibilitatea SRI, scotand la iveala un mare viciu care poate fi devastator pentru o institutie a carei menire este protejarea secretelor. Toti acesti comandanti si ofiteri superiori au motive serioase pentru a se grupa impotriva presedintelui deoarece ar avea de executat ani grei de inchisoare, pedepse similare celor lui Chitac si Stanculescu. Pe langa acesti ofiteri mai sunt si multi altii, prinsi in dosarele lui Dan Voinea. Aceasta elita ofitereasca are toate motivele pentru a lupta din rasputeri. Deja pe culoarele Parchetului se vorbeste despre inlocuirea lui Voinea cu Joarza, cel care a avut, de fapt, rolul de a bloca dosarele revolutiei si mineriadelor. Daca in cazul Monicai Macovei si a pro cu rorului Ciprian Nastasiu, dar si a altora de la DIICOT care au anchetat cazuri de spionaj, tradare si mare infractionalitate economica, ce implicau nume grele ca Seres, Nagy, Patriciu, miza a fost evidenta pentru marele public, in cazurile ce privesc justitia militara acest temei a ramas in umbra, aproape invizibil pentru cei care nu au avut acces la informatii.
Masoneria kaki
Un element deloc de neglijat legat de imunitatea unor ofiteri in fata legii a fost apartenenta acestora la asa numita Masonerie kaki o grupare cunoscuta drept un fel de umbrela a ofiterilor din Armata si din serviciile secrete. Intre cadrele reprezentative, alaturi de generalul Gheorghe Carp se numara: - generalul Virgil Ardelean, fostul sef al Directiei de Informatii si Protectie Informativa - colonelul Olimpian Ungherea, fost consilier al PDSR -generalul Mihail Popescu, fost sef al Statului Major General - generalul Ovidiu Soare (SRI, fostul sef al diviziei de aparare a Constitutiei), arestat in octombrie 2006 si anchetat de Parchet. Zilele trecute dosarul sau a fost inaintat de catre Parchet, instantei. Dosarul sau contine elemente extrem de grave legate de un caz informativ intitulat “Distileria”. Informatiile obtinute se refereau la imixtiuni in actul de justitie, abuzuri grave ale unor persoane cu functii de decizie in stat, precum si fapte de tradare comise de ofiteri SRI. Dintre persoanele implicate sunt de mentionat: Adrian Nastase, Ovidiu Tiberiu Musetescu, Dorina Mihailescu - actual deputat de Prahova, Ioan Stan -presedintele Comisiei parlamentare de control a SRI, alti parlamentari si factori din administratia locala Prahova.
Securistii penali
Ovidiu Soare este fiul fostului sef al Politiei Ilfov. Tatal lui Soare a fost in 2003 inaintat la gradul de general de catre Ion Iliescu intr-un grup de mai multi tati ai unor personaje importante: actualul lider al PSD - Mircea Geoana; Silviu Predoiu - director interimar al SIE - sau Gheorghe Fulga -directorul demisionar al SIE. Inainte de 1989, Soare a lucrat la Directia V a Securitatii, unde a fost unul dintre aghiotantii lui Nicu Ceausescu. La Revolutie a fost “prezent” la Ministerul Apararii, unde a fost ucisa echipa de uslasi ai lui Trosca. Apoi, actualul general a disparut. El a fost ascuns in sediul Sectiei 1 de pe Bulevardul Ana Ipatescu de catre capitanul devenit apoi colonel Emil Secu. Ca mai toti fostii securisti in 1990, a fost preluat de SRI. In 1991 a facut o specializare la scoala de la Gradistea, iar apoi a inceput urcarea rapida in ierarhia SRI. Pentru inceput, a lucrat la Diviziunea A, iar apoi a ajuns seful acesteia. Diviziunea A, numita “Apararea Constitutiei”, a fost caracterizata de mai multi analisti ca fiind continuarea Directiei 1 a Se curitatii, cea care se ocupa de urmarirea partidelor politice si a intelectualilor. La data arestarii, Soare era unul dintre cei mai importanti pioni din SRI, practic, mana dreapta a lui Radu Timofte.


Soare, omul lui Nastase
Ovidiu Soare era si un “adept total al PSD”, un apropiat al fostului premier Adrian Nastase. In grupul sau de apro piati ii mai regasim pe Victor Opaschi, generalul Carp -fost secretar de stat la MI si consilier al lui Iliescu, Doru Ioan Taracila, Bebe Ivanovici si ginerele sau, Virgil Gheorghiu. Soare este legat atat de Nastase cat si de Patriciu precum si de celebrul deja colonel Paltanea, cel care s-a imbogatit in umbra rafinariilor Vega si Astra, din Prahova, acolo unde PNL-ul este cel mai puternic. Ascensiunea lui Patriciu are de-a face cu Paltanea in mod direct. Paltanea este acum cercetat penal. De adaugat ca fostul sef al sectiei SRI Prahova era si o veriga de legatura cu afacerile rusesti din Romania. O parte dintre cei pe care i-a crescut si plasat Ovidiu Soare in functii cheie conduc, practic, SRI-ul acum. -Aurel Rogojan (colonelul Aurel Rogojan, a fost seful de cabinet al generalului Iulian Vlad, ulterior a ajuns consilierul personal al directorului SRI, Radu Timofte) - Generalul Vasile Iancu (fost sef de contrainformatii in spionajul lui Ceausescu, fost numarul doi in SRI-ul lui Timofte). Pana in 1989, Iancu a fost ofiter la Directia I Informatii Interne a Securitatii, unde s-a ocupat de sportivii de la cluburile Steaua si Dinamo. Pastrat in SRI, Iancu a fost sef al Diviziunii de protectie a cadrelor, iar apoi sef al Corpului de control al SRI. - Victor Marcu. A absolvit in 1968 scoala de ofiteri de securitate de la Baneasa, iar din martie 1975 a lucrat la Directia de Informatii Externe (DIE) a Departamentului Securitatii Statului. In perioada 1980-1985, a fost sef de birou si sef de serviciu la U.M. 0103 din DIE, unitate care supraveghea grupurile legio -nare din diaspora, iredentismul maghiar si care se mai ocupa si de anihilarea emigratiei ostile regimului comunist. Intre 1985-1992, generalul Marcu a condus aceasta unitate care avea si sarcini speciale (dupa 1988, unitatea va fi coordonata de colonelul Ristea Priboi). Dupa revolutie, Victor Marcu a fost colonel in cadrul Serviciului de Informatii Externe, iar in 1992 a fost transferat la SRI si avansat general maior. In 1994 a fost numit prin decret prezidential adjunct al directorului SRI, iar un an mai tarziu a primit inca o stea pe umar. In cadrul serviciului secret, Victor Marcu a fost seful Operativului institutiei.
Magureanu vs Marcu
Generalul Victor Marcu a fost destituit de Virgil Magureanu in august 1995, sub pretextul esuarii unei operatiuni de filaj indreptate impotriva unor ziaristi de la ZIUA, actiune care a generat scandalul public de amploare denumit “terasa Anda”. Se pare ca Magureanu insusi a fost insa acela care i-a strecurat lui Rosca Stanescu informatia despre pozitionarea echipei de filaj a subordonatilor generalului Marcu. Dupa debarcarea din 1995, activitatea lui a fost destul de discreta. Practic, generalul Marcu a aparut in luminile rampei abia cand a fost numit de ministrul privatizarii, Ovidiu Musetescu, secretar general al Autoritatii Nationale de Privatizare. Ministrul Ovidiu Musetescu declara atunci ca misiunea generalului e “sa asigure protectia informativa a Autoritatii Nationale”. Atat de bine a fost asigurata incat o buna parte din activele statului a ajuns aproape gratis in mainile rusilor.
Firul rosu si frontul din umbra
Am facut un excurs oarecum aleatoriu, pornind de la intalnirea dintre ofiterul rus si generalul Carp punctand cateva nume si cazuri tocmai deoarece exista un fir rosu care ii uneste pe toti cei pomeniti mai sus. Acesti ofiteri cu pozitii extrem de puternice, vreme de aproape doua decenii, sunt pe de o parte oameni foarte bogati, pe de alta parte sunt cunoscuti pentru “atingeri” cu capitalul rusesc. O parte dintre acestia sunt sub ancheta Parchetului Militar. Pedepse grele i-ar astepta daca s-ar ajunge sa fie finalizate dosarele. Aceste personaje si reteaua lor de suport alcatuiesc “frontul din umbra” care l-a adus pe Basescu in pragul operatiunii de anihilare. Se vorbeste si s-a vorbit deja de “lichidarea” politica a presedintelui. Unii insa si-ar dori mai mult. Un mare numar de cadre, acoperite sau nu de “umbrele” masonice, cu dosare penale sau cu averea stransa prin tradare, isi vad primejduite sansele de acces la parghiile de putere pe care le-au controlat atata vreme. Basescu le sta in cale. Cand ofiterii romani, fie ei si cadre superioare in rezerva, se intalnesc cu ofiterii unor alte Puteri si discuta despre politica, rezultatul nu poate fi decat unul spectaculos. Se dau mesaje si se marcheaza pozitii de-o parte si de alta a razboiului invizibil, din spatele fatadei jocului politic.
Monarhia ingroapa Romania
Scoaterea, recent, de la naftalina, a spectralului Mihai I cu al sau Duda si ventilarea publica, dar si “underground” a perspectivei unor alternative de tip monarhic, de catre oamenii puterii, probeaza inca o data controlul deplin al lui Dinu Patriciu asupra aparatului guvernamental. Intr-un interviu recent acordat Corinei Dragotescu, seful ROMPETROL a afirmat ca va vota pentru rasturnarea lui Basescu “pentru ca sper sa se faca cvorumul care sa permita trecerea, in liniste, catre o republica parlamentara sau poate catre
o monarhie”. Iesirea la rampa a lui Patriciu este un semnal care confirma incercarile unor politicieni din PNL si PSD in special de a-l contrabalansa pe Basescu prin varianta reinstaurarii Monarhiei. Rafuiala lui Patriciu cu Traian Basescu, cel care si-a permis sa dea liber dosarelor de cercetare penala a celei mai mari fraude din istoria Romaniei - cazul ROMPETROL -se apropie de apogeu. Patriciu l-a comparat cu Lukasenko – dictatorul bielorus si l-a mai numit pe Basescu “maimuta”, “gorila”, “cioban”, “frana in calea progresului tarii”.
Reteaua Patriciu a Noii Oranduiri Oligarhice
Patriciu este un exponent ilustrativ, este expresia unei tipologii a oligarhiei romanesti. Aparitia sa recenta la rampa, cu un interviu in care a socat opinia publica sustinand ca Justitia ar trebui sa fie o afacere privata si ca reprezentantii statului ar trebui sa slujeasca oligarhia, arata continutul aproape patologic al reprezentarilor despre lume si viata ale acestui reprezentant de frunte al cleptocratiei.
CES – Cartelul Patronatelor si sindicatelor pe mana lui Patriciu
Lupta investitorilor autohtoni pentru mentinerea controlului economic la nivel national, in contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, a dus la crearea unor coalitii intre oamenii de afaceri, greu de imaginat in alte conditii. Desi lupta interna dintre patronatele din Romania nu trebuie neglijata, in urmatoarea perioada, acestea intentioneaza sa se coalizeze, in cadrul Consiliului Economic si Social (CES), „impotriva ingerintelor nedorite ale investitorilor din Vest”, dupa cum a afirmat public unul dintre membri. Ideea constituirii unei grupari de afaceristi care sa controleze mediul de afaceri la scara macro si sa negocieze cu Guvernul are la origine ideile lui Arkadie Volski, un apropiat al lui George Paunescu. Volski a fost adus in Romania, in anii ‘90 si i s-a pus la dispozitie banca Unirea, care a devenit ulterior Nova Bank. Banca a devenit un culoar de manipulari financiare din si dinspre spatiul CSI, iar Volski, devenit consilier al presedintelui rus, Vladimir Putin, a trecut intre timp la cele vesnice. Emulii sai, insa, au perseverat. La ora actuala, in Romania, exista trei mari asociatii patronale. Una este Alianta Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), al carei presedinte este omul de afaceri Dinu Patriciu. Entitatea condusa de acesta are ca membri asociatii si confederatii patronale conduse, la randul lor, de George Constantin Pau nescu, Lucian Boghiu, Mihai Carciog, si, din umbra, de Dan Voiculescu si Dan Ioan Popescu. A doua este Uniunea Generala a Industriasilor din Romania - 1903 (UGIR - 1903), iar a treia, Confederatia Patronala a Industriilor din Romania (CONPIROM). Pe plan national, intre cele trei asociatii exista o lupta pentru suprematie in CES, insa ACPR se bucura de sustinerea Guvernului, prin relatii de prietenie, de afaceri si politice ale conducatorilor sai.
Miza CES-ului
Consiliul Economic si Social este organul consultativ al Parlamentului si Guvernului pe probleme sociale si de munca. Rolul membrilor sai este extrem de important pentru economia nationala, tinand cont de faptul ca, prin legea sa de organizare, CES avizeaza proiecte de hotarari si de ordonante ale Guvernului, proiecte de lege ce urmeaza a fi prezentate Parlamentului, avizeaza proiecte de programe si strategii economice la nivel national. Concret, orice proiect privind un anume segment din economie, trece mai intai pe la CES, care, dupa o analiza atenta, poate oferi aviz favorabil, sau poate bloca o intiativa legislativa. CES-ul reuneste majoritatea patronatelor si sindicatelor din Romania, din toate domeniile economiei nationale. Din acest motiv, controlul total al unei asociatii asupra CES este atat de contestata de ceilalti membri ai institutiei.
Figurile cheie: Patriciu, Voiculescu, Paunescu
In prezent, cele mai importante patronate care se bat pentru a obtine majoritatea celor 15 locuri destinate lor din CES- ul care urmeaza a se constitui sunt: ACPR, UGIR-1903 si CONPIROM. Potrivit legii, CES-ul nu poate fi constituit decat prin consensul partilor, in vreme ce, daca o asociatie membra detine 3/4 din numarul total de votanti in cadrul institutiei, are drept de VETO -adica are si painea si cutitul. ACPR-ul lui Patriciu intentioneaza sa obtina 11 locuri in CES (desi semneaza doar patru contracte colective de munca la nivel national), astfel ca UGIR-903 si CONPIROM (care semneaza impreuna 15 contarcte) ar urma sa primeasca doar doua locuri. Celelalte doua locuri ar urma sa fie distribuite „altor organizatii patronale“ (cu doua contracte semnate) care pot fi oricand „racolate“ de ACPR. Daca acest calcul se va materializa, asociatia condusa de Dinu Patriciu ar avea rolul de judecator suprem in CES.
Fratia „lupilor“ lui Patriciu
Asociatiile reunite sub tutela ACPRului condus de Dinu Patriciu ascund nume influente din mediul de afaceri si politic. De la infiintare, ACPR a fost condus, pe rand, de fostul vicepremier George Copos -care a renuntat la functie dupa intrarea in Guvern, de Lucian Boghiu - fostul sef al Electrica si om de incredere al fostului ministru PSD al Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu, iar acum de Dinu Patriciu. Din ACPR fac parte un numar de sapte Asociatii si alte trei entitati care sunt membri asociati: Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) -este condusa de Ovidiu Nicolescu, personaj cunoscut ca fiind unul dintre oamenii de incredere ai liderului PC, Dan Voiculescu. La randul sau, Voiculescu este legat de Dinu Patriciu prin afaceri comune in umbra ROMPETROL – fiica sa, Camelia Voi culescu, a castigat in patru ore 10 milioane de dolari in ziua marelui tun cu actiunile de la Bursa. Il mai uneste strans cu Patriciu si dosarul penal ROMPETROL. Confederatia Nationala a Patronatului Roman (CNPR) -este condusa chiar de Dinu Patriciu. Uniunea Generala a Industriasilor din Romania (UGIR) -este condusa de George Constantin Paunescu. Relatia sa apropiata cu rusii i-a permis lui Paunescu intermedierea, in anii ‘90, a primului acord de colaborare intre Rusia si Romania. Confederatia Patronala a Industriei, Serviciilor si Comertului din Romania (CPISC) este condusa de Lucian Boghiu, (adica de Dan Ioan Popescu).
Alfa si Omega rusilor
Alti membri ai ACPR sunt: Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii (ARACO) - condusa de Laurentiu Plosceanu; Consiliul National al Patronilor din Romania (CoNPR) -presedinte este Mihai Carciog; Patronatul National Roman (PNR) - condus de controversatul Florian Costache. Dintre membrii asociati, cel mai influent este Asociatia Romana a Bancilor (ARB), condusa de Radu Gratian Ghetea. Acesta este si prim vicepresedinte al Alpha Bank, entitate cunoscuta ca apartinand unor oameni de afaceri rusi, implicati in preluarea RAFO Onesti. Ghetea este un personaj extrem de influent in lumea bancara, el fiind vreme de 17 ani la Banca Romana pentru Comert Exterior (BRCE). Mai mult, Ghetea - in calitate de presedinte al bancherilor din Romania - are stranse legaturi inclusiv cu guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu. Alti doi membri asociati ai ACPR, cu un rol la fel de important in cercul pentru putere, sunt Initiativa Europeana a Mediului de Afaceri (IEMA) -al carei presedinte este tot Dinu Patriciu, si Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) -condusa de Florin Pogonaru. Patriciu isi doreste obtinerea controlului si in structura CES, ceea ce i-ar conferi o ascendenta in plus asupra guvernului. Patriciu personifica resurectia grupurilor ascunse -conspirate pana in prezent - care au capitalizat resursele principale economice si acum isi asuma, la vedere, un post comisarial, de control total politic. Atat actualul premier, cat si cel care va urma sunt pioni ai lui Dinu Patriciu. Preocuparile sale de resort politic si social interfereaza si cu zona culturala si a societatii civile, spatiu din care se hraneste si se recruteaza clasa politica. Grupari mai mult sau mai putin vizibile ancorate in zona spatiului societatii civile, sau in civil, au rol de control si influenta. Exista legaturi stranse intre astfel de grupari si politica cinica a Noii Oranduiri Oligarhice, oranduire reprezentata si ilustrata de Patriciu.
ROMPETROL – garnizoana logistica a grupurilor comisariale
Arhitectul care detine Grupul ROMPETROL nu se ocupa doar de politica, ci si de “politica culturala”. ROMPETROL Holding detine, pe langa cotidienele Adevarul si Click, si grupul de presa Satiricon (Dilema veche, Dilemateca -fondate de Andrei Plesu si revistele Plai cu boi, Aspirina saracului – create de Mircea Dinescu si Romania literara -girata de Nicolae Manolescu). Banii proveniti din afacerile cercetate penal, din deturnare de fonduri, spalare de bani, evaziune fiscala, manipulare a pietei, tranzactionare nelegitima la Bursa, administrare frauduloasa etc. au ajuns in pusculitele unor grupari care si-au asumat functii comisariale ale spatiului public. Printre acestia se afla membri fondatori si actionari ai Academiei Catavencu care au fost platiti cu suma de 8.626.095.788 lei, la data de 07.11.2002, din surse financiare ilicite mentionate in raportul Oficiului National de Combatere a Spalarii Banilor. Matricea functionala, trasaturile si definitiile constitutive ale curentului cultural reprezentat de gruparea adapostita de ROMPETROL dezvaluie
o accentuata si apasata orientare antiromaneasca. Atacul la Eminescu pleaca din garnizoana ROMPETROL si este hranit logistic de reteaua lui Patriciu. Patronul este si fondator al Institutului de Studii Liberale, intre ai carei membrii fondatori se numara Zoe Petre, Nicolae Manolescu, Horia Roman Patapievici si Andrei Plesu.
Razboiul cu Justitia
Razboiul cu Justitia este tema centrala a tuturor celor care sunt implicati personal in cazul Patriciu, sau care au rude abonate la acest caz. De aici pleaca si razboiul deschis cu presedintele Traian Basescu. Dinu Patriciu este indicat de procurorii DIICOT drept creator si coordonator al unui grup de crima organizata, care si-a obtinut aderenti si sustinatori din mai multe institutii ale statului. Reteaua de crima organizata transfrontaliera, grupare “de tip mafiot”, ar fi cea mai vasta, printre alte motive, si pentru ca “sa infiltrat la toate nivelurile puterii si in toate institutiile statului”. In Rechizitoriul ROMPETROL se gasesc multe dintre explicatiile pe care le cautam, cu privire la modul de alcatuire a Puterii actuale a Romaniei. Patriciu este un model de afirmare a unui grup de interese concentrat pe sectorul strategic al energiei.
“Grupul de criminalitate organizata”


06-07-2008 13:21:54
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
In septembrie 2006, Parchetul a finalizat Rechizitoriul cazului ROMPETROL. Rezulta de aici ca, aproape un deceniu, omul de afaceri Dinu Patriciu impreuna cu inalti reprezentanti ai statului au constituit un grup infractional organizat, transfrontalier, care s-a ocupat, pe langa operatiuni de manipulare a pietei, de capital, de spalare de bani rezultati in urma activitatilor ilicite, captand sume considerabile datorate statului, externalizand apoi fondurile obtinute in urma desfasurarii activitatii infractionale. Grupul de afaceri reprezentat de Dinu Patriciu este calificat drept un „grup infractional care si-a asigurat sprijinul, prin cooptarea in cadrul grupului, a unor persoane cu functii importante in institutii ale statului - grup de criminalitate organizata.” Dosarul ROMPETROL arunca in aer scena politica romaneasca, in spatele lui Patriciu regrupandu-se majoritatea “capitalistilor” cu averi facute in regimul cripto-comunist al lui Ion Iliescu. Magnatul penal, liberalul antiliberal, pusculita mafiei pesediste este in acest moment modelul desavarsit al “privatizarii mafiei comuniste”. Solidaritatea din jurul sau a unor personaje asemanatoare - Dan Voiculescu, Marko Bella, Tariceanu, Verestoy Attila, arata ca Dosarul ROMPETROL este atat de important, incat inflameaza intreaga scena politica a tarii. Toti acestia sunt cuprinsi in fraudele spalarilor de bani din dosarul ROMPETROL si ar urma sa incaseze ani grei de puscarie. In Rechizitoriul dosarului ROMPETROL se mai precizeaza: In perioada anilor 1999-2004, grupul infractional astfel organizat si-a realizat scopul de insusire a creantei statului roman rezultata din Acordul de cooperare economica internationala cu statul libian, de decapitalizare a Rafinariilor Vega si Petromidia, de insusire si folosire in propriul interes a sumelor de bani colectate si destinate bugetului de stat, dar si de a transfera sume de bani catre societatile membre ale grupului infiintate in paradisuri fiscale si, nu in ultimul rand, crearea, in mod artificial, de lichiditati prin listarea la bursa a Rafinariei Petromidia. Pe langa bani, grupul lui Patriciu a obtinut nu doar accesul la resursele statului, ci si un important reper energetic cu valoare strategica. Ruperea din patrimoniul Romaniei a acestei resurse are nu doar implicatii economice, ci si consecinte geopolitice semnificative. Romania este o placa turnanta - se afla pe o falie geopolitica, la frontiera Vestului cu Estul, astfel ca aici se duc lupte in toata regula (si) pentru controlul acestei importante resurse - energia.
Conexiunea Vantu
Preluarea ROMPETROL de catre gruparea Patriciu s-a facut cu ajutorul lui Sorin Ovidiu Vantu. In 1998, ROMPETROL, colos al industriei petroliere, era una dintre cele mai profitabile firme romanesti. Numai din contractele externe avea de incasat peste 250 milioane de dolari, harta creantelor acoperind Libia, Egipt, Sudan, Irak, Rusia, Ecuador. Traiectoria ascendenta a companiei este stopata brusc prin intersectarea cu gruparea Patriciu. La acea vreme, Patriciu era asociat cu Sorin Marin in firma SG International (SGI). Cu sprijinul lui Alexandru Popescu si Nicolae Stoica, pe atunci membri in conducerea ROMPETROL, din august 1998, SGI incepe sa cumpere masiv actiuni ROMPETROL cu pretul de 10-11 USD/bucata. “Investitorul” Patriciu nu avea dreptul legal sa faca investitia, SGI-ul avand mari datorii catre stat. La sfarsitul lunii septembrie, SGI detinea deja 18% din actiunile ROMPETROL, fara sa fi anuntat CNVM la depasirea pragului de 5%. Profitand de pozitia sa de atunci, de parlamentar al unui partid aflat la guvernare, Patriciu a incalcat flagrant legea sfidand CNVM. In luna octombrie 1998, prin functionarii ROMPETROL, SGI cumpara inca 11% din actiuni aflate atunci in posesia lui Sorin Ovidiu Vantu. Vantu le achizitionase de la PAS – asociatia salariatilor, care au cedat actiunile catre SOV cu speranta ca astfel vor fi protejati de atacul lui Patriciu. Nu s-a intamplat asa, in realitate Vantu si Patriciu erau intelesi si “i-au lucrat” pe actionari fara probleme. Fara sprijinul lui Vantu insa Patriciu nu ar fi reusit sa puna mana pe ROMPETROL. Desi nu era inca actionar majoritar, Patriciu schimba abuziv componenta Consiliului de Administratie, devenind presedinte al acestuia. Sorin Marin, omul sau de incredere, devine membru, la fel ca si reprezentantul FPS. Patriciu introduce modificari in Statul de functionare ale Companiei ROMPETROL care sa-i permita confiscarea definitiva si, mai ales, accesul imediat la activele fiscale ale ROMPETROL. Dupa rezolvarea ROMPETROLULUI, a urmat lichidarea celui mai important complex energetic din sud-estul Europei - SNP PETROM, care a fost vandut unei societati cu mult mai mica pondere - OMV, in conditii cu totul discutabile. Cand Basescu a incercat o (timida) dezbatere publica pe aceasta tema au facut zid si Ion Iliescu, si membrii guvernului Nastase. Actiunea de lichidare a grupului PETROM a fost o forma de predare a Romaniei din punct de vedere energetic, statul roman fiind astfel lipsit pe viitor de autonomie energetica. Castigul reprezentat de controlul sistemului energetic si al unor importante ramuri industriale ale Romaniei apartine unei mari puteri, Rusia. Obiectivul principal al Washingtonului - eliminarea treptata a influentei rusesti in politica europeana -a primit o lovitura directa si ca urmare a eurostangismului militant al petro-liberalilor lui Patriciu.
Rusia, liberalii Si virusul Antiamerican
Manifestarea cea mai pregnanta se vadeste in campania (cu note isterice) retragerii trupelor din Irak. In vara anului trecut, Tariceanu si liberalii lui Patriciu invocau, pentru a justifica propunerea de retragere a trupelor romanesti din Irak, cazurile Spaniei si Italiei. La Madrid si la Roma guvernele sunt insa socialiste, membre ale grupului socialist din Parlamentul European. Tot grupul stangist european este infestat de virusul antiamerican. Unul dintre europarlamentarii reprezentativi ai acestui grup este celebrul militant trotkist din Franta anilor ‘60, Daniel Cohen -Bendit, un fan declarat al Armatei Rosii sovietice. Grupul socialist european, care tot proclama autonomia europeana fata de Statele Unite in domeniul politicii externe si de securitate, este asociat cu gruparile comunistilor si ecologistilor create si finantate cu ani in urma de Uniunea Sovietica, mai exact de o directie a KGB. Initiativa retragerii trupelor din Irak, trambitata de Tariceanu, devoaleaza afinitatile cu discursul antiamerican si antioccidental promovat de Rusia in plan european. Contextul este totodata acela al planului instalarii de baze militare americane in Romania. Rusia a reactivat retelele de agenti de influenta conservate in Romania si astfel a ajuns presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, sa afirme ca deja intrati in NATO ar trebui sa o lasam mai moale cu parteneriatul cu Statele Unite. Finul lui Tariceanu, cerea practic intreruperea parteneriatului strategic cu Statele Unite. Agenta kaghebista Gisella Vass ar fi fost mandra de nepotelul ei. Tot Bogdan Olteanu este cel care trage sforile pentru proiectata intalnire a lui Tariceanu cu Putin, preparata deja de o recenta vizita a lui Patriciu in Rusia.
Melescanul lui Patriciu, gunoiul in costum Armani
De la inceputul lui 2006 asistam la o adevarata ofensiva a lui Dinu Patriciu in stergerea responsabilitatii penale personale, cat si a complicilor sai. Eforturile sale au culminat prin asaltul asupra guvernarii Romaniei care a devenit practic o anexa a consiliului de administratie ROMPETROL. Teodor Melescanu actual ministru al Apararii, a fost membru in Consiliul de Administratie al ROMPETROL, intre 2002 si 2004. In conditiile in care principalul actionar al ROMPETROL, Dinu Patriciu, este nu doar anchetat penal, ci si intrun litigiu international cu statul roman, prezenta unor oameni in pozitii cheie din guvern, care au fost remunerati de el cu sume importante, ridica serioase semne de intrebare fata de cat de bine este protejat interesul public in acest litigiu. Melescanu a fost deconspirat recent ca agent securist de celebrul Liviu Turcu, ofiterul care a fugit in Occident inainte de 1989 (Traian Basescu l-a numit, pe Melescanu, mai inspirat poate, “gunoi in costum Armani”). Melescanu a fost cel care a legat PNL-ul direct cu partidul lui Putin, semnand un acord cu o organizatie din Moldova sustinuta si creata de consilierul special al lui Putin, Gleb Pavlovski.
Orban, pudelul care latra
Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, a fost administrator la Rominserv, firma membra a holdingului ROMPE TROL, al carui principal actionar este Dinu Patriciu. Orban a incercat recent, ca viceprimar al Capitalei, sa treaca prin Consiliul Municipal o hotarare favorabila ROMPETROL. Instalat de Patriciu drept sef al ofensivei anti-Basescu, Ludovic Orban a facut eforturi disperate pentru a se remarca, prin obscenitate si trivialitate desantata, in ochii adevaratului sef al PNL – Dinu Patriciu. Ludovic Orban si-a dovedit fidelitatea in perioada izbucnirii scandalului ROMPETROL, cand a sarit sa-si apere patronul din calitatea de presedinte al PNL Bucuresti afirmand ca, “dupa cazul Dinu Patriciu nici un cetatean al Romaniei nu se poate simti in siguranta” - jignind astfel toti cetatenii Romaniei care n-au nici un motiv sa fie pusi in aceeasi oala cu jefuitorii economiei nationale. Tatal lui Orban a fost securist in perioada cea mai neagra si mai plina de blestematii a Securitatii. Batranii membri ai AFDPR care mai sunt in viata si-l amintesc inca pe macelarul din Brasov, renumit pentru sadism si maniac al batailor crunte. A fost dat afara in perioada anilor ’60, cand aparatul incerca sa isi schimbe fata. Ulterior, a lucrat la Abator, unde, ca fost securist, si-a facut de cap. A fost arestat pentru furt, fiind in lot cu fostul director al ONT, serbanica, un caz cunoscut la vremea aceea. A facut puscarie la Penitenciarul Codlea, ceea ce nu l-a oprit pe fiie-su, Ludovic, sa-si doreasca sa serveasca Partidul, astfel ca, dupa absolvirea facultatii de Tehnologie a Constructiilor de Masini din Brasov, in 1988 si-a propus sa intre la stefan Gheorghiu. Imediat dupa absolvire, la un an, a devenit, ajutat de “structuri”, invatacel in ale activismului PCR la Stefan Gheorghiu.
Politrucul pe stil nou
Munca in fabrica nu i-a suras, vocatia de politruc fiind mult mai aproape de fibra sa intima. Dupa revolutie, se metamorfozeaza in liberal, aripa deplin conspirata, si se inscrie la continuatoarea scolii de activisti de partid “stefan Gheorghiu”, la SNSPA, institutie fondata de ofiterii securitatii si activistii partidului comunist, in sedii puse la dispozitie de SRI. Conducerea SNSPA era asigurata de cadre de nadejde, apropiati ai lui Ion Ilici Iliescu, care avea nevoie de o institutie ce urma sa asigure necesarul, linia a doua de cadre si slujbasi ai retelei cominterniste care apucase sa puna mana pe conducerea statului. Din acea perioada dateaza si racordul cu Dinu Patriciu, un reprezentant al structurilor acoperite, care isi propunea, inca de pe atunci, preluarea patrimoniului romanesc in folos propriu.
“Famiglia liberala”
“Famiglia liberala” creata de Patriciu cuprinde numai astfel de “curati liberali”, “pur sange”: Orban, odrasla de ofiter de securitate, fotomodelul Tariceanu, crescut de colaboratorul Securitatii Dan Amedeo Lazarescu, Bogdan Olteanu, finul si mana dreapta a lui Tariceanu, nepot al Gizellei Vass, agenta NKVD direct implicata in dosare de crima si chiar cercetata dupa Revolutie o perioada, pana cand, misterios, dosarul s-a topit si exemplele pot continua. Cat despre Tariceanu, practic nici nu mai incap comentarii daca avem in vedere ca in procesul ROMPETROL acesta depune marturie in favoarea companiei Bossului si impotriva intereselor statului roman (desi, teoretic, reprezinta statul roman, ca prim ministru!). Un simt de sluga fara egal sau aroganta unei sfidari fara precedent l-a determinat pe Tariceanu sa-i ofere, initial, postul Justitiei avocatului lui Dinu Patriciu in dosarul ROMPETROL, Cristian Iordanescu. Informatia apare chiar intr-unul dintre ziarele oligarhului penal, “Adevarul”. Am fi putut fi un exemplu unic pentru intreaga Europa cu un ministru al Justitiei care sa cumuleze si functia de avocat al unui cercetat penal! si toate acestea in numele “reformei”, asigurarii functionarii statului de drept, garantarii independentei justitiei si continuarii luptei anticoruptie.
Complicitatea lui Constantinescu
Patriciu si-a luat avant in afaceri prin complicitatea lui Emil Constantinescu care, nu intamplator, este acum ideologul frontului anti Basescu. Plasarea lui Constantinescu tot mai evidenta, in aceste momente politice din Romania, de partea celor care tin prin orice mijloace sa intrerupa la mijloc, mandatul presedintelui Romaniei, trebuie analizata cu mai multa atentie. Geoana, Constantinescu, Sorin Rosca Stanescu si Voiculescu se vad des si dezbat impreuna cu Patriciu un proiect numit Romania fara Basescu. Odata cu instalarea Regimului Constantinescu Dinu Patriciu i-a cooptat pe Catalin Harnagea si pe Dorin Marian, cel care raspundea la nivel inalt de Securitatea Nationala, obtinand astfel suportul si propulsia SIE si a sistemului de siguranta nationala. I-a recompensat ulterior pe amandoi, oferindu-le slujbe la ROMPETROL. Tariceanu l-a mobilizat recent pe Dorin Marian la Cancelaria sa, instalandu-l, practic, sef al campaniei anti Basescu. Resursele financiare nu vor fi o problema, cata vreme campania este sustinuta de Patriciu.
Lichidarea lui Basescu
Constantinescu a primit, se pare, rolul de manager al acestui proiect al carui mesaj definit chiar de el, este “lichidarea lui Basescu”. Cu alte cuvinte, Presedintele Basescu trebuie infrant cu orice mijloace deoarece ne aflam in criza –in stare de razboi total. Un prim efect al razboiului este suspendarea legii. Asadar, Constantinescu a citat definirea fazelor, ne-a dezvaluit faza care urmeaza – suspendarea legii, a moralei si a regulilor. Geoana propune sudarea lui Basescu intr-un sarcofag de plumb sau alungarea din Romania (evident dupa lichidare). Voiculescu si Rosca Stanescu au in acest razboi, rolul de ofiteri de presa si diversiune. Constantinescu este ideologul. Cand spui ca intr-un razboi, legile trebuiesc suspendate, ne indreptam spre un deznodamant al fatalului. Basescu trebuie sa dispara –si in plus, lovitura trebuie sa fie fatala, pentru ca, odata esuata, ea va genera un efect contrar. Constantinescu propune un proiect politic care nu exclude suprimarea. Cand spui ca in razboi – legile se suspenda – excluzi din start procedura electorala si votul democratic. Probabil ca poate fi luata in considerare si fraudarea masiva a alegerilor printr-o Generare premeditata de haos, urmata de o stare de urgenta declarata sub autoritatea Parlamentului. Lucruri asemanatoare se petrec in vecinatatea noastra rasariteana.
Ucrainizarea Romaniei
Asemanarea si coincidenta miscarilor de pe scena politica a Romaniei si Ucrainei nu sunt deloc intamplatoare. si aici si in Ucraina se da o batalie – aproape pe fata - intre interesele rusesti si cele euroatlantice. Noile evolutii din campul politic din Romania, dar si din spatiul mai larg al vecinatatilor rasaritene, Ucraina, mai ales, reclama o noua cheie de abordare, adecvata dinamicii evenimentelor care sunt in derulare. Jocul lui Patriciu si sprijinul din umbra sau fatis obtinut de acesta nu poate fi decriptat fara intelegerea acestui aspect. Ucraina a lansat o adevarata batalie impotriva intereselor Romaniei, pe toate planurile posibile, episodul recent, al transformarii Insulei serpilor in district al Odessei, in scopul interzicerii accesului tarii noastre la rezervele continentale submarine de hidrocarburi fiind doar varful aisbergului. Ne aflam intr-o arie de intersectie a numeroase interese geo-politice, in mij locul bataliei pentru trasarea rutelor viitoarelor conducte care urmeaza a fi alimentate de titeiul din bazinul Marii Caspice. O rivalitate energetica fara pre cedent se ascunde in spatele numeroaselor dispute diplomatice si militare regionale. Din aceasta perspectiva trebuie asezata grila de intelegere a rolului lui Patriciu si a ac tiunii “grupului sau de crima or ganizata”.
Destructurarea economiei nationale
Vreme de mai bine de un deceniu, grupul infractional condus de Patriciu a spalat bani, a manipulat piata de capital si a inselat autoritatile. ROMPETROL era nava amiral a comertului exterior romanesc, se afla in topul firmelor romanesti de comert exterior, fiind singurul contractor specializat in petrol si gaze care activa cu succes pe piata mondiala. Ani de zile, aceasta societate a adus in tara milioane de dolari rezultati din lucrarile de foraj si constructii-montaj in domeniul petrolier executate in diverse tari ale lumii. Afacerea ROMPETROL a fost din start cladita pe baza unei strategii de destructurare a economiei nationale. Au avut loc o serie de lovituri succesive care au lichidat intreg patrimoniul petrolier al Romaniei, una dintre averile strategice ale tarii fiind instrainata prin jaf – politica dusa de toate guvernarile care s-au succedat dupa momentul 1989. Tandemul de astazi OMV - ROMPETROL este expresia unui periculos monopol in industria petrolului creat prin contributia decisiva a “elitei” corupte securistice si de partid. Cazul Patriciu si analiza contextului care a creat situatia de acum este de o covarsitoare importanta in sensul perceptiei orizontului societatii romanesti in intervalul urmator. Patriciu este un exponent ilustrativ, este deja expresia unei tipologii a oligarhiei romanesti, asemanatoare celei rusesti. Nu intamplator oligarhia noastra este conectata direct cu omologii de la Moscova. Eficacitatea Cartelului arata o remarcabila tenacitate.
PNL S.R.L.
Liberalii stau in pozitie de drepti in fata sefilor Calin Popescu Tariceanu (15 milioane de dolari) si Dinu Costache Patriciu (350 milioane de dolari). Pentru a avea sprijin in partid, Tariceanu i-a luat asociati in firmele Intervam SA, Leader High Tech SA si Sopas SA pe colegii lui Sebastian Vladescu, Andrei Chiliman, Dan Radu Rusanu, George Danielescu- SAFI, Radu Spiridon Cojocaru, Dan Constantinescu, Ion Basgan. Dupa ce a reusit sa puna mana pe PNL si sa scape de contestatari, gruparea Tariceanu - Patriciu se poate lauda ca detine controlul asupra partidului. Constienti ca, pentru politicieni, banul este cel mai important, cei doi afaceristi sau asociat cu senatori, deputati si primari din PNL. Patriciu a subjugat intreaga Filiala PNL Prahova, iar ceilalti colegi sunt tinuti la respect prin relatiile de afaceri, in care, bineinteles, sefii cei mari sunt patroni sau actionari majoritari. Este motivul principal pentru care, in urma cu doi ani, Theodor Stolojan spunea ca PNL s-a transformat intr-un SRL.
Legaturile de afaceri ale gruparii Tariceanu- Patriciu cu membri PNL
Firma Intervam SA este una din multele societati la care este actionar Calin Popescu Tariceanu, premierul Romaniei. Interesant este ca printre actionari gasim nu mai putin de 6 liberali: Andrei Chiliman, Dan Radu Rusanu, George Danielescu- SAFI, Radu Spiridon Cojocaru, Dan Constantinescu, Ion Basgan. Chiliman este primarul sectorului 1 din Bucuresti, Basgan, parlamentar de Teleorman, Cojocaru -fost parlamentar de Brasov, Constantinescu, senator de Brasov, iar Dan Rusanu este deputat de Hunedoara. Cel mai cunoscut este George Danielescu, zis si SAFI. Alaturi de acestia, pe lista actionarilor mai apar alte firme, la care, intamplator, sunt actionari liberali: ARI Electronics Invest SRL, Banca Romana pentru Relansare Economica Libra Bank, Flanco Import Export SRL, Publimedia SRL, dar si fantomatica SC ARABESQUE INVESTMENTS INTERNATIONAL SA, cu domiciliul in Insulele Virgine. La Leader High Tech SA, printre partenerii lui Calin Popescu Tariceanu il gasim pe fostul ministru de finante Sebastian Vladescu, dar si firma SC Medist SRL.
Banii si relatiile “baietilor destepti”
Este cel putin dubios cum atatia liberali sunt asociati cu Tariceanu si cu Patriciu in diverse firme. si nu numai cu ei, in cercul baietilor destepti intrand, mai nou, Sebastian Vladescu, Bogdan Olteanu, Relu Fenechiu si altii. Sa nu mai poata acesti politicieni sa faca afaceri cu altcineva? Sau poate ca tocmai banii si relatiile – unele chiar in PSD -de care dispun Tariceanu (15 milioane USD, conform Topului 300 Capital) si Patriciu (350 de milioane de dolari) sa fie hotaratoare in alegerea celor doi ca parteneri. PNL nu mai este un partid in care sa primeze interesul public si politic, ci unul in care guverneaza legea banului. Este un fel de SRL al lui Tariceanu si Patriciu, ambii implicati in megaafacerea ROMPETROL.
TUNUL ROMPETROL
Castigurile realizate de mai multe persoane importante de pe scena politica, in urma tranzactiei de la bursa cu actiuni ROMPETROL Rafinare:

*Camelia Rodica Voiculescu: 480.000.000 de actiuni x (250-116) a 64,3 miliarde lei *Attila Verestoy: 70.000.000 x (300- 116) a 128,8 miliarde lei. Castigurile realizate sau partile de realizat de catre persoanele care au cumparat de la Saltville pentru un pret mediu de vanzare, de 650-660 lei/actiune
* Camelia Rodica Voiculescu: 480.000.000 x 650-250) a 192 miliarde lei *Attila Verestoy: 70.000.000 x 650300) a 17 miliarde lei * Calin Popescu Tariceanu: 10.000.000 x (660-500) a 1,7 miliarde lei
Tariceanu a fost implicat in SAFI
Firma Societatea de Administrare a Investitiilor SAFI – Invest SA Numar de inmatriculare J40/15812/1994, acordat la 24.08.1994 - 19.12.1996 – Calin Popescu Tariceanu intra in SAFI - 18.05.1999 – Calin Popescu Tariceanu iese din SAFI - In 1996, Consiliul de Administratie al SAFI era format din Viorel Catarama presedinte, Andrei Ion Chiliman membru, Radu Boroianu - membru, Dan Rusanu - membru, Bogdan Stanca – membru. Din cele 43.208.013.467 de titluri de participare la SAFI, liberalii detineau un activ de 251.203.959.581 lei. - Cand s-a mirosit caderea catastrofala a SAFI, cei din conducere, in frunte cu George Danielescu si Tariceanu, si-au retras zeci de miliarde de lei. Premierul, acum proprietar al mai multor societati comerciale, inclusiv al celei ce se ocupa de importul de autoturisme Citroen pentru Romania, ATS, a imprumutat cateva zeci de miliarde necesare unor asemenea afaceri de la SAFI, adica, mai exact, de la oamenii care au cotizat. Prabusirea SAFI, in 1996, a lasat cu buzunarele goale si a adus la disperare circa 106.000 de investitori, care si-au depus agoniseala, tentati de dobanzile mari promise.
PNL Si recuperarea filierei PSD - Moscova via Chisinau
Intre PNL si PSD exista insa si un alt fel de “lucrare impreuna” decat cea vizibila pentru toata lumea. In privinta proiectelor legate de romanii din afara granitelor functioneaza o coniventa semnificativa care da masura “diferentierii” ideologice dintre PSD si PNL. Desi anchete ale institutiilor specializate au scos la lumina fapte ce dovedesc implicarea guvernarii PSD in acte penale si actiuni antiromanesti, PNL a continuat aceeasi politica dusa de regimul Nastase fata de romanii din afara granitelor.
Titus Corlatean a dat banii Guvernului Romaniei oamenilor Moscovei de la Chisinau
Raportul oficial al Curtii de Conturi a Romaniei, institutie suprema de control financiar arunca o raza de lumina asupra proportiilor jafului si ilegalitatilor din timpul gu vernarii PSD si, in acest caz, a implicarii actualului secretar general al PSD, Titus Corlatean, in sponsorizarea oamenilor Moscovei de la Chisinau pe vremea cand era responsabil al Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni. Raportul, realizat pe parcursul anului 2006 si cuprinzand verificarile asupra perioadei 2004-2005, are sute de pagini si fotografiaza neregulile din toate institutiile romanesti. Una dintre cele mai explozive parti din documentul Curtii de Conturi este cea referitoare la modul de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finantarea proiectelor pentru romanii de pretutindeni. Se demonstreaza ca statul a fost prejudiciat, cu zeci de miliarde de lei, iar organizatiile care au derulat aceste fonduri au fost date pe mana Justitiei. Cu un an in urma, un functionar al Departamentului a starnit un scandal rasunator, afirmand public ca alocarea fondurilor catre romanii din afara granitelor, proces secretizat de Adrian Nastase, s-a facut pe criterii cu totul anapoda. Fonduri ale statului roman au fost dirijate in beneficiul unor agenti dovediti ai Moscovei, cu implicarea unor cadre corupte din serviciile romanesti. Actualul secretar de stat responsabil pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, Mihai Gheorghiu, instalat de PNL, a refuzat sa sesizeze Procuratura cerand doar un Raport al Corpului de Control.

Curtea de Conturi dezvaluie jaful din timpul Guvernarii Nastase
Un Memorandum realizat de un functionar al MAE, inaintat Guvernului Romaniei in mai 2005, arata urmatoarele fapte - confirmate acum si de laborioasa cercetare a Curtii de Conturi: in toate proiectele nefinalizate sau defectuos finalizate se intalneste aceeasi ecuatie: un grup restrans de persoane a distribuit clientelar, pe criterii cu totul straine interesului national, sume fabuloase de bani unor reprezentanti ai unor organizatii din Republica Moldova, fara a urmari finalitatea reala a cheltuirii sumelor decontate. Acest mic grup de persoane, care include si functionari guvernamentali, precum si persoane care graviteaza in jurul unor centre de putere politica apartinand fostilor guvernanti, se poate face vinovat de abuz de putere, trafic de influenta, deturnare de fonduri, insela ciune. Pe langa irosirea fondurilor publice si a utilizarii necorespunzatoare a acestora, se adauga dezinformarea cu buna-stiinta a opiniei publice si a autoritatilor romanesti si straine, prin rapoarte si “analize” lipsite de orice relevanta si prezentate drept materiale rezultate ca urmare a unor investigatii costisitoare. Grupul responsabil de toate acestea si-a propus, si a reusit in mare masura, arogarea rolului de instanta de analiza si interpretare a problematicii spatiului exsovietic si, cu precadere, a Republicii Moldova.
Coruptia societatii in civil
Memorandumul amintit, inaintat Guvernului Romaniei in mai 2005, scotea la lumina fapte grave de coruptie. Ulterior, datele au fost confirmate de ancheta Curtii de Conturi a Romaniei, referitoare la modul de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finantarea proiectelor pentru romanii de pretutindeni, care s-a incheiat la sfarsitul anului 2006. Trei organizatii care au prejudiciat statul au fost date pe mana Justitiei. Toate cele trei organizatii din Iasi, Centrul pentru Democratie Iasi, Fundatia Academica Petre Andrei Iasi si Centrul de Prevenire a Conflictelor si Early Warning, reprezinta in fapt acelasi grup, membrii lor avand stranse legaturi. Toate aceste ONG-uri sunt controlate de oameni apropiati unor cadre corupte ale structurilor serviciilor secrete si sunt strans legati de PSD. Iulian Chifu, prezent adeseori pe postul Realitatea TV, ca director al Centrului de Prevenire a Conflictelor si Early Warning, este fondator si al Centrului pentru Democratie Iasi. Doru Tompea, membru fondator al Centrului pentru Democratie Iasi, era si membru al Biroului Judetean al Partidului Social Democrat si a fost directorul de campanie al Uniunii PSD+PUR. Tompea este, in acelasi timp, presedinte al Fundatiei Academice Petre Andrei, actionar al acesteia si, totodata, decan al Facultatii de Psihologie din cadrul Universitatii Petre Andrei, universitate particulara care apartine Fundatiei Petre Andrei.
Plan rusesc sustinut la Bucuresti
Centrul condus de Iulian Chifu, un apropiat al senatorului PNL Teodor Melescanu, a inventat si un Plan comun pentru Transnistria impreuna cu alte ONG-uri controlate de serviciile de informatii din Ucraina si Republica Moldova. Prezentata cu fast la Comisia pentru Politica Externa condusa de senatorul PSD Mircea Geoana, facatura prin care se introduceau in spatiul politic idei vehiculate de Rusia a subminat intr-o oarecare masura initiativele Institutiei Prezidentiale a Romaniei in zona. Atat in boardul Centrului de Prevenire a Conflictelor, cat si intre fondatorii Centrului pentru Democratie Iasi se afla Gabriel Micu, functionar al DRRP, consilier si reprezentant special al fostului secretar de stat Titus Corlatean. Micu, propulsat de Hrebenciuc a facut parte din 1995 din tot felul de comisii guvernamentale, din Consiliul pentru Minoritati Nationale, apoi din 1997 apare in cadrul Departamentului pentru Protectia Minoritatilor Nationale, este integrat in MAE, ca director in Directia Consiliul Europei si Drepturile Omului, este ulterior insarcinat cu interimatul reprezentantei diplomatice din Cipru pana la sosirea lui Costin Georgescu si apoi este numit sef al Directiei Moldova.

Corlatean si Nastase au sprijinit oamenii Moscovei
Prezenta sa atat in interiorul departamentului care aloca banii, cat si in or ganizatiile care primeau banii reprezinta un conflict clar de interese. Bugetul Departamentului Romanilor de Pretutindeni, condus de Titus Corlatean, secretar de stat si purtator de cuvant al partidului, a fost secretizat de Adrian Nastase, ceea ce a permis fraudele si suportul mascat al guvernarii PSD in favoarea politicienilor creati si sprijiniti de Moscova. PSD, prin DRP, a contribuit masiv la sustinerea candidatilor Moscovei la Chisinau, acordand, pe langa bani, si sprijin politic nemijlocit. Chiar seful de campanie al Blocului Moldova Democrata condus de fostul primar al Chisinaului, Serafim Urechean, era un pesedist din Iasi, Cezar Caluschi, partener de afaceri cu Bogdan Solcanu, fiul senatorului PSD Ioan Solcanu, fostul sef autoritar al Iasiului. Agregatul PSD-ului local ii cuprinde pe Tompea, Nechita, Solcanu, la randul lor direct legati de Radu Timofte. Liderul Blocului Moldova Democrata - Serafim Urechean - a sustinut public candidatul Rusiei in Ucraina, Viktor Yanukovici si echipa sa ruseasca. Iar seful campaniei lui Yanukovici, trimisul Kremlinului, Gleb Pavlovsky, a fost si coordonatorul echipei rusesti de campanie a moldovenilor lui Serafim Urechean. Potrivit unor surse publice, Urechean este totodata un apropiat al prim-adjunctului SIE, Silviu Predoiu.
Curtea de conturi demasca hotia
Raportul Curtii de Conturi a sanctionat ilegalitatile patronate de Titus Corlatean, actele de control intocmite in urma verificarii Fundatiei Academice “Petre Andrei” din Iasi, Asociatiei Centrul pentru Democratie din Iasi, precum si Asociatiei Centrul pentru Prevenirea Conflictelor si Early Warning din Bucuresti – institutii care au utilizat fonduri destinate romanilor de pretutindeni in anul 2004, fiind inaintate organelor de cercetare penala, neavand, pe moment, caracter public. In timp ce Romania sustinea in Moldova reteaua intereselor rusesti, oligarhii rusi investeau masiv in obiectivele industriale din Romania.
ALRO - povestea adevarata
Povestea ALRO este povestea tuturor guvernelor Romaniei din 1990 incoace. Este ridicol sa vii astazi si sa pretinzi ca ALRO ar avea de-a face cu Basescu sau (doar) cu... Stolojan. Anul trecut, celebrul luptator antisovietic Vladimir Bucovski a vizitat Romania si ne-a spus in fata, transant, ca noi avem KGB-ul in Romania, cu LukOil si cu sectorul industriei de aluminiu. Asa cum toate sectoarele strategice, primordiale in economia Rusiei, industria petrolifera, Gazprom, industria nucleara, minele de uraniu, industria spatiala, sunt controlate de catre grupul de la Dresda al ofiterului KGB Vladimir Putin, tot astfel si in Romania ofiterii rusi conduc si controleaza ramuri industriale strategice pentru industria de razboi. Istoria preluarii aluminiului romanesc de catre rusi incepe imediat dupa Revolutie. ALRO Slatina a fost infiintata in ianuarie 1991, ca societate pe actiuni, prin preluarea unei cote de 65% din patrimoniul Intreprinderii de Aluminiu Slatina. Uzina de Aluminiu Slatina a fost infiintata in martie 1961 si constituia un segment important al industriei de aparare a Romaniei. Societatea ALRO este singurul producator de aluminiu primar din Romania si cel mai mare din Europa de Est si este listata la Bursa de Metale de la Londra (LME). ALRO poate produce anual peste un milion de tone de alumina, 420.000 de tone de aluminiu primar si 120.000 de tone de produse din aluminiu. ALRO are piete de desfacere in intreaga lume. ALRO si, ulterior, restul industriei de aluminiu au intrat treptat sub controlul unei grupari - cum o spune foarte clar Bucovski - a serviciilor rusesti. In mediul de afaceri din metalurgie se stia ca tranzactia face parte dintr-o strategie mai ampla de concentrare a intregii productii de aluminiu din Romania intr-o singura mana, astfel incat sa se poata dicta si preturile in functie de un anumit monopol care s-ar putea instaura pe piata romaneasca de profil. Totul pleaca de la un singur nume: Marco. Marco de la Mark Rich, partenerul de afaceri al lui Soros. Interfata, Marco International, este condusa de rusul Vitali Matsitski, la randul sau apropiat al lui Victor Pinciuk, ginerele fostului presedinte ucrainean Leonid Kucima. Vitali Matsitski este si proprietarul Grupului de firme Rinko, specializat in productia petroliera, si are o avere estimata la peste 10 miliarde de dolari. Firmele companiei Marco au inhatat cam tot ce misca in zona strategica din Romania.
Aluminiu pe tava Kremlinului
In 2005, participatia Marco Industries la capitalul social al combinatului ALRO Slatina a crescut de la 76,08 la 85,26%, in detrimentul actionarilor minoritari. A fost o a doua etapa prin care Marco Industries si-a intarit controlul asupra ALRO tot printr-o majorare de capital, prin care participatia companiei Marco crescuse de la 74,2 la 76,08%. AVAS a contestat majorarea de capital din iunie 2005, prin care grupul Marco Industries si-a marit participatia la capitalul ALRO de la 76,08% la 85,26%, ceea ce a intarziat operatiunea de fuzionare a ALRO Slatina cu Alum Tulcea programata initial pentru 2005. Ulterior, in vara anului 2006, ALRO a fuzionat prin absorbtie cu Alum Tulcea integrand pe verticala productia intregii industrii a aluminiului. Astfel, Combinatul de Aluminiu ALRO controleaza pachetele majoritare de actiuni ale firmelor Alum si Alprom, care impreuna insumeaza o cifra de afaceri de aproape 800 de milioane de euro.
Societatea Alum din Tulcea este unul dintre principalii furnizori de materie prima pentru ALRO Slatina si a intrat in proprietatea grupului Balli din Marea Britanie in anul 1995. Balli este un grup international de companii, cu sediul la Londra si reprezentante in peste 20 de tari. In Romania, grupul britanic a detinut pachete majoritare de actiuni la RoBank, participatie vanduta bancii ungare OTP in 2003, si la Asigurarea Anglo-Romana. Consortiul este actionarul principal al producatorului de aluminiu ALRO si Alprom, ambele din Slatina. Alprom fabrica table, benzi, folii, profile si tevi, toate din aluminiu. Compania Alum Tulcea a fost vanduta de Grupul Balli din Londra in urma unei oferte lansate pe Bursa Electronica Rasdaq. Principalii actionari erau la data achizitionarii companiei de catre acest consortiu international, Balli Metal Bucuresti SA - 67,69% (4.417 milioane de actiuni), SIF Banat-Crisana -23,87 % (1,557 milioane de actiuni), diferenta, de 8,47% (0,551 milioane de actiuni) apartinand mai multor actionari.


06-07-2008 13:22:53
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Gazexportul rusesc
Pachetul majoritar al actiunilor Companiei Alum Tulcea a fost achizitionat de firma Pioche Consultants Ltd, inregistrata in Belize, dar de fapt, in spatele off shorului este un consortiu format din Marco International, Marco Acquisitions din Anglia si Conef din Bucuresti, care isi anuntasera in mai multe randuri intentia de a achizitiona societatea din Tulcea. CONEF este o filiala a producatorului roman de aluminiu, ALRO care, la rindul sau, face parte din Marco Group. CONEF a fost infiintata in 1992 si pana in 2002 s-a dezvoltat in special ca o companie in sectorul roman de aluminiu. Incepind cu anul 2002, CONEF s-a concentrat asupra importurilor de gaz natural si asupra comertului de gros, precum si asupra furnizarii de energie electrica la instalatiile de aluminiu, ALRO si Alprom. In 2005, deja CONEF intrase in al cincilea an de contract de furnizari de gaz natural rusesc catre Romania cu compania ruseasca Gazexport, cel mai mare exportator de gaz din lume. Grupul Marco International a mai incercat sa cumpere in urma cu aproape patru ani compania din Tulcea si pentru ca Balli a refuzat, s-a incercat boicotarea activitatii prin refuzul de a mai cumpara materia prima necesara elaborarii aluminiului, ceea ce a condus la inchiderea, la inceputul anului 2003, pentru trei luni, a combinatului. In urma cu doi ani, unul dintre cei trei frati Alaghband, care sunt patronii Grupului Balli, a fost arestat de politia elvetiana pentru fraude financiare. Dezvoltarea retelei de desfacere a aluminei catre alti parteneri bloca interesele rusilor de la consortiul Marco si, o data cu dezvoltarea combinatului, acestia l-au achizitionat.

Ginerele lui Kucima pune mana pe Tulcea
Al doilea mare reper industrial din Tulcea este societatea tulceana Feral, singurul producator de feroaliaje din Romania, cumparata de Compania Feral UK Ltd din Marea Britanie. Aceasta este administrata de Olexii Martinov, care face parte din anturajul ginerelui lui Kucima, Victor Pinciuk, casatorit cu Olena Kucima. Este deputat in Rada de la Kiev. Victor Pinciuk, ginerele lui Kucima, unul dintre cei mai bogati oameni din Ucraina, controleaza capacitatile siderurgiei ucrainene si are nevoie de canalul Bastroe, pentru a-si transporta fabricatele spre Europa Occidentala. Una din companiile pe care le detine, „Ukrainian farvater“, era cel de-al doilea contractor pentru saparea canalului Bastroe. Pinciuk a facut obiectul unei investiga tii americane, in septembrie 2003, in legatura cu fostul premier Pavlo Lazarenko, care spala bani produsi prin activitati criminale pentru Kucima si apropiati ai presedintelui Kucima, direct interesati de constructia canalului, Renat Ahmetov (actual deputat in Rada Suprema a Ucrainei), Olexii Martinov si Volodimir Pop. Ahmetov a beneficiat direct de relatia cu Kucima de pe vremea cand acesta era presedintele Uniunii Industriasilor si Intreprinzatorilor din Ucraina, inainte de a fi ales sef de stat, in 1994.
Filiera americana
In 2004, la invitatia ginerelui presedintelui Leonid Kucima, Viktor Pinciuk, la Kiev a sosit intr-o vizita de doua zile George Bush senior, care s-a intalnit cu seful statului si cu membri ai guvernului. Deplasarea a avut menirea de a lustrui imaginea familiei Kucima. Ginerele acestuia, pana nu demult un mediocru om de afaceri din Dnepropetrovsk, in prezent un prosper miliardar, intentiona sa-si creeze o imagine internationala in ajunul plecarii socrului din fotoliul prezidential. Pinciuk a fost initiatorul si altor vizite americane miliardarul George Soros si politologul Zbigniew Brzezinski. Pinciuk a intrat in consiliul de sustinatori al International Crisis Group introdus de Brzezinski, unde va fi coleg cu fostul secretar general al NATO, George Robertson, si cu ex-seful Fondului Monetar International, Stanley Fischer. La inceputul anilor ‘80, Mark Rich, printr-una din firmele sale, Philip Brader’s, care a detinut monopolul exporturilor de neferoase din Rusia, a cumparat toata productia anuala de aluminiu si cupru a Rusiei pentru a da un „tun“ in SUA. „Tunul“ i-a reusit si s-a umplut de multi bani. Rich a revenit in anii ‘90 la Bucuresti, incercand sa preia Hotelul Athenee Palace. Atat Rich, cat si Timis sunt adanc implicati si in industria petrolului si gazelor din Romania. Dar si in spatiul rusesc. Rich era la un moment dat cel mai mare dealer de aluminiu si petrol din Rusia.
Economia de partid invizibila
„Pe 23 august 1990, Nikolai Kruchin, directorul administrativ al Partidului Comunist Sovietic, a dat publicitatii un material intitulat «Masuri de Urgenta pentru organizarea activitatii economice comerciale si exterioare a partidului» care presupuneau folosirea unor companii mixte cu Vestul pentru «a crea sistematic structuri ale unei economii de partid invizibile». Un an mai tarziu, seful KGB, Vladimir Kryuchkov, a emis un ordin prin care definea noua misiune a agentiei ca fiind aceea de a apara «reformele economice» impotriva noilor elemente criminale, in fapt apararea economiei de partid invizibile. Pana in 1992, conform lui Yasmann, cel putin 80% din companiile mixte din Federatia Rusa erau ori controlate, ori infiltrate de KGB“. Armand Hammer a fost primul om de afaceri occidental care a participat in companiile mixte controlate de KGB din Uniunea Sovietica. Supranumit „printul capitalist“ de catre KGB, Hammer a servit loial interesele sovietice peste 70 de ani si a devenit primul si singurul capitalist american caruia i-a fost acordat Ordinul Lenin. Oameni si companii din Statele Unite si din Rusia au in comun interese si participatii la diferite nivele. La noi, la o scara mai mica, „oamenii lui Ilici“ s-au intalnit cu „oamenii lui Kucima“, care s-au intalnit cu „baietii lui Putin“, iar din toate aceste intalniri a rezultat o Rusie mai trainica, mai puternica, mai infipta in Romania ca niciodata.
Centrul de Afaceri Romano-Rus si afacerile fostilor ofiteri ai serviciilor secrete
Desi nu reprezinta la vedere interesele vreunui oligarh, cativa afaceristi rusi proveniti din serviciile sovietice de spionaj militar au infiintat in Romania un organism hibrid, cu rol de ONG, dar si de societate comerciala. Se numeste Centrul de Afaceri Romano-Rus (CARR) si a atras in randurile sale ofiteri de informatii controversati, precum si personaje care au avut probleme cu legea. Corneliu Paltanea, fost sef al unitatii prahovene a SRI, a fost arestat in dosarul furtului de combustibil de la rafinaria ploiesteana Astra Romana. Este asociat cu grupul de la Centrul de Afaceri Romano-Rus (CARR), infiintat de fostii ofiteri GRU (serviciul de spionaj al Armatei Rosii) monitorizati pentru spalare de bani si pentru devalizarea Nova Bank. Paltanea a lucrat si pentru fratii Pileri, doi afaceristi italieni cercetati penal in Palermo pentru apartenenta la Mafia. Iuri Ustinov. Fost ofiter GRU. A fost primul presedinte al CARR, implicat in inginerii financiare (cazul „Nova Bank”), spalare de bani si cartelizarea licitatiilor de furnizare a carbunelui. Ustinov se lauda in mediul de afaceri ca a fost consilierul lui Evgheni Primakov - fost sef al KGB si actualul presedinte al Camerei de Comert a Rusiei. Anatoli Patron. Fost ofiter GRU si partener cu Boris Golovin. Presedinte al Nova Bank si considerat initiatorul operatiunii de decapitalizare a acesteia. Este unul dintre fondatorii CARR, controlat prin suveici off-shore si „firmemama”, infiintate in Zug (Elvetia), la aceeasi adresa cu multe dintre companiile lui Marc Rich.
Mircea Popa si reteaua firmelor rusesti
In vremea lui Ceausescu, a fost cercetat de Securitate, fiind banuit ca este agent KGB. Acum, Popa conduce Agentia de Presa Rusia La Zi, controlata de un off-shore din Insulele Virgine Britanice, reprezentat la noi de un cetatean moldovean conectat la afacerile lui Sorin Ovidiu Vintu. ”Rusia la Zi” este sponsorizata de un oligarh rus, ridicat in domeniul metalurgic. Din perioada PSD, Mircea Popa este consilierul politic al lui Cozmin Gusa, cel care s-a remarcat in peisajul public, prin discursurile sale proruse. Intamplator, Gusa are vila la Cornu pe aceeasi proprietate cu Horia Bejan, omul lui Boris Golovin. Relatia sa cu Cosmin Gusa, al carui consilier oficial este de multi ani, dar si relatiile speciale pe care si le-a format in Rusia fac din Mircea Popa un personaj pitoresc. Scriitor mediocru a fost dat afara din Uniunea Scriitorilor de Zaharia Stancu fiindca era scriitor doar cu numele desi beneficia de toate avantajele de pe urma acestui statut. A facut greva foamei, la plesneala, in fata Uniunii si a cerut azil in Rusia fiindca “nu era lasat sa scrie literatura comunista autentica”. A aparut pe prima pagina din Pravda si Ceausescu, ca sa scape de scandal cu rusii, l-a numit director de cinematograf (Miorita). Din acea perioada dateaza relatia sa cu Sorin Rosca Stanescu.
Si Bacanu era contactat cam in acelasi timp de un agent al KGB care i-a propus sprijinirea unor activitati de perestroika in Romania. Au scos un manifest numit “Libertatea”. Ca urmare a documentarii relatiei sale cu un ofiter din cadrul Ambasadei Ruse si a gasirii probelor ca acesta era instruit pentru operatiuni specifice agentilor de influenta Mircea Popa este arestat, in decembrie 1989. A stat in celula cu Mircea Raceanu. A fost eliberat pe 22 decembrie, dizident. Dupa 1990 a infintat sindicatul “Fratia” si l-a instalat in fruntea sa pe Miron Mitrea. I-a pacalit pe americanii de la AFL-CIO, cea mai mare centrala sindicala si a scos sume mari de bani de la ei, reusind crearea unei intregi retele sindicale si nu numai cu bani americani. Legaturile sale cu rusii s-au intensificat. Proiectul deschiderii unor relatii privilegiate cu rusii este imbratisat si de alti amici ai Marii Rusii printre care si George Constantin Paunescu.
Mogulii media si servitorii lor
Mogulii sunt cei care detin haturile dinozaurilor media. Ei nu dispar din viata publica. Ei sunt cei care au cladit presa in Romania. Fiecare in parte declara ca a format cel putin 100 de jurnalisti, dintre cei care acum au inceput sa ocupe functii de conducere in media. Au facut scoli de presa in interiorul redactiilor, dar au transmis propriu model viciat. Pe structura incropita de ei s-au cladit radiourile si televiziunile, fiindca in primii ani s-a dezvoltat presa scrisa care a exportat masiv forta de lucru catre audiovizual. Dinozaurii au format si consumatorii de media. Ei au format si modul in care reactioneaza politicienii, oamenii de afaceri, publicitarii si chiar interlopii vis-a-vis de jurnalisti: totul este de vanzare, orice este negociabil. Anuntata aparitie a topului averilor mogulilor din gazetarie este un bun prilej de a ne reaminti de unde au inceput si cum au procedat cativa dintre ei.

Succesorul lui Tinu-KGB, C.(T.) Popescu

Popescu Cristian, nascut la 1 octombrie 1956, in Bucuresti, fiul lui Tudor si Victoria, inginer, divortat (pentru a patra oara), domiciliat oficial in str. Feroviarilor nr. 52, Bucuresti. Actualmente presedintele cartelului patronatului din presa - Clubul Roman de Presa – Popescu, director al cotidianului Gandul, calitate in care afirma ca Basescu mai merita doar voma sa, este succesorul lui Tinu-KGB si poate unul dintre cei mai toxici agent de influenta anti-Romania din media centrale. Cand a venit la „Adevarul”, in ianuarie 1990, mult timp dupa ce zgaltaiala din de cembrie se terminase, Popescu Cristian a dormit nopti la rand pe cateva mese de la sectia „scrisori”, aflata la mezanin. La vreo saptamana, binefacatorul sau (pe care avea sa-l tradeze in scurt timp), Darie Novaceanu, director al ziarului „Adevarul”, a facut uz de influenta lui la Petre Roman si la primarul abia numit al Bucurestiului, spre a-i da lui Popescu un apartament in cartierul „Aviatiei”. Linistit dinspre partea casei, Popescu si-a luat un pseudonim, Cristian Tudor Popescu (CTP), si a inceput sa scrie la comanda lui Darie, in functie de interesele FSN-ului si ale lui Petre Roman. Lansarea si-a facut-o conducand minerii la sediul redactiei „Dreptatea”. Dar de ce nu avea casa? Simplu. Fiindca fusese dat afara si din locuinta si de la serviciu de catre fostii sai colegi la Revolutie din cauza comportamentului abuziv pe care si-l permitea in calitate de „nepot” al lui Iulian Vlad, seful Securitatii ceausiste (dupa cum se recomanda). Iar pseudonimul si l-a luat spre a nu fi recunoscut de ei.
Servitorul lui Taher
Popescu Cristian, pe numele sau real, a lucrat la Intreprinderea de Prospectiuni si Foraje „Geofizica”, unitate controlata strict de Securitate, personal de Iulian Vlad, cu sediul in str. Caransebes nr. 1 (aproape de Piata Chibrit) si cu punctul de lucru unde era angajat Popescu in str. Coralilor nr. 4 (in Damaroaia). Revolutia l-a prins lucrand in directa subordonare a lui Adrian Vlad – fiul lui Iulian Vlad – care era directorul Centrului de Calcul Seismic de la „Geofizica”. De altfel, o vreme, CTP l-a angajat si pe Adrian Vlad la „Adevarul”. Darie Novaceanu si-a facut din Popescu omul bun la toate, punandu-l sa semneze toate mizeriile pe care el, in calitate de director, nu si le permitea (in favoarea mineriadelor, impotriva lui Coposu etc.). Pe de alta parte, Novaceanu a incercat sa-i treaca „Adevarul” pe numele lui printr-o privatizare frauduloasa, luandu-l tovaras la parte pe C.T. Popescu. Numai ca redactia a prins de veste si l-a dat afara pe Darie Novaceanu. Popescu a ramas, si inca pe functie, pentru ca avea in aceasta marsavie nedusa la capat un mare merit: el l-a tradat pe Darie Novaceanu, in timpul sedintei de „demascare” fulminanta. Debarcarea in 1991, a fostului direc tor Darie Novaceanu a fost un moment crucial. Popescu si Dumitru Tinu au castigat incet-incet pozitii ferme in redactie si au reusit privatizarea patrimo niu lui fostei Scanteia. Toate bunurile inclusiv imobilele au fost luate de alte persoane, redactia „ramanand doar cu pixurile in mana”. CTP a ramas linistit in redactie ca redactor-sef adjunct, cu un salariu bunicel, dar nu prea mare pana in ianuarie 1996. Atunci, dupa demisia altui adjunct, Dumitru Tinu s-a autonumit director, iar pe CTP la facut redactor-sef, primul sau sfetnic. Tinu aparea ca actionar alaturi de mai multi colegi de la Adevarul la
o firma de publicitate infiintata inca din 1991 – Colosal Import Export. La fel, aparea actionar la firma Ecopress Marul de Aur, firma care opera cazinoul „Marul de Aur” de pe Calea Victoriei. Si nu in ultimul rand, Tinu a ocupat incepand cu martie 2001 o functie in consiliul de administratie al Societatii Companiilor Hoteliere Grand, firma care opereaza hotelul Marriott. Din acel moment, cei doi au inceput marile lor afaceri necinstite, avandu-l ca mentor si sustinator pe Fahti Taher. Arabul i-a ajutat pe cei doi sa-si faca vile la Breaza, iar pe Tinu sa-si construiasca mai multe vile si in Bucuresti. C.T. Popescu si-a facut si un credit preferential la BCR, ilegal, pe care in scurt timp a fost nevoit sa-l returneze inainte de termen, fiindca povestea rasuflase in presa. Tot atunci si-a vandut si vila de la Breaza.
Tunul lui Popescu
Tunul vietii, Popescu l-a dat tot pe mana lui Taher, in decembrie 2002, cand arabul i-a dat bani lui Tinu, 1,5 milioane de dolari (prin intermediul lui Hrebenciuc), ca sa cumpere actiunile ziarului „Adevarul” de la ceilalti colegi ai lui si sa le stranga intr-o singura mana -pe moment a lui Tinu. Toti redactorii si fostii redactori ai lui Tinu au fost pacaliti cu cate un dolar, doi pe actiune (in total 720.000 de actiuni), dar lui CTP, Tinu i-a dat 625.000 de dolari! De ce? Fiindca CTP a fost cel care i-a indemnat pe ceilalti sa vanda, nespunand insa ce suma fabuloasa a luat el!
Musamalizarea anchetei Tinu
La scurt timp, in ianuarie 2003, Dumitru Tinu a murit in imprejurarile deja cunoscute. C.T. Popescu a influentat ancheta cat a putut, spre a se ajunge la concluzia unui accident. si tot el, se spune, a avut acces la seiful in care Tinu isi tinea dolarii necheltuiti pe actiuni, de la Taher. Imediat a preluat functiile lui Tinu de presedinte CRP si de director la „Adevarul”, fixandu-si un salariu de 10.000 de euro. Impreuna cu Ana Maria Tinu l-a scos de la mostenire pe fiul natural al celui ce-l facuse „om”, Andrei Iucinu-Tinu. Intre timp, sa pus pe facut alti bani, inseland Fiscul si pe proprii colegi, prin organizarea unor simpozioane cu diverse ministere de catre „Adevarul” si firmele lui capusa Tipo-Media si Media Soft, care incasau toti banii. Firmele aveau doar cate o camera in spatiul ziarului „Adevarul” la Casa Presei si cativa salariati, dar profitul lor era mai mare ca al ziarului. Popescu nu lua banii direct, ci prin cativa interpusi, in special pe numele amantei sale, Serinela Spatarelu, care incasa sute de mii de euro pe an, numai prin aceasta invarteala. In plus, gasca lui CTP initia mari tunuri de presa si punea la cale santaje de sute de mii de euro, asa cum sustine bunaoara omul de afaceri Ioan Niculae (Tutunul Romanesc).
CTP, hot taxat
In anul 2004, Anna Maria Tinu nu a mai suportat aceste hotii si l-a scos din functia de presedinte al C.A. al ziarului „Adevarul”, astfel ca Popescu, impreuna cu ciracii sai, a infiintat ziarul „Gandul”, incercand sa distruga „Adevarul” – fara scupule, calcand pe cadavre – asa cum procedase si in cazul lui Darie Novaceanu sau in cazul fiului natural al lui Dumitru Tinu. La infiintarea noului cotidian, el a acoperit 35 la suta din capital, sustinand ca banii ii are din actiunile vandute lui Dumitru Tinu la „Adevarul” (suma de 650.000 de dolari, cum a declarat amanta oficiala a lui Tinu, Emilia Iucinu). Intre timp, C.T. Popescu isi cumparase si vila din Domenii, din strada Feroviarilor, ceea ce ar face interesanta o declaratie de avere din partea lui. Dupa un an de zile, „Gandul” lui Popescu a dat semne de faliment (20.000 de exemplare, nici jumatate vandute) si, in disperare de cauza, l-a vandut lui Sarbu, mai exact firmei americanoevreies ti care detine grupul „Pro”. Apoi, principalul lui asociat, Mircea Dinescu, sa retras din afacere, scriind un pamflet despre arghirofilia lui C.T. Popescu. Multi bani, gurul Popescu a luat de la Patriciu, caruia i-a facut mari servicii blocand anchetele impotriva lui, ca si de la S. O. Vantu, aparand frecvent la posturile acestuia. Cu un prilej cand Popescu s-a dezis de Vantu, acesta a comentat sec: „mare om, mare caracter”. Intr-adevar! Seful gazetarilor din Romania, cel ce a ramas presedintele CRP, dupa ce s-a razgandit, urmand modele mai celebre, are o avere de invidiat, in ciuda saraciei ostentative pe care o afiseaza. Acum este in topul gazetarilor pricopsiti, cot la cot cu alte „caractere” de „calibrul” lui. Ramane de vazut cu ce se va alege. si nu doar in privinta averii.
Operatorul Adrian Sarbu
Operatorul Sarbu Adrian de la Sahia Film, dupa “Revolutie” a fost luat sub aripa protectoare a primministrului de atunci, Petre Roman. Sarbu a fost numit consilier personal al premierului si a primit functia, cu rang de secretar de stat, de responsabil cu comunicarea si imaginea in Guvernul Roman. In aceasta calitate, activistul guvernamental organiza echipe si se ocupa chiar personal cu aruncarea coletelor “Romaniei libere” din trenuri sau/si arderea editiilor care se foloseau prea mult de dreptul la libera exprimare recent dobandit. In timp ce arunca ziare din tren Sarbu sesizeaza potentialul afacerilor din domeniul media si pune bazele ziarului „Cu rierul National” – primului ziar privat – impreuna cu unul dintre fratii Paunescu .

Renunta la aceasta investitie si se concentreaza pe construirea trustului Media Pro: pornirea agentiei de presa Mediafax, postul radio ProFM, televiziunea ProTV. In 98 cumpara studiourile Buftea, transformate in Studiourile Media Pro. Dezvolta o retea de ziare locale, reviste, tipografie si distributie de presa. Trustul sau a pus bazele unor pepiniere de formare de jurnalisti pentru nevoile interne – Universitatea Media, Colegiul si Institutul Pro. Sarbu se lanseaza in putine afaceri care sa nu aiba legatura cu mass-media, pleiada sa de firme gravitand in jurul imperiului Media Pro. Zeci de firme deservesc acest imperiu, traind de pe urma mentinerii lui in viata. Sub fatada stralucitoare a Imperiului Sarbu stau insa bine pitite multe istorii cu parfum penal. Una dintre acestea defineste cu asupra de masura cine este omul Adrian Sarbu.
Omul lui Roman a vrut sa arunce in aer Balconul Universitatii
Dupa cum este consemnat si in documentele de arhiva ale unitatii cu nume de cod Dambovita, Adrian Sarbu a propus dinamitarea, la propriu, a balconului Universitatii, la momentul maximal al demonstratiei maraton anticomuniste din Piata Universitatii. Putina lume stie ca obedientul Sarbu nu avea cum sa devina peste noapte un fel de patron al unui trust media daca tovarasul sau de drum, Petre Roman, nu il insarcina cu aceasta misiune. Initiatorul actiunii de stapanire a unei halci masive din spatiul mediatic romanesc este compania Central European Media Enterprises, patronata de Ronald Lauder, apropiat al coreligionarului sau Petre Roman. Milionarul strain a virat colegilor din Romania o parte din afacere, asigurandu- si protectia politica si securistica si, ca atare, posibilitatea largita de jaf, prin intermediarii Adrian Sarbu si Ion tiriac, cu un cont aparte pentru Petre Roman. Adrian Sarbu a fost in permanta omul urmasilor FSN.

Guvernul Adrian Nastase l-a recompensat prin re-reesalonarea datoriilor Media Pro. Acestea se ridicau, la inceputul anului 2001, la 760 000 000 000 lei, circa 23 000 000 dolari SUA, conform unor surse romanesti. Insa confrom unor alte informatii datoriile se ridica la fantastica suma in lei de 1300 de miliarde de lei, aproximativ 40 de milioane de dolari SUA. Actionarul american al Media Pro - Central European Media Enterprises (CME) -tocmai depusese rapoartele financiare la US Securities and Exchange Commission (Comisia de Supraveghere a pietei de capital SUA). Conform raportului CME pe trimestrul I/2002 “Media Vision a primit aprobare pentru reesalonarea taxelor, iar solicitarile Media Pro International si Pro TV sunt inca inaintate spre aprobare autoritatilor fiscale romane”. Guvernul Nastase a tinut secreta reesalonarea datoriilor Media Vision, principala casa de productie a Pro TV cu actionari CME (66%), Ion tiriac si Adrian Sarbu.
Pro, cimitirul elefantilor PSD
Majoritatea datoriilor erau ale entitatilor din Romania - Media Pro International, Media Vision si Pro TV, precizeaza raportul CME. Singurul document facut public la Bucuresti, “Cartea Alba a preluarii guvernarii 2000”, mentiona restante fiscale ale Media Pro International de 20,2 milioane dolari SUA (in 2000!). Peste toate acestea, Guvernul Adrian Nastase, manevrat public de personajul cu acelasi nume, a decis printr-o ordonanta sa treaca in subordinea primului-ministru autoritatea nationala de comunicatii, institutia indrituita de Parlament sa acorde licentele de emisie. Criticii din bancile parlamentare sau ministeriale sunt cumparati pe putina exploatare a sentimentelor narcisiste - cazul bardului Adrian Paunescu, sau pe doi bani, cazul actualului ministru al Culturii, Razvan Theodorescu, amploaiat la Universitatea MediaPro. Nici ministrul de Externe Mircea Geoana nu s-a lasat mai prejos, fiindu-i nas la casatoria cu Jeanina de la Londra, in timp ce ministrul Finantelor din guvernul anterior, Decebal Traian Remes, este tras pe linia de consilier financiar al MediaPro.
Ingineriile Tiriac-Sarbu
“Ingineriile” financiare dintre tiriac- Sarbu si Roman-Lauder continua cu aceeasi amploare, sub ochii serviciilor abilitate si protectia Cabinetului Nastase. Ca o contributie la meritele sale Adrian Sarbu a fost numit membru al filialei din Romania a Clubului de la Roma, alaturi de “omul de afaceri” Dan Voiculescu si diversi “analisti” super-mediatizati ca Vladimir Pasti si Cornel Codita. Acesta din urma este, de altfel, alaturi de binecunoscuta relicva KGB Sergiu Celac, unul din vice-presedintii organizatiei conduse la Bucuresti de neschimbatul Guvernator al Bancii Nationale, Mugur Isarescu.
Guralivul Cristian Burci, omul Soferului Mitrea
Burci s-a lansat datorita contractului de exclusivitate pe publicitatea singurului post de televiziune la acel moment - Televiziunea Romana “Libera”. Dupa o evolutie de “baiat de viitor”, Burci impreuna cu “faimosul” contrabandist Bobic, pun mana pe Prima TV ocupandu-se, evident, pe langa imaginea sponsorilor suspusi si de spalare de bani. La inceputul anului 2000, Amerom SRL, proprietara licentei de transmisie a Prima TV, desi mai mica ca ProTv, avea datorii la AVAB de 29,7 milioane dolari SUA. Inginerii PSD ai emisiei Prima reusisera in prima parte a anului sa raporteze castiguri de circa 700.000 si cheltuieli de 2.000.000 dolari SUA. In intervalul 2 iulie -2 august 2001, in contul firmei Romanian Investment & Development (RID), controlata de omul de afaceri Cristian Burci, au intrat 164,4 miliarde lei, reprezentand aproximativ 5,6 milioane dolari. Banii au fost varsati de televiziunea Maritime Training Center Television (MTC-TV) din Constanta, in urma unui contract de asociere in participatiune cu Global Media, firma al carei actionar principal este, de asemenea, Cristian Burci. Aceste fonduri au fost atrase de MTC-TV, societate aflata in subordinea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, de la trei companii ce functioneaza in subordinea ministerului: Compania Nationala Caile Ferate CFR, Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta si Societatea Nationala de Transporturi CFR Marfa. Asadar, banii unor companii de stat au fost dirijati pentru finantarea unei televiziuni private, manevra ce confirma tendinta de stapanire a mass-media de catre PSD. Cristian Burci si-a asigurat cu sase milioane USD finantarea cheltuielilor postului Prima TV prin tranzactia SBSRID, incheiata pe 18 iulie 2001, data la care in contul RID, firma controlata de Cristian Burci, intrase deja suma de 71,77 miliarde lei, adica aproximativ 2,4 milioane USD, bani proveniti din contractele parafate de Global Media cu MTC-TV Constanta. Modul cum ministerul condus de Miron Mitrea a dirijat banii societatilor din subordinea sa in contul RID a determinat numirea televiziunii lui Cristian Burci din Prima TV in Mitrea TV.
Ion Cristoiu
Debuteaza in 68 la Viata Studenteasca, fiind student la Filosofie. In 71 are de ales intre a continua o cariera in Universitate sau la Viata Studenteasca. Pentru putin timp se desparte de cariera de jurnalist, dar revine in 74, cand este numit redactor sef adjunct la Viata Studenteasca si la Amfiteatru. In 79 este numit redactor sef adjunct pentru cultura la Scanteia Tineretului. Aici coordoneaza Secventa si suplimentul Tineretul Liber. In 87 reuseste sa ajunga redactor sef la revista Teatru, pozitie pe care o ocupa si in timpul Revolutiei. In 17 ianuarie 90 este rugat de fostul sau elev si subordonat Nistorescu sa porneasca revista Expres. In paralel, tot in ianuarie, pune bazele primului ziar privat – Observator. Devine redactor sef la Expres si produce si Zig-Zag, care creste rapid la 600 de mii de exemplare. Demisioneaza de la Zig-Zag, care devenise foarte dur cu puterea de atunci si care este cumparat de fostii comunisti grupati in jurul lui Iliescu, si linistit brusc prin aducerea lui Adrian Paunescu ca redactor-sef. In 92 a creat Evenimentul Zilei, ziar care a revolutionat presa din Romania. Dupa plecarea de la Evenimentul Zilei, Cristoiu a pus umarul din punct de vedere editorial la ziarele National, Cotidianul, Azi si Monitorul de Bucuresti. In afara de actiunile pe care le-a detinut la trustul Expres, Ion Cristoiu mai este actionar la inca trei firme: Editura Focus (care opereaza acum si o licenta radio), Editura Evenimentul Romanesc si Editura Ion Cristoiu. Editura Ion Cristoiu, la care detine actiuni in valoare de 300 de milioane, a fost inregistrata in 1999 si are un actionariat mai aparte. Din cei 5 actionari, alaturi de Cristoiu apare ca majoritar Sorin Ovidiu Vantu cat si fostii sai parteneri de afaceri: Dan Andronic si Gheorghe Ratiu (fost angajat al Securitatii, colonel in rezerva). Intre timp, relatiile dintre Vantu si Cristoiu s-au racit. Vantu a declarat public faptul ca a pierdut din aceasta asociere, Cristoiu l-a contrazis tot public enumerand titlurile de carte care au fost editate. Vantu si-a orientat investitiile in mass-media catre sectoare mai vizibile si sub un actionariat indirect, cat mai invizibil cu putinta.
Petre Mihai Bacanu
A debutat la terminarea liceului, intr-un ziar local din Braila, in ‘59. A lucrat la o revista studenteasca in Galati – Amfiteatru. Inca din ‘70 lucreaza la Romania Libera , de unde nu pleaca decat pentru un „sejur” in inchisoare. De ce? Pentru ca la sfarsitul lui 88 scoate un ziar ilegal, Romania , iar in ianuarie’ 89 toti cei care au participat la editarea ziarului sunt arestati. Bacanu se afla si sub influenta Ambasadei URSS de la Bucuresti. Colegii sai primesc 3 luni de inchisoare, el ramane inchis pana in 22 decembrie. Imediat preia conducerea ziarului Romania Libera, care forteaza privatizarea la 3 luni dupa Revolutie. Bacanu se gasea pe lista de actionari sau administratori la mai multe firme: Aflux Publiprod, productie cinematografica si filme, printre altii alaturi de Bogdan Ficeac si serban Bubenek Turconi (fost consilier municipal Bucuresti, fost presedintele al Casei Nationale de Asigurari, candidat la Camera Deputatilor din partea PNTCD); Libera SA, fabricarea de produse alimentare unde este doar presedinte general iar Societatea R este actionar alaturi de alte 4 firme din Romania si Italia; Perfect Press, fara obiect de activitate declarat, societate formata dintro societate romaneasca si una olandeza, la care este unic administrator; Societatea R care tipareste Romania Libera, unde in acte apare si ca administrator al carui mandat a expirat in februarie 2004; Rodipet, fosta societate de stat de distributie de presa scrisa, preluata de cei doi frati Awdi, libanezi cu cetatenie americana, unde apare ca administrator incepand cu jumatatea anului 2004. Cateva mentiuni speciale merita Bacanu – date care definesc portretul sau mai putin cunoscut. Legaturile sale cu agenti rusi, camuflati in ziaristi, la Novosti sau alte publicatii au continuat si dupa 1990 dar au fost necunoscute americanilor care i-au pus la dispozitie, cu naivitate, dupa cum se consemna ulterior intr-un raport de audit american, sume impresionante de bani, pentru anii aceia. Raportul american consemna, cu obida, irosirea a peste un milion si jumatate de dolari pentru o publicatie sterila si recomanda evitarea sustinerii pe viitor a unor astfel de proiecte. Bacanu a concentrat si capitalizat in folos propriu bani proveniti din Occident, a mimat cu talent “lupta cu structurile”, nu fara a le servi pe dedesubt cu varf si indesat. Lui i se datoreaza ratarea unui moment care ar fi putut fi crucial pentru societatea romaneasca postcomunista.
Campania de astazi legata de deconspirarea agentilor securitatii ar fi putut incepe in 1990 si cu totul altfel ar fi aratat lucrurile astazi. Arhiva sectiilor Securitatii situate in zona centrala Capitalei care a ajuns in groapa de la Berevoiesti a fost oferita de Bacanu personal unui fost anchetator al DSS, procurorul Dinu, care a preluat din mana lui Bacanu documentele stranse de ziaristii prezenti al Berevoiesti. Cei 18 saci plini varf cu documente operative strict secrete aproape intacte, contineau informatii care ar fi putut clarifica ceea ce de zece ani CNSAS-ul se face ca face si nu-i iese deloc. Cea mai mare parte a liderilor din spatiul public erau cuprinsi in arhiva pe care a vrut sa o distruga SRI-ul si pe care a recuperat-o prin Bacanu. Ce a primit la schimb Bacanu stie doar Dumnezeu, care vede.
Cornel Nistorescu
Actualul consilier al lui Sorin Ovidiu Vantu debuteaza in presa in 74, la terminarea Facultatii de Filologie de la Cluj. Este redactor si redactor sef adjunct la Viata Studenteasca si revista Amfiteatru, intre 74 si 80. Promoveaza catre Scanteia Tineretului si intre 85 si 89 semneaza in revista Flacara, calatorind in afara tarii pentru diverse reportaje, lucru greu de realizat in acea perioada de restrictii. Cornel Nistorescu, fostul gazetar al revistei Flacara, a avut o ascensiune fulminanta in domeniul afacerilor, in ultimii 15 ani. El detine in Romania actiuni la 10 firme cu diverse obiecte de activitate si castiguri importante, dupa ce si-a vandut actiunile la societatea Expres, cea care editeaza Evenimentul Zilei. Alfa Cont, o firma importanta din care detine 60%, si care se ocupa cu monitorizarea publicitatii in mass-media. Expresiv SA, unde mai detine numai 7% si are pozitia de presedinte al CA, are activitati legate de publicitate dar si de radio (opereaza licenta Radio Total). Prin Expresiv, Nistorescu detine firmele Bernis Art (la Timisoara) si Expresiv Consulting la Bucuresti (activitati radio dar pana la plecarea sa si plata salariilor pe langa cartea de munca jurnalistilor de la Evenimentul Zilei). Nistorescu mai este administrator la firma Info Presa Romana (care se ocupa cu editare de carte), unde proprietar este trustul Expres si JMC Investments din Cipru. JMC este si actionara la Amerinvest, societate creata in 2004 si care se ocupa cu administrarea imobilelor. Nistorescu detine 3% din postul de radio Europa FM (prin firma Europe Developpment International Romania).
Urmeaza un pachet important de actiuni, la diverse firme importante de publicitate. Nistorescu detine inca din 1994 10% din firma TBWA Bucuresti, companie care detine integral alte trei firme de publicitate: Optimum Media Direction, Mediwise si Tequila Romania, infiintate intre 2000 si 2005. De mentionat ca Nistorescu a fost cel care s-a ocupat in paralel de gestionarea editoriala a Evenimentului Zilei cat si de gestionarea economica a ziarului, inclusiv de vanzarea spatiului publicitar, de multe ori atragand publicitate direct si primind comision pentru aceasta operatiune. TBWA este un brand international, o agentie de publicitate recunoscuta. Revenind la Expresiv SA, trebuie mentionat faptul ca in octombrie anul trecut, o mare parte din actiunile lui Nistorescu au ajuns prin vanzare in posesia a doua entitati ce detin acum 90% din Expresiv: sindicatul din domeniul petrolier FSLI Petrom si un off-shore din Cipru, Comac Ltd. Aceste doua entitati conduc in primul rand catre Liviu Luca, proaspat mogul al presei romanesti (a achizitionat prin sindicatul sau ori prin Petrom Service Realitatea TV, Radio Total, Ziua, Gardianul si Averea). In al doilea rand, ele conduc catre Sorin Ovidiu Vantu. Comac Ltd a aparut ca actionar misterios la un nou jucator pe piata de capital (GM Invest) din 2002, la cateva luni dupa ce Gelsor a fost suspendata de CNVM si declarata falimentara. Dintr-o firma moarta, GM Invest ajunge rapid in top 10 al clasamentului SVM, intocmit de Bursa de Valori Bucuresti. Consiliul de administratie al GM Invest cat si cenzorii provin din fosta structura a Gelsor. Comac Ltd mai apare actionar la Editura Ziua detinuta de Petrom Service, si la Comservil, unde administrator este Gheorghe Ratiu (colonel de Securitate, om de incredere si asociat cu Sorin Ovidiu Vantu) cel care a pus pe picioare pentru Vantu intreaga retea Gelsor.

Sorin Rosca Stanescu
A debutat ca ziarist in 70 la revista Amfiteatru fiind student in anul I al Facultatii de Drept. In 72 lucra deja la Viata Studenteasca. A lucrat apoi la Informatia Bucurestiului. In 87 lucreaza impreuna cu Horia Tabacu la departamentul Social. Dupa a90 scoate Libertatea pe scheletul fostului ziar comunist Informatia Bucurestiului. Participa la munca in redactie a ziarului „Romania Libera”, primul ziar proaspat privatizat, si pune bazele unei sectii de investigatie. Se lanseaza in perioada protestelor anticomuniste care au culminat cu Piata Universitatii. Apoi se implica activ in actiunea de eliberare a bucurestenilor maltratati de minerii lui Roman si Iliescu. Rosca Stanescu este unul dintre putinii ziaristi deconspirati de Magureanu, dupa 1990, si care a fost fortat sa recunoasca public faptul ca a colaborat cu fosta Securitate. Este dat afara de la Romania Libera si ostracizat din viata publica. Isi revine si coordoneaza in a93 si o alta tentativa de aparitie editoriala, Ultimul Cuvant, care se stinge la fel de repede precum a inceput. Participa la pornirea EVZ sub coordonarea lui Cristoiu. Bacanu, cel care l-a dat afara de la Romania Libera ii propune sa scoata impreuna ziarul Ziua, dar din cauza unor probleme financiare ziarul Ziua este lansat pe piata cu urmatorul actionariat: 50% pentru omul de afaceri Dinu Patriciu, 48% pentru Romania Libera si 2% pentru Nasul. In scurt timp Romania Libera isi vinde actiunile catre Patriciu. Rosca si-a vandut in cele din urma si el actiunile, iar ziarul Ziua a fost vandut grupului Petrom Service. Rosca conduce mai multe ziare in momentul de fata si gestioneaza si o parte a imperiului mediatic ce s-a format la umbra sindicatului Petrom si a lui Sorin Ovidiu Vantu. Rosca este actionar sau administrator la 15 firme in Romania. 7 dintre ele au legatura cu presa.
Este vorba de Ziua S.R.L., unde si-a vandut actiunile catre Petrom Service si Comac Ltd din Cipru, dar a ramas administrator prin intermediul firmei Media Protection (activitati de consultare pentru afaceri si management) pe care o detine integral. Tot prin intermediul Media Protection detine 10 procente din Best Media Press, societate care editeaza ziarul Gardianul, unde Nasul a devenit si administrator. Detine actiuni la societatea Grupul Editorilor si Difuzorilor de Presa unde este si presedintele CA. Societatea aceasta opereaza reteaua de vanzare a presei scrise „Acces Press” iar in CA se gasesc nume sonore ale media din Romania. Mai detine procente in agentia de stiri „Rusia la zi”, la „Ziua de Constanta” si in tipografia „ESOP Omega”. Urmeaza 8 firme cu diverse obiecte de activitate, fara legatura cu presa: productie de alcool (Agricola Alcohol Product SA), productia de scaune (Agrochim Impex), agricultura (Agricola SA), restaurante (BO – NA Co 95), comert cu amanuntul si cu ridicata (Ethos Med si Elada Tours), turism (Marina Club) si activitati recreative (Captain Port Service).
Horia Alexandrescu
A debutat in presa in 71, la Sportul si inca mai debuteaza. In 77 s-a mutat la Scanteia iar in 89 a ajuns la sectia Sport a Tineretului Liber. Nu a avut nicio problema cu regimul si presa comunista. Este locul unde l-a prins Revolutia. Noua echipa de la Tineretul Liber l-a desemnat secretar general de redactie. Dupa 3 luni a infiintat Sport Star, un ziar care a esuat. In toamna lui 90, Adrian Sarbu l-a chemat sa faca impreuna Curierul National. Au fost 6 jurnalisti cu cate 5 procente, iar ca manager si administrator a fost chemat George Constantin Paunescu, care a primit 5%. In 92 toti si-au vandut actiunile catre Paunescu, in momentul in care Sarbu a dat semnalul, nemultumit de rezultatele financiare. Dupa Curierul National Alexandrescu a pus bazele cotidianului Cronica Romana si saptamanalului tara. In final a ingropat cele doua proiecte si in ultimii ani a realizat cotidianul Independentul. Alexandrescu a devenit “celebru” pentru servilismul sau onctuos si este cunoscut drept principalul client al avioanelor prezidentiale din ultimii 15 ani. Detine actiuni in 5 companii legate de domeniul media, insa nu se bucura de actionari tocmai respectabili. Cea mai veche firma a sa este „Trustul de presa CROM”, se ocupa cu editarea ziarelor, insa are ca actionari majoritari doua benzinarii (M&M Oil din Cluj si Cargo Company din Iasi). Mai mult decat atat, la actionarul majoritar Cargo Company, 3 din cei 5 actionari persoane fizice au aparut in materiale de presa ca infractori dovediti cu condamnari penale in domeniul evaziunii fiscale. O alta initiativa privata este Romanian Media, care se ocupa cu editarea cartilor, si unde actionar este Cristian Burci, fost patron al Prima TV si implicat in diverse scandaluri economice. Horia Alexandrescu este membru in consiliul de administratie al Grupului Editorilor si Difuzorilor de Presa, unde este coleg cu alti cativa dinozauri ai presei romanesti. Apostrof Press si Consulting Press sunt doua srl-uri de familie, care au ca obiect de activitate editarea ziarelor.

Mihai Tatulici
A debutat in presa ca elev in 1966, la un ziar din judetul Suceava. In 68 scria la revista Universitatii Al Ioan Cuza, Alma Mater, unde a ajuns chiar si redactor sef. In a70 ajunge la Viata Studenteasca. In 71, dupa terminarea facultatii, este pescuit de Nicolae Stoian la Viata Studenteasca la sectiunea Reportaj. Ajunge secretar general de redactie in a79, dar este dat afara. Nu pentru fronda anticomunista ci pentru ca se afla la al treilea divort. Pentru putin timp scrie scenarii pentru studiourile Sahia, scrie carti si colaboreaza la Radio. In a80 ajunge realizator la TVR, unde lucreaza fara intrerupere pana in a89. Face parte din cercurile vesele” ale potentatilor din cartierul Primaverii. Revolutia il prinde facand emisiuni pentru tineret la TVR.

Are probleme deoarece era etichetat drept prietenul lui Nicu Ceausescu. Depaseste acest gen de probleme, agresandu-l pe Nicu Ceausescu cand acesta a fost adus, injughiat, in studiourile Televiziunii, la “Revolutie”. Tatulici a ramas in istorie pentru aportul sau special, aplicat, la megaescrocheria Caritas, slujind ca agent mediatic al patronului circuitului piramidal. Tatulici pune bazele postului Tele 7 ABC de unde in a95 demisioneaza pentru a se muta la Pro TV. In a96 fondeaza Clubul Roman de Presa. In acest moment este director de programe la Realitatea TV. Tatulici are cateva companii lansate in domeniul media. Astfel, la revista Privirea detine majoritatea impreuna cu sotia lui. La fel si in cazul unei firme de productie cinematografici (N&T Trading). Detine apoi impreuna cu omniprezentul investitor media, Sorin Ovidiu Vantu, o televiziune ramasa la stadiul de proiect (G TV) si Mihai Tatulici Production (actionar majoritar Imola). Tatulici este coleg de Consiliu de Administratie cu Rosca Stanescu la Grupul Editorilor si Difuzorilor, si a investit bani intr-o firma de comert cu produse zaharoase (MCM Network) si o asociere cu trustul PRO in firma Mediafest. Numele lui Tatulici a aparut intr-o depozitie la dosarul de crima organizata al fratilor Camataru. Ziaristul era acuzat in presa ca a participat la o operatiune de intimidare a unor parteneri de afaceri ai sotiei sale, operatiune unde au fost folositi recuperatori si unde Tatulici s-a folosit abuziv de calitatea sa de jurnalist.
Corneliu Vadim Tudor
S-a angajat la Romania Libera in 72, imediat dupa terminarea facultatii. A activat la departamentul Social, avand diverse rubrici permanente. In 74 scrie la revista Magazin, unde i se deschide si un proces de plagiat. In 75 intrerupe cariera jurnalistica pentru ca este luat in armata. Nu se mai intoarce la Magazin, ci devine jurnalist la Agerpres, de la sfarsitul lui 75. Mai bine de 14 ani lucreaza in agentia de presa a statului, pentru ca in iunie 89 sa- si depuna brusc legitimatia de agentie si carnetul de partid. Revolutia il prinde somer. Deschide impreuna cu scriitorul Eugen Barbu revista „Romania Mare” in iunie 90. Revista este facuta cu ajutorul premierului Petre Roman care ii recomanda lui Andrei Plesu, ministrul culturii la aceea vreme, sa puna la dispozitia lui Vadim har tia tipografica si utilitatile necesare. La numai un an de la infiintarea revistei este pornit si partidul Romania Mare. Din 92 pana in 2000 in paralel mai publica si revista Politica. In 2004 lanseaza cotidianul „Tricolorul”. Vadim are actiuni doar in doua edituri (Romania Mare si Speranta) si intr-o firma de distributie de presa, Anota Impex.
Dan Voiculescu
Inainte de Revolutie a lucrat cu ICE Dunarea si a fost director la controversata firma de comert exterior Crescent. Prima tentativa de a se lansa in afaceri media o are in 1992 cand, la propunerea lui Dan Diaconescu si Marius Tuca (pe atunci angajati la Curierul National) infiinteaza saptamanalul Jurnalul de Duminica. Apar doar cateva numere si apoi acestia fondeaza, la inceputul lui 93, Jurnalul de Bucu resti. In vara lui 93, Voiculescu inves teste in cotidianul Jurnalul National, pro iect sustinut de catre Tuca si Diaconescu. Apar pe rand: Pretul Succesului, Sport 21, Matinal, Radio Romantic, Antena 1, Gazeta Sporturilor (unde aduce intreaga echipa a lui Ovidiu Ioanitoaia) si Saptamana Financiara. Florin Bratescu a fost numit primul director la Antena 1 in semn de recunostinta pentru gestul lui Bratescu de a-l ascunde pe Voiculescu in timpul Revolutiei in perioada in care acesta era vanat. In functii importante in trustul creat de Voiculescu s-au perindat personaje precum Costica Rotaru (actual adjunct la SIE) si Cozmin Gusa (politician PUR, PSD, PD si PIR). Pe langa un puternic trust de presa, Dan Voiculescu a fondat o multime de afaceri in toate domeniile, cat si un partid – Partidul Conservator fost Umanist
Dan Voiculescu, eternul slujbas al fascinantei Securitati
In anul 1990, o firma canadiana de intelligence, specializata pe recuperari sub contracte cu diverse state, a emis pe adresa lui Ion Iliescu urmatoarea concluzie, dupa cercetarea depistarii conturilor lui Ceausescu: “Retineti-l pe Dan Voicu lescu”. Se pare ca acolitii lui Iliescu au inteles ca Voiculescu trebuie retinut, insa alaturi de ei. In anul 2000, “purul” Voicu lescu este alaturi de creatia politica a lui Iliescu, paraschimbata din FSN in PSD. Averea Imperiul lui Dan Voiculescu - transferata copiilor - judecand dupa obiectele de activitate, punctele de lucru si contractele de afaceri, asa cum reies din datele furnizate de Camera de Comert si Industrie a Romaniei, demonstreaza o implantare puternica in toate sferele economiei nationale. Voiculescu stapaneste in prezent, pe langa puternicul imperiu mediatic un si mai puternic imperiu financiar, in care detine o companie aeriana, nenumarate imobile, terenuri, magazine si intreprinderi, deruleaza importuriexporturi de cereale, animale, lemn, minereuri, produse petroliere etc.
Biografia lui Dan Voiculescu
Desi acesta sustine ca nu a fost ofiter de Securitate niciodata, a detinut posturi ce se incredintau numai agentilor de mare incredere ai serviciilor secrete ale lui Ceausescu. - la 01.12.1969 a fost angajat economist stagiar la TEHNOFOREST - EXPORT Bucuresti, care i-a deschis cartea de munca seria AH nr 57436/08.05.1970, intr-o perioada cand stagiarii nu aveau ce cauta in comertul exterior; -la 15.08.1970 a fost transferat la ICE VITROCIM, unde, la 01.09.1978 a fost avansat sef birou; - la 01.03.1982 este transferat la Camera de Comert si Industrie a RSR - Oficiul ARGUS (firma a Securitatii, care selecta forta de munca pentru firmele de comert exterior) in functia de director; - la 01.08.1984 a fost avansat director general al Oficiului ARGUS, functie pe care a detinut-o, conform cartii de munca, pana la data de 01.06.1990, cand in baza Deciziei A59/15.06.1990, a fost transferat in interes de serviciu si numit director general al firmei CRESCENT, cu un salariu lunar de 1.800 dolari; - in perioada 1984-1989, cand s-a vehiculat oficial ca Voiculescu a fost directorul general al CRESCENT Bucuresti, Dan Voiculescu apare in cartea de munca drept directorul general al firmei Securitatii - Oficiul ARGUS (dosarul nr. 13761/1992 de la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti) Voiculescu a inceput sa demareze afaceri uluitoare ca anvergura, exportand prin CRESCENT, in tari de pe toate continentele, materii prime si produse cu mare cautare, la niste preturi fara concurenta (arme si compusi ale industriei militare, ciment, alumina, otel, lemn etc).
Legaturile CRESCENT-ului cu Departamentul Securitatii Statului (DSS) aveau un numitor comun: conturile secrete, dirijate de la cabinetul 1 al R.S.R. Aceste conturi erau deschise la Banca Romana de Comert Exterior si se aflau in administrarea unei echipe de inalti functionari bancari. O parte dintre acesti fosti directori ai BRCE, se regasesc azi, deloc intamplator, in calitate de actionari sau administratori in firmele grupului GRIVCO: Crainicean Gheorghe, fost vicepresedinte BRCE, azi actionar al ROMBELL SECURITIES SA, a caror actiuni sunt controlate de Dan Voiculescu si cateva firme GRIVCO; Dima Gheorghe, fost director al Directiei credite externe si disponibilitati valutare a BRCE, azi actionar si administrator al unui pui al firmei GRIVCO INTERNAtIONAL S.A.; Dupa decembrie 1989, o mare parte din securistii de la ICE Dunarea au devenit asociati alaturi de Dan Voiculescu, in firmele GRIVCO, unul dintre ei fiind Mihai Lazar, actualul gestionar executor al averii lui Voiculescu. Dupa 1990, functionarii BRCE BANCOREX au sters urmele acestor conturi, distrugand intreaga arhiva. Securistii care aveau aceste conturi pe numele lor s-au lansat masiv in afaceri, tocmai pentru ca banii din aceste conturi le-au revenit. Aceasta este si una dintre explicatiile de ce un procent atat de mare de securisti, au devenit marii oameni de afaceri post-decembristi. Fondurile, din depozitele constituite la BRCE in anii comunismului, de cei din DSS si DIE, se regasesc azi in firmele private ale securistilor care “au reusit in afaceri” dupa 1989.
Presa lui Vantu Si Luca
Ziarul Gardianul si Agentia Rusia la zi a lui Mircea Popa sunt legate prin firma Crown Gate Alliance. Maricel Pacuraru, a devenit patron al ziarului Gardianul prin intermediul off-shore-ului CROWN GATE ALLIANCE INC. din Insulele VIRGINE BRITANICE. Acest off-shore detine 90% din actiunile SC Best Media Press SRL, societatea care editeaza ziarul Gardianul. Ulterior Maricel s-a certat cu Vantu si s-ar fi retras din societate. Evidentele oficiale de la Oficiul National al Registrului Comertului arata ca actionarii Best Media Press SRL sunt Crown Gate Alliance Inc. (90%) si Management Fulcrum SRL -10%. “Gardianul” este editat de firma Best Media Press SRL, din Bucuresti, care la randul ei este controlata (90%) de un offshore din Tortola, Insulele Virgine. Crown Gate Alliance Inc. este asociata cu Steluta, sotia lui Sorin Rosca Stanescu, la randul sau angajat al companiei Petromservice pe post de director al cotidianului “Ziua” prin Fullcrum firma de management editorial al publicatiei. Rosca mai controleaza si afacerea “Acces Press” constituita in septembrie 2002 de cateva zeci de editori de presa (persoane fizice sau juridice) reuniti in actionariatul companiei Grupul Editorilor si Difuzorilor de Presa (GEDP) SA. Rosca a reusit in 2005 sa capuseze GEDP SA prin intermediul unor persoane fizice, “bidoane”, si al unor casute postale din paradisuri fiscale cipriote -GM Invest - 7,69%, Fercell Limited -6,57%, Radoway Ltd. - 9,9%, Stonecom Tld -9,9%, Stonitec Ltd. - 9,9%, Delta Asigurari -9,9% Rosca a reusit atunci un prim “tun” – a pus mana pe o suma de peste 2.300.000 euro (plus TVA) din fonduri publice prin intermediul unui contract cu Compania Nationala Posta Romana, caz clasic de creditare mascata a afacerii “Acces Press” si a plimbarii de bani de la stat in buzunare private.
Oamenii Securitatii si firmele lui Vantu din Cipru
Actionariatul Comac Limited, societate off-shore cu sediul in Cipru controlata de Liviu Luca si Sorin Ovidiu Vantu e compus din Fercell Limited (50%) si Elbahold Limited (50%). Fercell Limited are un singur actionar unic, si anume pe LMNT Nominees Limited, care insa, la randul sau, are ca actionari alte doua offshore-uri:

A.T.S. Nominees Limited (99%) si A.T.S. Trustees Limited (1%). Elbahold Ltd. (Cipru), “mama” Comac Limited este actionar majoritar (49,3508%) la Petrom Service infiintata de sindicalistii din Petrom (FSLI), aflati sub conducerea lui Liviu Luca, devenind un canal de externalizare a unor profituri uriase.

Petromservice controleaza trustul de presa „Ziua”. Elbahold Limited apare printre actionarii Expresiv SA care detine licenta pentru Radio Total, prin intermediul COMAC LIMITED. Astfel, conform ONRC, Comac Limited (off-shore din Cipru) detine 51% din Expresiv SA, alaturi de FSLI Petrom (39%), Cornel Nistorescu (7%), Andrei Dan Anghel, Calin Ionut Anghel si Alina Tudora Mantea (ultimii trei cu cate 1%). Elbahold Limited are un actionar unic pe A.T.S. Nominees Limited -un alt offshore in spatele caruia (la fel ca in A.T.S. Trustees Limited) se regasesc la vedere trei ciprioti, frati, avocatii Antis, Georgios si Stelios Triantafyllides. Cei trei ciprioti sunt doar niste paravane, ei fiind doar imputerniciti sa reprezinte interesele adevaratilor proprietari ai casutelor postale mentionate. Comac Ltd, este actionar majoritar (51%) al firmei Expresiv SA din Bucuresti care detine licenta FM pentru postul Radio Total si al firmei de imagine Red Apple Communication International SRL. Comac Ltd. mai controleaza si 50% din firma Conservil SRL, in care este asociata direct cu FSLI, organizatia sindicalistilor din Petrom. Conservil are sediul chiar in cladirea Petrom, sucursala Ploiesti (Paltanea a fost nash in toate combinatiile de aici). Administratorul firmei este Gheorghe Ratiu, fostul sef al Directiei I din cadrul Securitatii. Trecut in rezerva, Ratiu a fost preluat de Vantu si a devenit unul dintre oamenii fideli ai lui Sorin Ovidiu Vantu, lucrand pentru acesta in Gelsor, numele sau fiind implicat si in cumparari de actiuni la Banca Religiilor. Gheorghe Ratiu impreuna cu Sorin Ovidiu Vantu si Dan Andronic au fost, la un moment dat, asociati cu Ion Cristoiu in Editura Ion Cristoiu. Comac Ltd. detine si 80% din participatii la Accent Travels & Events SRL. Lucian Boronea, directorul general al acestei firme a fost manager al sucursalelor din SUA si Canada ale companiei Tarom, de unde a plecat la agentia de turism patronata de Vantu: Gelsor Travel&Tour. Comac Ltd. mai este actionar la GM Invest, ai carui cenzori si administratori provin din Gelsor. Dupa ce Gelsor a fost suspendata de CNVM si declarata falimentara GM Invest, profilata pe activitati de brokeraj, a fost aruncata de Vantu pe piata de capital. Comac Ltd. controleaza si firmele CGR Media SRL si Print Multicolor SRL. CGR Media SRL editeaza revista „Bilant” asociata direct cu sotii Carmen si Constantin Rudnitchi. In Print Multicolor SRL Comac Ltd. il are partener pe Daniel Condurache, fondatorul revistei iesene „Opinia Studenteasca”. Comac este asociata si cu X-Oil, care apartine lui Nipomici Ghenadie, “consultant financiar” din Republica Moldova. Administrator al X-Oil este Publipetrosport, firma lui Florin Bercea, presedinte al Ligii Asociatiilor Sportive din Petrom si unul dintre locotenentii credinciosi ai lui Liviu Luca. Ghenadie este aghiotantul lui Vantu, fiind prezent in toate dintre afacerile legate de FNI.
CRP - Cartelul Presei
CRP, Club care de fapt legitimeaza din 1998 grupul dinozaurilor media a fost un fel de FSN. Membrii acestui cartel de proprietari media au fost foarte uniti, desi sunt tot atat de diferiti. Mult timp a functionat o intelegere tacita intre proprietarii din CRP, si anume ca jurnalistii care pleaca prin demisie de la un patron din CRP, sa nu fie angajat de nici unul dintre ceilalti patroni. Cat timp au fost un grup compact, patronii, directorii si putinii gazetari din CRP si-au adjudecat rolul de moralizatori nationali si formatori de opinie, monopolizand dezbaterile televizate. Clubul si-a dovedit utilitatea ca parghie de control si manipulare aducand in ograda mogulilor mai mari sau mai mici capitalul de munca si incredere a celei mai mari parti a jurnalistilor “tacuti” si nepriceputi in “afaceri”. Patronii “priceputi in afaceri” ca Voiculescu, Patriciu si Vantu s-au folosit discretionar de presa ca de o a doua armata personala. Prima forta armata a acestora fiind intai si intai securistii, reconvertiti. Un Raport al Comisiei SRI in legatura cu SOV, scoate in evidenta existenta unui foarte puternic grup de fosti lucratori din serviciile secrete, aflati la dispozitia lui Vantu. Falanga informativa a lui SOV numara peste 300 de fosti ofiteri si subofiteri proveniti din SRI, SPP, SIE, Brigada Antitero, MI si MApN. Raportul mai arata ca o zecime din cadrele serviciilor de informatii romanesti ajung, dupa trecerea in rezerva, sa se puna la dispozitia diferitelor institutii din sistemul financiar-bancar romanesc. “Institutiile din sistem” de genul Astra, BID, Banca Romana de Scont, SIF, Gelsor si Dramiral, si multe altele, banca Dacia Felix SAFI, FNI, CEC au fost niste instutii ale jafului national, decapitalizand munca cetatenilor obisnuiti in beneficiul unei oligarhii subordonate celei rusesti. Patrunderea agenturii si capitalului rusesc s-a realizat insa cu aportul ofiterilor din SRI si Armata. Exemplele sunt nesfarsite. Vasile Stanga, colonel SRI fost asistent al lui Virgil Magureanu si, seful Corpului de Control din cadrul Compartimentului de Contraspionaj al SRI a ajutat, din postura de ofiter activ, bunul mers al afacerilor cu energie ale ofiterului GRU Boris Golovin. Pentru Golovin si capitalul rus au mai lucrat si oameni ca Vladimir Soare, ofiter acoperit, fost viceguvernator BNR, presedinte al Bancorex si presedinte al grupului Gelsor, patronat de Sorin Ovidiu Vantu. El a executat studiul de fezabilitate pentru o afacere de anvergura initiata la UCM Resita, de Boris Golovin si Nicolae Bogdan Buzaianu mogulul energiei, cel care controla VA Tech Hydro, firma implicata in rasunatorul scandal al retehnologizarii Portilor de Fier I si II. VA Tech primea contracte avantajoase, fara licitatie, de la statul roman iar firma era reprezentata in Romania de Nicolae Bogdan Buzaianu - fondatorul Energy Holdings si prietenul lui Boris Golovin. Capitalul rus nu a intrat singur in Romania. L-a adus de manuta o liota de ofiteri de Securitate, SRI etc.
Marea Neagra - disputa energetica si controlul rusesc


06-07-2008 13:25:37
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Condominiumul ruso-turc si interesele economice, politice si militare ale acestor puteri coincid in privinta interzicerii accesului unor alte puteri politice in acest bazin. Miza Marii Negre este pe de o parte strategicmilitara, iar pe de alta parte energetica. Semnarea pe 31 ianuarie 2007 a acordului dintre presedintele companiei americane AMBO si o serie de ministri din cadrul guvernelor bulgar, macedonean si albanez a unui acord privind constructia unei conducte de petrol transbalcanice repune in discutie viitorul conductei Nabucco, un proiect atat de drag autoritatilor de la Bucuresti. Conducta balcanica va face legatura dintre portul bulgar Burgas si cel albanez Vlore, pe o distanta de 912 kilometri, urmand a transporta 35 de milioane de tone pe an. Avantajele strategice ale celor doua porturi, care dispun de o infrastructura ce permite accesul navelor de mare tonaj, precum si prezenta importantei rafinarii Lukoil din apropiere de Burgas, au adus un important sprijin politic din partea Federatiei Ruse, companiile ruse de profil angajandu-se sa livreze in totalitate petrolul necesar conductei, la un pret deosebit de avantajos. Posibilitatea ca economiile bulgara, macedoneana si albaneza sa profite de investitii adiacente, precum si de importante sume de bani pentru tranzit, ce vor fi distribuite intre membrii elitelor politice din tarile balcanice, atarna destul de mult in procesul de decizie privind implicarea intr-un proiect sau in altul.
Jugul energetic marca Putin
Cresterea semnificativa a consumului de energie al Uniunii Europene a fost anticipata de experti, totusi pana in acest moment diplomatia romaneasca nu a luat o serie de masuri menite sa sustina ambitia eliberarii de sub „jugul energetic“ al Federatiei Ruse. Profitand, partea rusa a impus demararea constructiei unor conducte alternative la propunerea romaneasca, cum este proiectul rus-bulgar-grec privind conducta dintre portul bulgar Burgas si cel elen Alexandroupolis. Conform acordului semnat la 31 octombrie 2006, din aceasta Rusia va detine 51%, iar Bulgaria si Grecia cate 24.5%. Pentru a face proiectul si mai viabil, partea rusa va garanta aprovizionarea, pretul devenind astfel mult mai atractiv. Cu o distanta de doar 350 de kilometri si costand putin peste 900 de milioane de dolari, conducta Burgas-Alexandroupolis este justificata, in opinia initiatorilor, pentru a evita transportul cu petrolierele prin stramtorile Bosfor si Dardanele, afectat de limitarile impuse de autoritatile turce, sub pretextul protejarii echilibrului ecologic al zonei. Prin comparatie, planul Nabucco este mult mai amplu, fiind necesara o imensa munca diplomatica pentru a se ajunge la acordurile politice necesare. Aceasta va transporta resursele din regiunea Marii Caspice, a Asiei Centrale si Orientului Mijlociu catre statele Uniunii Europene. Avand o distanta de 2841 de kilometri, va traversa Turcia, Bulgaria, Romania (pe o distanta de 457 de kilometri), Ungaria si Austria, evitand regiunile turbulente ale Balcanilor de Vest. Costul destul de piperat se ridica la peste 7 miliarde de dolari, nereusindu-se inca a se determina costurile reale de implementare a proiectului si de racordare la infrastructura deja existenta in tarile de destinatie. In ciuda capacitatii mari de transport, specialistii considera ca, in varianta cea mai optimista, Nabucco va acoperi aproximativ 10% din necesarul energetic al UE, fiind supusa unor imense presiuni politice si sociale.
Legatura ombilicala de sub Marea Neagra
O alternativa extrem de bine primita de oamenii politici din Turcia si Bulgaria este, conform mass-media de la Ankara, proiectul Gazprom de extindere a actualei conducte subacvative dintre Federatia Rusa si Turcia, „Blue Stream“, ce intra pe teritoriul turc prin portul Samsun. Avand un cost de aproximativ 3 miliarde de dolari, inclusiv 1,7 miliarde pentru sectiunea subacvatica, aceasta conducta si-a dovedit viabilitatea economica si politica, fiind considerata de primministrul turc Recep Tayip Erdogan ca un important succes al politicii sale externe. Ofensiva diplomatica rusa este sustinuta de ofertele economice ale Gazprom, ce doreste ca „Blue Stream“ sa fie extinsa prin Bulgaria, Serbia, Croatia, Ungaria catre piata europeana, evitand total teritoriul romanesc. Pentru promovarea agresiva a acestui proiect, firma rusa a angajat in fiecare din tarile de tranzit si cele de destinatie firme de lobby care sa asigure un important sprijin politic. Mizand pe o serie de avantaje sociale si economice, mai mult sau mai putin reale, pentru tara respectiva, Gazprom a reusit mobilizarea unor importante segmente ale mediilor de afaceri, politice sau societatii civile din regiune. Luna ianuarie 2007 a fost definitorie pentru obtinerea sprijinului turc pentru propunerea Gazprom, dupa declaratiile repetate ale unor oficiali de la Ankara, preluate imediat de presa turca.
Interesele geostrategice
Interesele economice, politice si militare la Marea Neagra ale Ucrainei, Federatiei Ruse si Turciei coincid in privinta interzicerii accesului unor alte puteri politice in acest bazin, inclusiv al Uniunii Europene. Recentele vizite reciproce la nivel inalt dintre Ucraina si Turcia, precum si interventia vehementa a presedintelui ucrainean, Victor Iuscenko, la summitul Uniunea Europeana- Ucraina din octombrie 2006, au impus luarea in discutie a altui proiect, sustinut si de partea rusa, prin care conducta dintre portul Odessa si localitatea Brody, situata in apropierea granitei polonoucrainene, poate fi extinsa prin Slovacia si Cehia catre infrastructura intraeuropeana deja existenta. Prin posibila ei extindere catre portul polonez Gdansk de la Marea Baltica, partea polona doreste sa reinvie vechile proiecte de transport al resurselor energetice intre bazinul Marii Caspice si Marea Baltica, oferind sansa Poloniei de a-si consolida pozitia la nivelul politicii comune europene din diferite domenii de interes. Dorinta actualei conduceri de la Varsovia de a se impune ca un veritabil lider regional este adesea exprimata in luarile de pozitie ale oficialilor polonezi, ce considera ca Polonia ar avea o vocatie istorica in acest sens. Pozitia exprimata la cele mai inalte niveluri ale administratiei ucrainene este favorizata de Polonia, care o vede drept contrapondere la mult trambitata conducta subacvatica dintre Germania si Federatia Rusa, ce evita teritoriul polon sau al tarilor Baltice. Importanta proiectului ruso-german, precum si sustinerea politica de care se bucura, este cel mai bine oglindita de faptul ca director al consortiului ce realizeaza proiectul este fostul cancelar german Gerhard Schroder, care a facilitat adoptarea sa de partea germana in ultimele saptamani ale mandatului sau.

Gazprom – noua Armata Rosie
Arma secreta a politicii externe moscovite, Gazprom (comparat de presedintele Basescu cu Armata Rosie) este gigantul rus al gazelor naturale, detinand 16% din rezervele mondiale de gaze naturale, controland cu
o mana politica 20% din productia acestuia la nivel global, ceea ce il impune ca un actor cu o putere remarcabila in domeniul geoeconomic, capabil sa infranga state sau aliante ale unor state. Gazprom furnizeaza o treime din cantitatea de gaze naturale pe care Uniunea Europeana o importa. Principalii clienti ai Gazprom sunt Germania, Ucraina, Italia, Turcia si Franta, tari carora compania rusa le poate impune acceptarea unor compromisuri pe spatele altor state, cum este Romania. Astfel, Germania preia aproximativ 38 de miliarde de metri cubi, cantitatea fiind in permanenta crestere, Franta preia 12 miliarde de metri cubi, cantitatea fiind de asemenea intr-o crestere accelerata, iar pe lista statelor care depind de livrarile de gaz rusesc prin conductele care tranziteaza Ucraina sau Belarus se regasesc aproape toate statele din Europa Centrala si Balcani, marea majoritate membre deja ale Uniunii Europene si oricum membre ale Aliantei Nord Atlantice. Pentru evitarea unor complicatii politice interne si externe, guvernele tarilor vizate refuza sa faca public proportiile infricosatoare ale dependentei de gazul rusesc, existand o adevarata psihoza a estimarilor, incurajata de partea rusa. In aceste conditii, si Romania este dependenta de gazul rusesc intr-o proportie ce nu este clara, dar care determina un efort diplomatic sustinut din partea ministerului roman de resort si a administratiei prezidentiale de la Bucuresti. Conform unor estimari, Romania produce 14 miliarde de metri cubi pe an, cu zacaminte estimate la 510 miliarde de metri cubi, si numai 40% din cantitatea de gaze naturale pe care o consumam este importata din Rusia prin Ucraina.
De ce vrea Moscova debarcarea lui Basescu
Pozitia Romaniei de contestatar public la nivel european si regional al superioritatii energetice rusesti a provocat o riposta dura a Gazpromului, ce doreste impiedicarea cu orice pret a proiectului Nabucco. Pentru a „taia pofta“ eventualilor investitori, partea rusa nu doreste ca Marea Caspica sa fie folosita pentru tranzitarea unor conducte dintre tarile central-asiatice spre conducte concurente cu ale lor. In acest scop Moscova taraganeaza rezolvarea problemei jurisdictiei asupra Marii Caspice, pe care o imparte cu Kazahstan, Azerbaidjan, Republica Islamica Iran si Turkmenistan. Planurile de investitii rusesti in infrastructura din Balcani sunt in mod clar directionate catre Serbia, unde partea rusa santajeaza autoritatile de la Belgrad cu posibilitatea recunoasterii independentei provinciei Kosovo. „Conflictele inghetate“ din Moldova, unde subzista focarul separatist transnistrean si din Georgia sunt intretinute la foc mic de Moscova tocmai pentru a le folosi ca instrument de santaj regional dar si la un nivel mai larg geopolitic. Primul sef de stat din zona Marii Negre care a atras atentia acestui tip de santaj a fost actualul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, iar raspunsul prompt al Kremlinului se observa cu usurinta in spatiul politic al Romaniei.
„Alianta ticalositilor“ nu s-a creat din neant. Moscova stie de ce...
“Poporul” invocat de Basescu, va fi probabil ultima sansa a Romaniei -poporul la care se refera indirect si Eminescu atunci cand blama “patura superpusa” care a innabusit Statul. Ramane de vazut in ce masura inteligenta colectiva romaneasca va gasi resurse pentru o descarcare energetica majora, prin vot, care va trece Romania peste pragul integrarii reale in Europa, scuturandu-ne de retelele concrescute in trupul aparatului Statului.


06-07-2008 13:26:28
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Undeva prin acest morman de fraze este un nume, un nume care a devenit O VOCE shi parca n-ashi trece asha de ushor fara sa punctez :



Vladimir Bucovski s-a născut la 30 decembrie 1942, în oraşul Belebei din RSSA Başkiră, şi a copilărit la Moscova, unde tatăl său era scriitor, iar mama, jurnalist radio. La 16 ani, e reţinut pentru activităţi subversive. Din acelaşi motiv, avea să fie exclus din facultate în 1961. În 1963, KGB îl arestează 15 luni într-un spital psihiatric din Moscova pentru confecţionarea de manifeste antisovietice şi difuzarea de literatură interzisă. În 1965, participă la demonstraţia din Piaţa Puşkin, organizată în sprijinul scriitorilor Iuli Daniel şi Andrei Sinavski, dar a fost închis din nou într-un spital de psihiatrie. În 1967, a fost condamnat la trei ani de muncă silnică în lagăr. În 1972, i-a apărut la editura franceză Catacombes volumul „Disidenţa, o nouă maladie mentală în URSS“, în care dovedea folosirea psihiatriei în scopuri represive. În acel moment, se afla tot în puşcărie. Savantul Andrei Saharov, alt disident celebru, l-a propus pentru un schimb de prizonieri politici. Brejnev a acceptat, în decembrie 1976, să fie schimbat cu Luis Corvalan - liderul comuniştilor din Chile. Într-o singură zi, Bucovski a fost scos din închisoare, pus „la patru ace“, urcat într-un avion şi debarcat pe aeroportul din Zürich. Întrebat ce are de spus despre eliberarea sa, Bucovski a lăsat o lume întreagă cu gura căscată cu declaraţia sa: „Era mai bine ca schimbul să se fi făcut direct între Brejnev şi Pinochet (n.r. - dictatorul aflat la putere în Chile)“. După eliberare, publică mai multe cărţi referitoare la represiunea din URSS. În paralel, şi-a continuat studiile de neurofiziologie la Cambridge şi la Stanford. În 1991, după puciul de la Moscova, la solicitarea personală a lui Elţîn, acceptă să fie martor în procesul intentat comuniştilor conservatori de la Kremlin. Cu acea ocazie, a reuşit să obţină mii de acte şi documente strict secrete din arhivele PCUS, pe baza cărora a scris lucrarea „Judecată la Moscova“, în care dezvăluia relaţiile secrete dintre Rusia şi Occident. Cartea a produs un imens scandal, iar Bucovski a devenit persona non grata în Rusia.

- În arhiva dumneavoastră există un document care arată că Biroul Comitetului Central urmărea foarte serios, împreună cu KGB-ul, alegerile din Uniunea Scriitorilor, care aveau loc în 1988. Trebuiau să fie aleşi doar anumiţi oameni?
- Da, sigur, treaba asta se făcea din timp. Ei hotărau între ei pe cine doresc, iar în continuare desfăşurau aceste congrese, conferinţe, în aşa mod încât omul necesar să fie ales. Biroul Politic discuta variantele. În cazul în care o variantă nu trecea, se alegea următoarea variantă. Ei aveau câteva variante pentru orice eventualitate.

- Au fost aleşi anumiţi scriitori pentru susţinerea programului de reforme a lui Gorbaciov?
- Stalin a creat Uniunea Scriitorilor. Până atunci, la ei erau tot felul de asociaţii. Da? Şi el a luat-o sub controlul său. Era o chestiune serioasă pentru el, una dintre direcţiile activităţii sale ideologice. Şi aşa a şi rămas şi în timpul lui Brejnev... De fiecare dată când se schimba direcţia politicii, ei aveau nevoie să reînnoiască cumva faţada acestor instituţii, printre care şi Uniunea Scriitorilor. A venit Gorbaciov. Legenda lui consta în faptul că introduce reforme profunde. Aşa că era nevoie de oameni noi, de careva feţe noi pentru ca aceasta să pară a fi o schimbare şi în acelaşi timp era nevoie ca scriitorii să rămână sub control. De aceea ei, atât de sârguincios, introduceau alternative, introduceau oamenii lor.

- Deci se poate spune că oamenii care au apărut la cel mai înalt nivel al acestei mişcări nu au fost întâmplători?
- Desigur că nimeni nu a fost întâmplă tor. Începând cu timpurile lui Stalin, nu mai erau. Erau toţi aleşi foarte migălos. Acelaşi lucru se întâmpla cu toate celelalte uniuni de creaţie: a compozitorilor, a artiştilor plastici. Erau numai oamenii lor.

- Există o legătură între KGB, mafia din timpul lui Brejnev, creşterea structurilor criminale de la începutul anilor ‘90 şi împărţirea sferelor de influenţă.
- Legătura există. Apariţia acestor afaceri criminale, în timpul lui Brejnev, e legată de descompunerea aparatului şi de temelia defectuoasă a sistemului sovietic. Exista unul şi acelaşi instrument şi pentru conducere, şi pentru control: Partidul care se conducea şi se controla singur. În consecinţă, în anumite regiuni au început să apară structuri corupte, imposibil de controlat deoarece unicul instrument era partidul. Înţelegeţi? Din acest motiv, brusc, întregul partid a început să se destrame geografic în mafii regionale şi centrul nu ştia absolut nimic despre ceea ce se întâmplă acolo, şi nu putea controla asta, ceea ce pentru sistemul sovietic este mortal. Ei nu puteau să-şi permită să aibă lipsa controlului. Ce legătură există aici cu restructurarea? Una simplă: ideea restructură rii a constat în a crea un soi de legă- tură reciprocă, între partid şi societate. Adică nu numai partidul se controlează, ci şi societatea, înţelegeţi? Ca şi atunci când Mao Zedong a organizat la timpul său revoluţia culturală (râde).

- Există o teorie conform căreia KGBul a organizat această restructurare pentru ca aceste structuri noi să treacă pe alte baze economice, mai comode, la economia de piaţă.
- Sistemul lor era unul care nu producea. Era un sistem de distribuţie, nu unul de producţie. Către începutul anilor 1980, conducerea a început să vadă că sistemul nu funcţionează. Trebuia făcut ceva. Pierdeau goana înarmării în faţa Apusului şi aceasta era mortal pentru ei. Economia lor nu mai mergea şi înţelegeau că vor da faliment. Au înţeles aceasta în momentul crizei poloneze.

- Gdansk, 1981...
- Da. Brusc, au înţeles că nici măcar Polonia nu o pot răscumpăra din datorii, că nu au bani. Acolo a existat un episod amuzant: Jaruzelsky a cerut un şir întreg de produse înaintea introducerii stării de război, printre acestea 30.000 de tone de carne pe care sistemul sovietic nu o putea aduna. Fiecare şedinţă a Biroului Politic, Brejnev o începea cu întrebarea: „Care e situaţia cu carnea poloneză?“. Gorbaciov, secretar pentru Agricultură, spunea: „Leonid Ilici, noi am trimis peste tot rezoluţ ia. A fost primită cu entuziasm în întreaga ţară“. Brejnev zicea: „E minunat, dar carne este?“. Gorbaciov răspundea: „Nu, carne nu-i“. În final, imperiul extraordinar, imens, care poate să nimicească întreaga lume, a adunat 16.000 de tone de carne. Au înţeles că baza lor economică e prea mică pentru ambiţiile lor politice. De aceea au apelat la ideea de a face economia mai productivă. Doar atât. Era vorba despre ceva asemenea NEP-ului, leninist, chiar mai puţin. Lenin a mers chiar mai radical. Ei nu au făcut aşa niciodată. Ei, până în ultimul moment, nu puteau rezolva chestiunea proprietăţii private. Aşa, şi nu au rezolvat. Iată, nu putem noi, şi gata, nu putem sub nici o formă. Sistemul nu putea să-şi permită aceasta. Aceasta e întreaga idee a restructurării. Dacă e să vorbim din punct de vedere economic, ideea era foarte simplă. Din punct de vedere politic, se puneau însă probleme mult mai mari.

- Există diferite speculaţii în această privinţă. A existat o mafie care avea nevoie de această restructurare pentru a trece la alte structuri economice.
- Desigur.

- În acest mod se explică explozia criminalităţii şi a împărţirii sferelor de influenţă din anii ‘90.
- În ceea ce priveşte criminalitatea, ei au înmulţit-o, în mare măsură şi conştient. Permiteau un fel de activitate de antreprenoriat însă pentru a aveau un control mai mare, aveau nevoie de structurile criminale... Ei au creat protecţia. Înţelegeţi?

- Era chiar structura lor?
- Desigur. KGB-ul crea foarte multe structuri. Treceau în ilegalitate, creau bande. De câteva ori au fost prinşi. A fost un scandal foarte mare în Extremul Orient, unde a ieşit la iveală faptul că o bandă sângeroasă este compusă din ofiţeri ai spionajului maritim militar. Atunci, cineva a murit şi brusc a ieşit la iveală că ei au un scop bine determinat, că utilizează acest element criminal în calitate de control suplimentar asupra business-ului în formare.

- Dacă privim, începând cu ‘87, la ce se petrece în Transnistria şi Moldova, se poate spune că evenimentele din ‘89 au fost pregătite de către KGB?
- Este absolut corect. Fronturile populare au fost de la bun început ideea lor. Însă problema consta în faptul că astfel de sisteme, de regulă, sunt imposibil a fi ţinute sub control. Mai devreme sau mai târziu în faţa liderilor acestora apare o dilemă: sau merg în urma stării de spirit populare sau dispar. Înţelegeţi? Aşa au fost nevoiţ i, într-un fel, să meargă în urma poporului. S-a radicalizat poporul, s-au radicalizat şi aceste fronturi. În cadrul lor, au apărut facţiunile. Aşa a apărut ideea lor să creeze un fel de pluralism în societate, însă unul foarte controlabil, un pluralism în care şi unii, şi ceilalţi ar fi fost sub control. Aşa au început să creeze partide. Exemplu: Jirinovsky, agent KGB. A fost în structurile de spionaj. (râde) A fost în închisoare în Turcia. Lui i s-a ordonat să creeze un partid.

- Şi domnul Putin a lucrat în Germania.
- El e ofiţer KGB. Jirinovsky era simplu agent. Lucrul lui Putin nu era legat de spionaj, ci de monitorizarea tovarăşilor est-europeni. Vorbind cu aproximaţie, Putin turna la Moscova cine şi cum se comportă, cine este de mai mare încredere. El nu s-a ocupat de spionaj.

- Istoricii români susţin că în ‘89, în Moldova a existat baza KGB-ului pentru schimbarea sistemului din România. Se poate afirma, având în vedere această teorie, că mişcarea naţională moldovenească a fost infiltrată cu agenţi KGB care aveau ca sarcină să nu admită creşterea stării de spirit pro-româneşti şi unificarea Moldovei cu România?
- Eu nu am date referitoare la Moldova. Eu nu m-am ocupat în mod special de Moldova, însă modelul pe care ei îl implementau era mai puţin unic, ca în Ţările Baltice, spre exemplu. Peste tot puterea sovietică făcea în aşa mod încât să existe dispute teritoriale. Aceasta s-a început încă pe timpul lui Lenin. Iată, să spunem, Nagorhîi Karabah.

- La fel ca şi Transnistria.
- La fel ca şi în Abhazia. Şi acum utilizează această regulă străveche „Divide et impera“. S-au străduit în aşa mod să taie aceste teritorii... Poloniei, ei i-au dat o bucată, cealaltă au luat-o intenţionat. La fel şi în Lituania. Acolo, o parte era poloneză, pe care au dat-o lituanienilor şi întotdeauna era folosită în cazul unor astfel de crize. Acelaşi lucru a fost şi cu Moldova, şi cu Transnistria. Este o problemă artificială şi au alipit această bucată anume pentru a nu fi o ţară omogenă, să se poată manipula întotdeauna. În ceea ce priveşte mişcările naţionale, ele au fost infiltrate peste tot. Nu au existat mişcări care nu au fost infiltrate. Majoritatea au fost create de ei. Nu aveau de gând să destrame URSS, ci să acorde mai multă autonomie. Spre exemplu, din câte se poate înţelege din documentele Biroului Politic, Gorbaciov dorea să transforme Ţările Baltice într-o zonă comercială liberă, asemenea Shanhai-ului în China.

- Ideea în privinţa acestor zone libere este veche...
- Da, însă în practică a început să fie implementată doar în timpul lui Gorbaciov şi de aceea el avea nevoie de aceste miş- cări naţionale controlabile. Dar, cum v-am spus, controlul nu s-a menţinut mult timp. Vezi cazul Lituaniei: Brazauskas a devenit un mare liberal, s-a separat de Moscova şi a declarat partidul comunist lituanian separat de PCUS. Moscova a perceput aceasta într-un mod foarte dureros, înţelegând că, dacă începe fragmentarea, atunci acesta este sfârşitul. Moscova nu dorea acest lucru. Gorbaciov nu avea în vedere ca URSS să se destrame.

- Ce puteţi spune despre al doilea şi al treilea eşalon al CC şi despre înaintarea lor pe linie ierarhică? Această înaintare a început înainte de restructurare.
- Elaborarea restructurării a început în ultimii ani ai lui Brejnev, apoi în timpul lui Andropov. Planul s-a elaborat la sfârşitul anilor ‘70, începutul anilor ‘80. Concepţia restructurării şi diverse etape ale ei erau elaborate în centre de cercetare ale CC şi KGB. Ei au început să creeze eşaloane. Există unul, Grecenevsky...

- Oleg Grecenevsky. Am citit...
- Da. Iată cum ei pregăteau echipa lui Gaidar, cum îi pregăteau pe Yavlinsky, pe Ciubais.

- Aceşti oameni nu au apărut întâmplător...
- Absolut. Nimic nu se făcea aşa în sistemul sovietic. A ieşit la iveală faptul că ei aveau în Austria împreună cu socialdemocraţ ii austrieci un institut de un fel de cercetări sistemice, unde toţi se pregăteau pentru aceste roluri. Toate acestea Grecenevsky le-a descoperit. Eu nu ştiu aceasta. Eu pur şi simplu nu sunt la curent. Eu în Rusia nu am fost din anul ‘92. Nu mă lasă să vin acolo, gata, nici măcar nu-mi dau viză. Aşa că aceasta nu este specialitatea mea. Aici, eu nu vă pot spune nimic. Litvinenko a participat la toate acestea. El mi-a povestit totul foarte amănunţit, totul... Ei nu plănuiau ca Havel să vină la putere în Cehoslovacia. Îl doreau pe Mîvorj, un amic de-a lui Gorbaciov, de la Universitatea de Stat din Moscova.

- Se pare că şi domnul Iliescu era amic cu Gorbaciov...
- Iliescu neagă că l-a cunoscut pe Gorbaciov. Noi avem informaţii că el a învăţat cu Gorbaciov. Cât de mult ei au comunicat sau nu, nu ştiu.

- De ce oamenii care aveau opinii mai radicale au fost defăimaţi că sunt agenţi ai KGB-ului? De ce s-a întâmplat aşa? Nu erau convenabili, deranjau un anume mers al evenimentelor?
- Probabil. Uitaţi-vă cât de grijuliu ei au început să facă aceasta. Pe de o parte, ei începeau o anumită iniţiativă în societate, iar din altă parte, ne izolau foarte conştient de aceasta. Foarte conştient. Ei desfă- şoară acţiuni după acţiuni care au ca scop să-i strivească pe ai noştri, care sunt incontrolabili.

- De ce nu a avut loc reunificarea Basarabiei cu România?
- Întrebarea este retorică. Deoarece nu a dorit România. Eu am publicat protocolul. Iliescu a adus vorba pe tema aceasta: „Măcar istoricii să studieze problema“, iar Gorbaciov a spus: „Eu nu am nevoie de aceasta acum. Şi aşa mă doare capul acum“. Şi Iliescu a spus: „Bine, bine...“.

- Înseamnă că sus nu se dorea?
- Nu doreau. Pentru ei era importantă salvarea sistemului. Iar această problemă le părea prea complicată. Dacă ei ar fi vrut, dacă în acel moment România ar fi insistat asupra acestei probleme, voi v-aţi fi reunificat demult. Pentru că, în realitate, Rusia nu are nevoie de Moldova, nu are acolo nici un fel de interes naţional.

- Nici strategic, nici economic ?
- Nici unul. Absolut nici unul. Acum, ei nici chiar vinul nu vor să-l cumpere (râde). Dar ce mai poate da Moldova în afară de vin? Nimic (râde). Ei nu aveau nici un fel de interese, dar Gorbaciov nu dorea să existe un precedent de destrămare. În ‘91, au înţeles toţi că nu mai puteau face nimic să împiedice destrămarea URSS.

- În marile imperii, uneori există astfel de perioade, de destrămare, apoi vine o perioadă de tranziţie şi după revin în forţă...
- Asta încearcă să facă Putin. Să creeze un simulacru de URSS. Dar acest lucru e o mare prostie. El nu înţelege că URSS s-a destrămat datorită unor cauze fireşti, nu artificiale. Aşa că s-o aduni acum este probabil mult mai complicat decât să aduni imperiul roman sau cel austro-ungar.

- Această teorie există, şi chiar există astfel de tendinţe.
- Pentru Dumnezeu! Ei vor încerca în continuare. Ei pur şi simplu vor mutila viaţa la încă o generaţie şi mai mult nimic. Lenin cu Troţki l-au unit cu baionetele, ideologie, şi el, ca un cadavru galvanizat, a mai existat încă 70 de ani. Dar, de fapt, imperiul rus a luat sfârşit în anul 1918. Restul a fost în mod artificial... menţinut. Astăzi, imperiile nu au nici un sens. Gata, acest lucru a trecut. Astăzi, teritoriul nu reprezintă un bun naţional. Micul Hong Kong era mai bogat decât China mare. Astăzi este altceva. E tehnologia, care nu are nevoie de teritorii.

- Ce puteţi spune despre problema separatismului în Moldova?
- Aceste probleme există peste tot. În mare măsură, Rusia s-a folosit de aceasta ca de o armă imperială, cum ar fi populaţia vorbitoare de limbă rusă din Ţările Baltice. Toate acestea sunt pentru ei convenabile, aceasta este încă o pârghie de presiune.

- Acest lucru este unul depăşit?
- După părerea mea, începe să fie depăşit. Cred că aceasta se va termina cu nimic. Rusia acum este absolut... o fiinţă pe picioare de lut. Ei acum trăiesc pe seama preţurilor mari la petrol. Cum pot ei să creeze Uniunea Sovietică dacă în anii ‘80 nu a putut supravieţui cu toată măreţia sa, cu toată.... A dat faliment. Cum poţi să încerci acum?

- Credeţi că în viitor va avea loc reunificarea Moldovei cu România?
- Depinde în întregime de România. Dacă va dori acest lucru, îl va face. Dar eu am o senzaţie că România nu prea tinde spre aceasta... Eu nu înţeleg de ce, însă nu există aici o astfel de dorinţă emoţională puternică. Eu nu o simt. Dacă ar fi existat o voinţă politică manifestată din partea României, atunci demult Moldova s-ar fi întors în componenţa României.


- Mulţumesc.
- Cu plăcere.

Ultima modificare facuta de CIUDATUL SA (06-07-2008 14:01:30)


06-07-2008 13:58:12
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Ce-am boldat, am boldat intentzionat !.....o spune un RUS !

Ultima modificare facuta de CIUDATUL SA (06-07-2008 14:02:34)


06-07-2008 14:00:08
   
?? Xtremul
Cont Sters

Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669
Xtrem de interesante toate postarile, cumetre SA !!! :)

Iar legat de lista "fostilor securisti din structurile puterii", trebuie subliniata poate din nou ideea ca sintagma "fosti securisti" e cumva un nonsens... :D:D fiindca asa ceva nu exista. ;) Astia ramin securisti si pe lumea ailalta, cred !!! :x

Ultima modificare facuta de Xtremul (06-07-2008 14:11:32)


06-07-2008 14:07:55
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Exista o vorba : DIN SERVICII NU IESHI DECAT CU PICIOARELE INAINTE ! :D:D:D............io sunt un om care traieshte cu picioarele pe pamant ! hihihi

Ultima modificare facuta de CIUDATUL SA (06-07-2008 15:16:29)


06-07-2008 14:41:57
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Mda deci sa continuam :

O istorie, inca neelucidata ....

O firma in faliment rupe halca dupa halca din Aeroportul Baneasa
eroportul International Baneasa este vanat de grupuri puternice de interese care se bat cu statul. tinta este o adevarata comoara funciara - mai bine de 20 de hectare de teren. Valoarea acestora de piata - aproximativ 200 de milioane de euro! Pentru acest castig, lupta se da la cutite, dar, pana in prezent, autoritatile statului au pierdut majoritatea bataliilor! Culmea, cei care ar trebui sa apere interesele statului roman nu reactioneaza nici macar la sicanele si tertipurile judiciare - care au drept scop distrugerea AIBB."Afacerea AIBB" a fost gandita inca din 2000. Pana atunci, Aeroportul Bucuresti-Baneasa era o zona fara proprietar, unde mai multe firme isi desfasurau activitatea in baza unor contracte de inchiriere. in mai 2000, Ministerul Transporturilor elibereaza mai multe certificate de atestare a proprietatii prin care Aeroportul Baneasa era mentionat ca proprietar al hectarelor pe care isi desfasura activitatea.in acest moment, in curtea AIBB, functiona societatea Aviatia Utilitara. Curios, tocmai ce fusese cumparata de o firma din grupul controlat de Voiculescu. Imediat dupa eliberarea certificatului de atestare a proprietatii, Benefica - firma ce era controlata de omul de afaceri conservator - ii scrie ministrului Basescu ca ar fi interesata sa intre in proprietatea terenului. Raspunsul este clar - nu exista aceasta posibilitate, ci doar o concesionare a terenului, numai in cazul in care Aviatia Utilitara isi pastreaza domeniul de activitate. in acest moment, Aviatia Utilitara este vanduta de Benefica unei firme din Petrosani. Noul proprietar pune la punct o strategie ingenioasa prin care ar urma sa rupa Aeroportul Baneasa in doua. Strategia nu este cunoscuta de reprezentantii AIBB - cei care cred ca Aviatia Utilitara face scandal doar ca sa obtina cateva hectare din jurul hangarelor pe care le are in proprietate.in operatiunea de hacuire a AIBB, prima masura a celor de la Aviatia Utilitara a fost sa conteste Certificatul de atestare a proprietatii emis de Ministerul Transporturilor pentru AIBB. in certificatul M09-0733 (emis pe baza unei Hotarari de Guvern) aeroportul primea in proprietate 38 de hectare.in baza hotararii de Guvern exista un act al Tribunalului Bucuresti, emis in perioada interbelica, prin care suprafata de teren era acordata Ministerului de Razboi. De la Ministerul de Razboi, terenul a ajuns la scoala de Aviatie si, mai apoi, a fost cedat AIBB.Aviatia Utilitara a contestat acest certificat si a intrat in lupta judiciara cu statul roman. in paralel, Aviatia Utilitara a declansat un atac prin invaluire. Primul pas a fost deschiderea unei actiuni in instanta prin care au cerut 1,1 hectare de teren - aferent celui care se afla sub hangarele din proprietate. Al doilea pas al Aviatiei Utilitare a fost acela de a solicita - in timpul contestarii actelor Ministerului Transporturilor - 8,9 hectare. Iar al treilea pas, de care putini responsabili din Ministerul Transporturilor si din cadrul AIBB au cunostinta, a fost deschiderea unui alt proces prin care vor 24 de hectare in interiorul aeroportului! Toate aceste procese sunt legate unul de celalalt, iar Aviatia Utilitara a inceput sa castige.in ianuarie 2006, "Aviatia" a reusit sa castige in instanta suprafata ceruta de 1,1 hectare. S-a ajus la aceasta decizie cu sprijinul unui director al...AIBB! Valentin Grigoriu a fost demis de secretarul de stat Alexandros Galiatatos fiindca, in timpul mandatului sau, directorul a semnat un protocol prin care recunostea dreptul Aviatiei Utilitare asupra acelui teren. Problema urmatoarelor 8,9 hectare de pe lista societatii private este inca in instanta. Cazul se afla la Curtea Suprema de Justitie unde, in mod suspect, "Aviatia" a castigat in 2004. Ciudat este faptul ca societatea privata a fost reprezentata la CSJ chiar de fostul presedinte al acesteia - Gheorghe Uglean! in asteptarea solutiei Curtii Supreme de Justitie sta un alt proces: cel in care Aviatia Utilitara solicita 24 de hectare. Conform specialistilor in Justitie, decizia CSJ pentru cele 8,9 hectare va influenta si rezultatul procesului pentru cele 24 de hectare. Iar daca strategia "Aviatiei" va reusi, societatea va deveni proprietara unui sfert din AIBB.Batalia pentru hectarele de la Baneasa trag aeroportul spre dezastru financiar. De cativa ani, AIBB a inregistrat o crestere economica, iar numarul de pasageri a atins cifra de 1 milion intr-un an. in aceste conditii a fost necesara declansarea lucrarilor de reparatie la pista de aterizare. Numai ca, proiectantii au intrat in impas in momentul in care au constatat ca terenurile aflate in litigiu "calca" peste pista de aterizare! S-a ajuns si la un compromis - ca sa nu intre in scandal cu grupurile care cer terenurile din Baneasa - constructorii s-au gandit la un sistem de scurgere pluvial construit sub pista! Asta, pentru ca, in dreapta pistei, canalul de scurgere intra in zona terenului revendicat!Aviatia Utilitara este, in prezent, in lupta cu procedura de faliment. Chiar si asa, societatea anunta ca este, de drept, cea care trebuie sa primeasca hectarele din mijlocul AIBB. Despre ingineria pusa la punct, care se termina cu 24 de hectare rupte de la aeroport, "Aviatia Utilitara" sustine ca "ideea" a venit in timp. "in cursul litigiului privind cele 8,9 hectare, o expertiza extrajudiciara constata faptul ca societatea are dreptul la 24 ha de teren.
La inceputul anilor ’90 Voiculescu cauta un sediu pentru viitoarea televiziune particulara Antena 1
Profitind de relatiile pe care le avea pe vremea aceea cu generalul Atanasie Stanculescu si gen, Smirnov (directorul Fabricii de Avioane) Voiculescu pune mina pe fostul conac la Banesei care la acea vreme apartinea fabricii de avioane Baneasa . In aceasta cladire functiona un atelier de proiectare si sectia de piese schimb si service.
Voiculescu o inchiriaza pentru suma de 50 000 lei pe an desi fabrica de avioane era amenintata cu falimentul.
Se pare insa ca Felix si-a dezvoltat un gust aparte pentru proprietatile statului din Baneasa.
Bisnitarul securist specializat pe jafuri indreptate impotriva bugetului si proprietatilor statului pune la cale un plan prin care sa fure de la statul roman si terenul afferent aeroportului Baneasa.
Planul “tilharului Voiculescu‿ a fost dezvaluit in ziarul “Gindul‿ in urma cu mai bine de un an de zile. Ministerul transporturilor si AVAS au reusit pentru moment sa salveze de la disparitie aeroportul Baneasa. S-au facut chiar planuri de dezvoltare prin care aeroportul Baneasa sa fuzioneze cu aeroportul de la Otopeni numai ca Voiculescu nu se lasa pina nu jefuieste tot.
Astazi aflam cu surprindere ca firma fantoma a lui Voiculescu si-a marit capitalul social cu 600 de milioane de dolari astfel incit nu mai este sub controlul AVAS.In acest moment prin artificii financiare si judecatori corupti Voiculescu reuseste sa mai fure o ciosvirta din avutia nationala.
Redau mai jos articolul aparut anul trecut in ziarul Gindul.
--------------------------------------------------------------------

Aeroportul International Bucuresti Baneasa este pe punctul de a fi distrus datorita "improprietaririi" unei societati comerciale cu 8,9 ha.
Aeroportul International Bucuresti Baneasa (AIBB) este pe punctul de a fi distrus datorita "improprietaririi" unei societati comerciale cu 8,9 hectare din terenul aeroporului. Societatea se numeste "Aviatia Utilitara", dar, practic, nu are nici o legatura cu aceasta activitate. Aceasta poveste incredibila a fost posibila din cauza unor sentinte controversate date de Curtea Suprema de Justitie. In megaafacerea care promite un profit de milioane de euro apar nume grele: omul de afaceri Adrian Gardean (cunoscut dupa scandalul facilitatilor fiscale acordate in Valea Jiului), o firma controlata in 2000 de Codrut Seres si Dan Voiculescu, dar si Gheorge Uglean, fost presedinte al Curtii Supreme de Justitie.
Perdantii sunt Ministerul Transporturilor si Aeroportul International Bucuresti-Baneasa, aflat acum la un pas de inchidere dupa ce mai multe bucati de teren au fost smulse din patrimoniu de "investitorii imobiliari".

Istoria, stearsa cu un pix

Istoricul societatii care revendica 8,9 hectare de teren - aflat la DN1 - cu o valoare de cateva zeci de milioane de euro este suspect. Intreprinderea "Aviatia Utilitara" era, conform reprezentantilor Ministerului Transporturilor, o societate de stat care aparuse pe baza "Intreprinderii de aviatie utilitara" infiintata in 1964. Sediul era, asa cum spune secretarul de stat Alexandros Galiatatos, la? Otopeni. Dupa ce a fost mutata la Baneasa, in 1999, "Aviatia Utilitara" a fost privatizata. Firma Benefica (din grupul controlat de Dan Voiculescu) a fost cea care a cumparat actiunile "Aviatiei Utilitare". Numai ca, in contractul de vanzare-cumparare, Benefica nu avea nici un drept asupra terenurilor. Dar, in 2000, Benefica a facut o incercare de preluare a terenurilor la Ministerul Transporturilor. Raspunsul ministrului Traian Basescu a fost ca AIBB are titluri asupra terenurilor, iar "activele SC Aviatia Utilitara sunt situate pe terenuri pe care, conform Master-Planului de dezvoltare al AIBB, este prevazuta desfasurarea unor activitati specifice aviatiei". Basescu atentiona firma controlata de Voiculescu ca terenurile aflate in vizor vor putea fi doar concesionate si asta numai daca "Aviatia Utilitara" isi va pastra specificul de aviatie. In aceste conditii, mai tarziu, societatea este vanduta de catre Benefica unei firme din Petrosani - Aviatia Utilitara 2000. Aceasta isi trece activele din Baneasa pe firma din Petrosani si, in 2002, declanseaza procedura de faliment. Tribunalul numeste chiar un lichidator judiciar pentru procedura falimentului si, in 2004, se constata starea de faliment. In 2005, Curtea de Apel Oradea constata, definitiv si irevocabil starea de faliment a "Aviatiei Utilitare". In prezent, "Aviatia Utilitara" are o datorie de 70 de miliarde de lei la Bugetul de Stat. In 2000 - conform secretarului de stat Alexandros Galiatatos - AIBB a obtinut un certificat prin care i se atesta dreptul de proprietate pentru 38 de hectare. In 2001 au mai fost eliberate alte doua certificate de proprietate in favoarea AIBB pentru restul de teren. Pana in acest moment procedura de punere in posesie a terenului - care nu era revendicat de persoane fizice - a decurs normal. Actiunea de improprietarire fusese declansata de autoritatile romane pentru ca AIBB sa devina un aeroport de tip occidental. "Aviatia Utilitara", insa, ataca in instanta hotararea de improprietarire a AIBB si cere 8,9 hectare de teren. Valoarea de piata a acestora, conform ministrului Galiatatos: 60 de milioane de euro.

Salvatorul Uglean are trecere la fostii colegi judecatori

Razboiul incepe direct la Curtea de Apel cu "Aviatia Utilitara" care contesta improprietarirea AIBB si solicita acordarea a 8,9 hectare, conform unei hotarari de guvern (numarul 834) care spune ca societatile cu capital de stat au dreptul sa primeasca dreptul de proprietate pentru terenurile care sunt folosite la obiectul de activitate. In aceste conditii, "Aviatia Utilitara" pierde la prima infatisare. La Curtea Suprema de Justitie, insa, ii este admis recursul! In 2004, rejudecand, Curtea de Apel Bucuresti decide, din nou, ca "Aviatia Utilitara" nu are dreptate. Iar bomba cade la CSJ - pe 14 septembrie 2004: judecatorii decid ca "Aviatiei Utilitare" i se cuvin 8,9 hectare! Decizia ministrului Traian Basescu nu este luata in seama si, printre altele, se justifica decizia si prin faptul ca "Aviatia Utilitara"? a platit taxe si impozite! CSJ nu stabileste, insa, locatia hectarelor. Acest lucru este facut de un expert desemnat de "Aviatia Utilitara" care, din pix, stabileste locatia la DN1, intr-o zona cu preturi maxime la metrul patrat. In toata aceasta afacere, ciudata este prezenta lui Gheorghe Uglean. Fost presedinte al Curtii Supreme de Justitie, Uglean apare ca avocat al? "Aviatiei Utilitare". Ciudat este si faptul ca CSJ este instanta unde "Aviatia Utilitara" a avut, mereu, castig de cauza. La fel de ciudata este si decizia unui fost director al AIBB, Valentin Grigoriu, care, printr-un protocol intern, a recunoscut dreptul de proprietate al Aviatiei Utilitare asupra a 1,1 hectare - teren aflat sub hangarele societatii aflate in faliment. Mai tarziu, pentru acest protocol, directorul AIBB a fost demis.

De fapt, istoria se repeta....

Nelipsit din aceasta ecuatie este col. Nicolae Branisteanu, seful UM 0962 Hunedoara, care le asigura protectie informativa unora, precum si clanului Adrian Gîrdean. Comportarea abuziva, betiile interminabile la care participa si ilegalitatile în care este implicat col. Nicolae Branisteanu sînt de notorietate si nimeni, absolut nimeni, nu s-a autosesizat.Atat presa locala din Valea Jiului cat si cea centrala, au scris. Rezultatul? Razbunari, meschinarii, indreptate spre jurnalistii care au indraznit sa faca publice unele din acste matraplazacuri. Apoi au urmat diferite procese, culmea, indreptate tot spre ziaristi..
Zilnic, a fost vazut în restaurantul ,,Trompeta", în compania unor indivizi din lumea interlopa, precum si cu anumiti sindicalisti minieri pe care îi antreneaza în punerea în practica a unor diversiuni. În cursul anului 2003, cu ocazia vizitelor preconizate a fi efectuate de Dan Ioan Popescu la Petrosani, prin oamenii sai din Sindicatul Minerilor si unii disponibilizati nemultumiti de situatia grea în care se aflau, a încercat sa organizeze greve, prin care sa faca presiuni asupra Guvernului, în scopul obtinerii de fonduri si avantaje materiale pentru firmele pe care le controleaza sau care îl sponsorizeaza. Actiunile de protest au fost regizate împreuna cu fostul prefect al judetului Hunedoara, Aurelian Serafinceanu. Diversiunile puse la cale de cei doi au fost dejucate de presedintele Ligii Sindicatelor din Petrosani, Ion Vasile Savu, care, în ultimul moment, a deturnat convoiul de masini de la Lupeni catre Petrila, asa ca nu au mai ajuns la Deva. Col. Nicolae Branisteanu a insistat si, în cele din urma, a fost primit, în cursul anului 2006, în Loja Masonica ,,Înfratirea Neamului" - de la Petrosani. Initierea sa a fost posibila datorita legaturilor pe care le are cu venerabilul Lojii, Cristi Balint. Si-a dorit foarte mult initierea în Masonerie, întrucît si-a propus sa controleze si acest mediu. Santajul, amenintarile si presiunile de tot felul sînt principalele metode pe care Branisteanu le foloseste pentru atingerea scopurilor sale meschine. Venerabilul Cristi Balint este patronul ziarului ,,Informatia" din Petrosani si asigura protectia clanului mafiot Gîrdean. Un exemplu în acest sens este cel al ziaristei Ileana Firtulescu, care a îndraznit sa publice, în perioada iulie-augst 2002, unele articole acuzatoare la adresa lui Adrian Gîrdean si a mafiei ,,gulerelor albe" din preajma sa, fapt pentru care a fost sicanata si sanctionata dur de catre Balint. Cu alte cuvinte, mafia lui Gîrdean controleaza absolut tot în judetul Hunedoara, inclusiv mass-media. Tot Nicolae Branisteanu se afla la originea ilegalitatilor si "tepelor" puse la cale de catre mafiotul Adrian Gîrdean. Branisteanu s-a mai remarcat prin promovarea unor sinteze operative în care a pictat în culori negre persoanele incomode. În acelasi timp, el blocheaza sau distruge materialele compromitatoare la adresa unor mafioti cum ar fi Adrian Gîrdean, Vasile Rus, Aurelian Serafinceanu, Ioan Rusan, Sorin Apostu, Marin Condescu, Ionel Mantog, Dorin Adam, Sorin Avramescu si altii. Unul dintre protejatii lui Branisteanu este fostul plutonier MApN Adrian Gîrdean. Acesta a facut primii bani împreuna cu Dragoman, fost director al unei rafinarii prahovene, si directorii Companiei Nationale a Huilei, Alexandru Blaj (PSD) si Iosif Bocan (PNL), prin afaceri ilegale si contrabanda cu produse petroliere. Cei doi directori amintiti i-au pus la dispozitie un teren în cadrul Companiei Nationale a Huilei, situat pe malul Dunarii, la Baia Noua, pe care a construit o Statie PECO. În acest fel, prin combinatia cu aceasta companie, justifica prezenta în zona si circulatia cisternelor cu produse petroliere. Adrian Gîrdean a beneficiat si de protectia Noricai Neculai, cînd aceasta era ministrul Muncii. Cu sprijinul ei a înfiintat Banca Cooperatista EURO CREDIT, prin care au fost distribuite ajutoarele de somaj din judetul Hunedoara, pentru care s-au încasat comisioane substantiale. În acea perioada, functia de presedinte al Consiliului Judetean Hunedoara a fost detinuta de actualul ministru al Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Gheorghe Barbu, care si-a adus contributia, alaturi de Norica Neculai, la încredintarea distributiei ajutoarelor de somaj lui Adrian Gîrdean. Agentia Judeteana pentru Ocuparea si Formarea Profesionala Hunedoara era, la acea vreme, condusa de Eugen Maniac, care, ulterior, a devenit si director la EURO CREDIT, perioada în care au fost deturnati peste 7 miliarde de lei. Pentru praduirea respective sume de bani au fost actionati în justitie. Cazul a fost tergiversat, iar, în cele din urma, suma de 7 miliarde de lei a fost trecuta pe pierderi, adica la datoria publica. Pentru a-i fi pierduta urma, întrucît a avut dosar penal, Eugen Maniac si-a schimbat numele în Eugen Blaga, dupa care Gheorghe Barbu l-a adus în ministerul pe care îl conduce, în functia de director, probabil pentru a-si folosi în continuare experienta infractionala dovedita la Hunedoara. Precizam ca sotul actualei senator Norica Neculai a fost directorul EURO CREDIT Bucuresti, de la înfiintare si pîna la încetarea activitatii acesteia. Asemenea filiale au mai functionat, în afara de Bucuresti si Hunedoara, în Hateg, Deva, Petrosani si Alba Iulia. Dupa preluarea Puterii de catre PSD, în ianuarie 2001, EURO CREDIT nu a mai fost autorizata de BNR, dar a continuat sa functioneze ilegal aproximativ 2 ani de zile, dovada elocventa în acest sens fiind ordinele de plata emise de EURO CREDIT Petrosani catre EURO CREDIT Bucuresti, pentru plata facturilor prin care SC ,,AVIATIA UTILITARA 2000" SRL, cu sediul în Petrosani, Str. Independentei nr. 5, jud. Hunedoara, ar fi cumparat de la SC ,,AVIATIA UTILITARA" SA Bucuresti, cu sediul în Bucuresti, Soseaua Bucuresti-Ploiesti, Km 8,5, Sectorul 1, aparate de zbor, cladiri si constructii speciale, pe baza carora au solicitat recuperarea de TVA.
,,AVIATIA UTILITARA 2000" SRL Petrosani a depus în luna februarie 2002 o cerere de rambursare de TVA la Directia Finantelor Publice Hunedoara, în valoare de 5.587.356.000 lei. ,,AVIATIA UTILITARA 2000" SRL Petrosani a contractat un credit de la EURO CREDIT Petrosani de 35 miliarde de lei. ,,AVIATIA UTILITARA 2000" SRL Petrosani a cumparat, chipurile, de la ,,AVIATIA UTILITARA" Bucuresti, care este actionarul majoritar al ,,AVIATIA UTILITARA 2000" SRL Petrosani, un elicopter YAR 316 B, aeronave, cladiri si constructii speciale. Marfa nu a fost niciodata transferata de la vînzator la cumparator, ea ramînînd la ,,AVIATIA UTILITARA" SA Bucuresti în calitate de chirias, fara a fi intabulata de cumparator. De fapt, suma s-a miscat între firmele controlate de mafiotul Adrian Gîrdean cu scopul ca Finantele Publice sa nu poata sesiza ilegalitatile savîrsite si sa aprobe returnarea de TVA în valoare de 5.587.356.000 lei. La data de 10 ianuarie 2002, ,,AVIATIA UTILITARA 2000" SRL Petrosani a emis ordinul de plata catre ,,AVIATIA UTILITARA" SA Bucuresti, cu suma de 35.447.200.000 lei, reprezentînd mijloace fixe, prin contul deschis la EURO CREDIT Petrosani, ce apartinea tot lui Adrian Gîrdean. A doua zi, SC ,,AVIATIA UTILITARA" SA Bucuresti a emis înapoi ordin de plata catre ,,AVIATIA UTILITARA 2000" SRL Petrosani, în suma de 35.105.000.000 lei, reprezentînd ,,participarea la capitalul social", tot prin cont deschis la EURO CREDIT Petrosani. Ulterior, s-a stabilit ca plata mijloacelor fixe facuta de ,,AVIATIA UTILITARA 2000" SRL Petrosani nu a avut acoperire. La data de 10 ianuarie 2002, disponibilitatile ,,AVIATIA UTILITARA 2000" SRL Petrosani prezentau un sold creditor de 34.472.000.000 lei, în extrasul de cont. Curios este si faptul ca au cumparat facturier fiscal în luna februarie 2002 si au lansat facturi în cursul lunii decembrie 2001, reprezentînd comision de intermediere în valoare de 416.500.000 lei. De precizat ca în cursul anului 1999 FPS Ilfov a vîndut ,,AVIATIA UTILITARA" SA catre SC ,,Benefica" Bucuresti, cu toate ca patrimoniul ,,AVIATIEI UTILITARE" SA Bucuresti era sechestrat. SC ,,Benefica" Bucuresti a vîndut, la scurt timp, societatea lui Sorin Avramescu, cumnatul lui Adrian Gîrdean, dupa care a luat fiinta ,,AVIATIA UTILITARa 2000" SRL Petrosani, avîndu-i ca actionari majoritari pe SC ,,AVIATIA UTILITARA" SA Bucuresti si pe Viorica Popa. Aceste miscari s-au facut cu încalcarea hotarîrilor judecatoresti, pentru ca toate activele erau sub sechestru asigurator. La înfiintare, ,,AVIATIA UTILITARA 2000" SRL Petrosani avea un capital subscris si varsat de 2.000.000 lei, actionar principal fiind, asa dupa cum am mai precizat, ,,AVIATIA UTILITARA" SA Bucuresti, cu 19 parti sociale. Unul dintre directorii ,,AVIATIA UTILITARA 2000" SRL Petrosani a fost Ovidiu Corneanu, destituit cu cîsiva ani înainte pentru fapte grave în administrarea Aeroclubului României, cînd a facut obiectul unui dosar de cercetare penala. Ovidiu Corneanu a facut parte din grupul oamenilor de încredere ai lui Traian Basescu, ministrul Transporturilor, pîna în anul 1999. În cursul anului 2003, prin Certificatul de Înregistrare de Mentiuni nr. 8369/26.05.2003, s-a înregistrat cesionarea partilor sociale apartinînd SC ,,AVIATIA UTILITARA" SA Bucuresti, în valoare totala de 35.751.900.000 lei, reprezentînd 99% din capitalul social în favoarea lui Mihai Muntean din Petrosani. Este de observat ca ,,AVIATIA UTILITARA 2000" SRL Petrosani a ajuns de la un capital social de 2 milioane de lei la 35,751 miliarde de lei în 4 ani. Se impune a se verifica de catre organele financiare daca societatea a platit impozitele aferente la stat, dar din actele întocmite de inspectorii DGFP Hunedoara, Rodica Sunda si Felicia Dan, rezulta, la 21.04.2005, ca avea datorii la bugetul consolidat al Statului de peste 18 miliarde de lei, reprezentînd impozit pe profit, TVA, CAS, impozit pe venitul salariatilor, inclusiv majorari de întîrziere si dobînzi.
De ce nu se sesizeaza Sebastian Bodu în asemenea cazuri extrem de grave? Inspectorii DGFP Hunedoara au constatat faptele ilegale privind gestionarea patrimoniului societatii comerciale, în special abaterile de la Legea contabilitatii nr. 82/1990, care constituie infractiuni - în special prin înregistrarea în contabilitate a unor facturi emise pe numele SC ,,AVIATIA UTILITARA" SA Bucuresti, deci cheltuieli care vizau reducerea impozitului pe profit. Toate aceste inginerii financiare s-au derulat sub protectia fostului director general al DGFP Hunedoara, Vasile Rusan. Acesta a început ca ospatar si, apoi, dupa completarea studiilor, a fost angajat în functia de director economic la una din firmele lui Adrian Gîrdean. Cu ajutorul stapînului sau si al fostului prefect PSD-ist Aurelian Serafinceanu, Vasile Rusan a fost numit director general al DGFP Hunedoara, pozitie din care s-a rascumparat din plin fata de stapînii sai. La 10 august 2002, figurau ca asociati în SC ,,Termogaz Company" SRL Vasile Rusan (pe atunci director general al DGFP Hunedoara), fratele acestuia Ioan Rusan, Adrian Gîrdean si Dorel Miron Goldeanu. Unul dintre administratorii acestei firme era Rita Ana Ungur, sotia directorului de venituri din DGFP Hunedoara. Mai mult decît atît, Vasile Rusan mai administra si firmele MINVEST Deva si LIRE MANAGEMENT Calan. Dupa venirea la Putere a Aliantei DA, fostul prefect Aurelian Serafinceanu a demisionat din PSD si a facut pact de neagresiune cu ministrul Gheorghe Barbu, iar Vasile Rusan a ramas în cadrul DGFP Hunedoara, în functia de director adjunct. Clanul mafiot Gîrdean este arhicunoscut în judetul Hunedoara nu numai prin afacerile ilegale derulate în decursul anilor, cît si prin relatiile pe care le are în sferele Puterii (indiferent de regimul politic), precum si prin influenta pe care o exercita atît în rîndul finantelor publice, al Politiei, SRI-ului, Justitiei si Parchetului. A institutionalizat, la nivelul judetului Hunedoara, practica încalcarii sistematice a legii, fara sa fie tras la raspundere. Adrian Gîrdean a avut o firma împreuna cu fiul fostului sef al SRI Hunedoara, din care s-a retras dupa aparitia unui scandal de presa legat de existenta, în vagoanele achizitionate pentru a fi vîndute la fier vechi, a unor substante toxice de mare risc. Interesant este de vazut daca SRI Hunedoara a monitorizat activitatea lui Gîrdean si ce informari a promovat la nivel central. Raportul de inspectie fiscala încheiat la 11 aprilie 2005 de catre inspectorii Rodica Sunda si Felicia Dan a evidentiat si alte ilegalitati savîrsite de Adrian Gîrdean si oamenii sai apropiati:
- Prestarea de servicii de catre Adrian Gîrdean în beneficiul propriei firme, în baza Contractului nr. 3 din 1 ianuarie 2003 si a mai multor acte aditionale. Gîrdean a încasat importante sume de bani pentru ca a asigurat firmei proprii contracte de prestari servicii, ca si cum nu ar fi fost o obligatie a sa. Sub forma comisioanelor de intermediere, pe baza facturilor fiscale nr. 1637904/5.06.2003, 1637905/12.06.2003, 1637906/22.07.2003 si 1637907/6.08.2003, Adrian Gîrdean a încasat ilegal suma de 983.400.000 lei.
- A devalizat SC ,,AVIATIA UTILITARA" SA Bucuresti prin decontarea unor cheltuieli efectuate în alte scopuri decît cele ale respectivei societati. Exemplu: în luna noiembrie 2003, Adrian Gîrdean a efectuat o deplasare în Italia în scop turistic, cheltuielile efectuate, în valoare de 35.202.238 lei, fiind decontate prin SC ,,AVIATIA UTILITARA" SA Bucuresti. Exemplele pot continua, dar ne rezumam numai la atît, întrucît ele sînt bine conturate în continutul raportului de inspectie fiscala. Imediat dupa finalizarea inspectiei fiscale, a urmat cavalcada de contestatii, prin care s-a cerut în contencios administrativ anularea Deciziei de imputare nr. 142/20835/21.04.2005 si a Raportului de inspectie fiscala nr. 20835/21.04.2005, invocînd-se tot felul de motive neîntemeiate.
Prin decizia civila nr. 6929 din 14.09.2004, data în Dosarul nr. 7054/2004 de Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ, Adrian Gîrdean a obtinut ilegal dreptul de proprietate pentru suprafata de teren de 89.830 mp, situat în Municipiul Bucuresti, Sos. Bucuresti-Ploiesti nr. 40, sector 1. Prin aceeasi sentinta a fost anulat partial (pentru aceeasi suprafata) certificatul de atestare a dreptului de proprietate M09 si nr. 0733/4.04.2000, emis de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului în favoarea Societatii Nationale Aeroportul International Bucuresti-Baneasa SA. Respectiva hotarîre a Înaltei Curti de Casatie si Justitie a avut la baza complicitatea mai multor functionari din subordinea lui Miron Mitrea. În primul rînd, directorul general de la Aviatia Civila, Sorin Stoicescu, a întocmit, la 1 noiembrie 2004, nota nr. 38, pe care a mentionat: ,,Domnul M (probabil Miron Mitrea) a fost de acord cu acest mod de solutionare. Rog declansati procedura legala". Daca este cumva vorba de ministrul actual, în mod normal ar trebui sa poarte avizul acestuia. Directorul general Sorin Stoicescu nu avea o delegare de competenta în acest sens. De asemenea, din continutul respectivei Note nu rezulta cui i-a fost înaintata aceasta de catre Sorin Stoicescu. Poate lui însusi? În al doilea rînd, secretarul general al MTCT, Ioan Orbescu, a avizat NOTA MANDAT nr. 558/01/2004, iar la punctul 4 al Ordinii de zi a precizat: ,,AGA este de acord cu efectuarea schimbului de teren solicitat de domnul Iulian Bogdan Nastase, în conditiile în care AIBB va clarifica statutul juridic al terenului în cauza". Interpretînd acest paragraf, se desprind cîteva întrebari: Pe ce s-a bazat Ioan Orbescu cînd a aprobat schimbul de terenuri? Ce acte a verificat si daca a solicitat evaluarea celor doua terenuri? Oare a verificat daca la acea data Iulian Bogdan Nastase era proprietarul terenului din capatul pistei aeroportului? Din cîte se stie, Iulian Bogdan Nastase nu avea calitatea de proprietar al terenului si, ca atare, schimbul nu se putea realiza. În al treilea rînd, la autentificarea contractului de schimb cu nr. 3053/13.12.2004, notarul nu a solicitat actele de evaluare a celor doua terenuri care faceau obiectul schimbului. În finalul contractului de schimb se precizeaza ca, ,,în vederea calcularii taxelor de timbru, se evalueaza dreptul de proprietate asupra imobilelor la suma de 15.719.670.000 lei fiecare" - deci cca. 500.000 de euro - si ca au valori egale, ceea ce nu era adevarat, aspect rezultat din sintezele de evaluare întocmite de persoane autorizate, la 8 luni de la data schimbului. Din cele doua sinteze rezulta ca terenul aeroportului valora 11.201.362 de euro, iar cel al lui Iulian Bogdan Nastase valora 10.000 de euro, adica de 1.120 de ori mai putin. Un adevarat tun. Din lipsa fisei de evaluare, notarul care a autentificat contractul de schimb a pagubit Statul, prin calcularea taxelor la o valoare declarata de 500.000 de euro pentru fiecare teren, cu diferenta de taxa de timbru neperceputa pentru 10,2 milioane de euro. Consilierul lui Miron Mitrea, Ciprian Holhos, care avea o legatura directa cu Iulian Bogdan Nastase si luase act de cererea acestuia, cunostea faptul ca acesta nu era proprietarul terenului. Este greu sa credem ca Holhos nu i-a cerut lui Iulian Bogdan Nastase o dovada privind proprietatea asupra terenului care facea obiectul schimbului.
Investigatiile efectuate au evidentiat faptul ca Ciprian Holhos a lucrat în ultimii 12 ani cu Miron Mitrea, fiind consilierul acestuia si la Parlament. Cei doi se cunosc din perioada în care erau sindicalisti. Ciprian Holhos este cel care primea comisioanele si derula afacerile oneroase ale lui Mitrea pe perioada mandatului de ministru. Important de remarcat este faptul ca S.N. AIBB SA, prin directorul Sorinel Ciobanu, a influentat numirea ca administrator judiciar al SC ,,AVIATIA UTILITARa" SA Bucuresti, aflata în stare de faliment, a SC ,,Mira Consulting" SRL. Reprezentantul SC ,,Mira Consulting" SRL se afla în relatii de prietenie si afaceri cu Iulian Bogdan Nastase. SC ,,Mira Consulting" SRL a emis un act fara aprobarea judecatorului sindic din care rezulta ca terenul în cauza (ce urma sa fie dat la schimb de SN AIBB SA) nu facea obiectul pretentiilor SC "AVIATIA UTILITARA" SA Bucuresti. Acest înscris a fost emis la cererea directorului Sorinel Ciobanu cu sprijinul lui Iulian Bogdan Nastase. Administratorul judiciar SC ,,Mira Consulting" SRL nu putea fi nominalizat daca Miron Mitrea sau oamenii din anturajul lui nu ar fi intervenit la judecatorul sindic, prin Ministerul Justitiei, sa-l desemneze din multimea de firme existente. Iulian Bogdan Nastase era la data schimbului unul dintre avocatii SN AIBB (Societatea Nationala Aeroportul International Bucuresti-Baneasa) si îl avea în spate pe Marian Grigorov, cunoscut în lumea interlopa pentru afaceri ilegale cu terenuri si case, chiar si pe lînga Primaria Generala a Capitalei. Schimbul de terenuri dintre SN AIBB SA si Iulian Bogdan Nastase a fost posibil întrucît Miron Mitrea a refuzat sa elibereze titlul de proprietate catre SC ,,AVIATIA UTILITARA" SA Bucuresti. Mai mult decît atît, Miron Mitrea, conform legii, avea obligatia sa vegheze asupra integritatii patrimoniului statului administrat de SN AIBB SA, ceea ce nu a facut. În mod cert, schimbul de terenuri s-a realizat contra unor comisioane grase, altfel nu s-ar fi încalcat în mod grosolan legea. În concluzie, SN AIBB SA, prin contractul de schimb autentificat sub nr. 3053/13.02.2004, a produs un prejudiciu, în propria gestiune, în valoare de peste 11 milioane de euro, întrucît a schimbat suprafata de 22.392 mp, situata la deschiderea DN1 în zona Baneasa, cu o valoare de piata de 11.201.362 de euro, pe una de 25.000 mp, cu o valoare de 10.000 de euro. Prin Adresa nr. 3832 din 31.10.2005, SN AIBB l-a sesizat pe procurorul general al României cu privire la aceasta mare frauda. Frauda a fost reclamata si de SC ,,AVIATIA UTILITARA" SA Bucuresti, la care DNA a comunicat, prin Rezolutia din 20.01.2006, ca a dispus neînceperea urmaririi penale întrucît schimbul de terenuri nu prezinta stari de fapt cu caracter penal si nu se evidentiaza promovarea unui folos în sensul Legii nr. 78/2000. Parchetul Curtii de Casatie si Justitie - Sectia de urmarire penala si criminalistica, prin Ordonanta din 23.05.2005, dispune neînceperea urmaririi penale, în Dosarul nr. 11/P/2005, fata de Miron Mitrea, a disjuns cauza si a constituit un nou Dosar penal, pe care l-a declinat în favoarea DNA, în vederea efectuarii de cercetari fata de Sorinel Ciobanu si alti învinuiti. Cu alte cuvinte, cercetarea si judecarea fraudelor se tergiverseaza si, în mod sigur, cazul se va finaliza printr-o hotarîre data în favoarea Mafiei. Dupa decapitalizarea si falimentarea SC "AVIATIA UTILITARA" SA Bucuresti, Adrian Gîrdean urmareste sa puna mîna si pe o suprafata de teren de 8,9 ha. Investigatiile facute evidentiaza ca actualul ministru al Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Radu Berceanu, i-a promis lui Adrian Gîrdean sprijin pentru intrarea în proprietate a SC "AVIATIA UTILITARa" SA Bucuresti a unei suprafete de teren de 6,6 ha. Nu se cunoaste cît reprezinta comisionul pretins de acesta. Adrian Gîrdean a falimentat si SC ,,Agrocom" SA Petrosani, producînd prin diferite inginerii financiare un prejudiciu la Bugetul de Stat de peste 1 milion de dolari. De asemenea, prin intermediul SC ,,Global Invest" Aninoasa, administrata de cumnatul sau, Sorin Avramescu, Compania Nationala a Huilei Petrosani a asigurat o perioada de timp hrana minerilor. Majorînd nejustificat portiile de mîncare trecute la plata, SC ,,Global Invest" Aninoasa, controlata de Adrian Gîrdean, a produs, în perioada 2000-2002, un prejudiciu Companiei Nationale a Huilei Petrosani în valoare de aproximativ 20 miliarde de lei.
Din prezentarea cazului Gîrdean se desprinde concluzia ca institutiile statului si cei care le conduc, cum ar fi Politia, ANAF, Parchetul, Justitia, Curtea de Conturi, SRI si altele, nu-si fac datoria si sînt controlate de Mafie.
Despre Alin Simota insa, ce mai este de spus...Aceleasi autoritati par a avea simturile adormite. Altfel cum se face ca face parte din topul celor mai bogati oameni din Romania, dar cu merite deosebite: AFACERI CU STATUL. Cand gaz, cand energie electrica, cand fotbal...
Cum ramîne, domnule presedinte, cu ,,sistemul ticalosit"?


06-07-2008 23:57:17
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Despre presa ce sa mai spun....o adevarata pepiniera de turnatori :


Serviciul Român de Informaţii ţine cu dinţii să aibă ofiţeri acoperiţi în presă

Noul model de ofiţer acoperit pus în slujba protejării securităţii naţionale a fost promovat şi susţinut de către directorul SRI, George Maior, în cadrul unui interviu publicat ieri în "Evenimentul zilei". Maior a susţinut că "presa este o zonă pe care orice serviciu de informaţii trebuie să o aibă la îndemână dacă vrea să protejeze securitatea naţională".

Stroe: Ofiţerii jurnalişti influenţează opinia publică

Radu Stroe (foto), preşedintele comisiei pentru controlul SRI a afirmat: "Jurnaliştii nu pot fi agăţaţi şi făcuţi ofiţeri acoperiţi pentru ca mai apoi să influenţeze prin activitatea lor opinia publică. Din perspectiva cui va face acest lucru? Cea a ofiţerului de informaţii?". Parlamentarul PNL a arătat că SRI nu va mai putea recurge la această metodă pe viitor dacă pachetul legislativ privind siguranţa naţională va fi adoptat. „În prezent nu există o legislaţie care să interzică cooptarea oamenilor din presă ca ofiţeri acoperiţi. Tocmai de aceea am inclus în pachet interdicţia recrutării ofiţerilor acoperiţi din anumite categorii profesionale, precum mass-media. Sunt şi alte procedee legale prin care un serviciu secret poate obţine informaţii pentru asigurarea securităţii naţionale", a zis Stroe. El a anunţat că va discuta cu George Maior pe această temă.

Stan: Un ziarist are posibilităţi mai mari ca un sereist


Pesedistul Ion Stan (foto), secretar al comisiei, a lăsat să se înţeleagă că racolarea ziariştilor este justificată atunci când este dictată de raţiuni ce ţin de securitatea naţională.

„Ofiţerii acoperiţi nu sunt folosiţi pentru a spiona alţi colegi, a influenţa politica redacţională a unui organ de presă. Niciun serviciu secret nu are interes faţă de activitatea media, deoarece aceasta este deja o activitate publică, de maximă transparenţă", a susţinut Stan. Deputatul PSD ne-a explicat că un ziarist sau un cameraman, recrutat ca ofiţer acoperit, este mai degrabă folosit peste hotare sau pe plan intern în chestiuni care vizează securitatea naţională, deoarece "posibilităţile sale informaţionale sunt mult mai mari decât cele ale unui ofiţer din zona serviciilor de informaţii".

"El este folosit pe zona unde serviciul nu poate să pătrundă. El poate accede mai uşor decât un emisar cu acoperire diplomatică în anumite zone informaţionale. Una e când scoţi o legitimaţie de ziarist, alta când o arăţi pe cea de ofiţer SRI, care duce cu gândul la trecutul acestui serviciu", a mai spus Stan.





Pai bine breh oameni buni atunci ce sa ne mai miram ca multzi din formatorii de opinie care fac tot felul emisiuni in care sincer sa spun nu vad decat o singura directzie : datzi-i la cap Preshedintelui, Preshedintele este vinovat de orice...oare cu atatea grade pe umar chiar nu au pic de bun simtz aceasta clica aflata in solda Voiculescu-Patriciu ?

Ultima modificare facuta de CIUDATUL SA (07-07-2008 00:08:42)


07-07-2008 00:04:18
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Shi ca tot suntem noi romanii nishte shmecheri de ce sa nu ne punem toata Europa in cap shi sa facem zid in jurul penalilor de mai jos :



Dosarele ministrilor penali ne costa la nivel de imagine peste hotare. Cazurile Adrian Nastase si Miron Mitrea si tergiversarea anchetei de catre Camera Deputatilor a deranjat teribil Uniunea Europeana.

Ambasadorii tarilor membre au mers saptamana trecuta la Comisia juridica a Camerei si au criticat dur atitudinea deputatilor in aceasta privinta.

Potrivit stenogramei de la intalnirea dintre diplomati si deputatii juristi, intrata in posesia jurnalistilor de la "Adevarul", ambasadorii au atras atentia ca prestatia alesilor risca sa compromita si mai mult Parlamentul in fata opiniei publice.

Intalnirea dintre ambasadorii din UE si deputati a avut loc a doua zi dupa ce solicitarea DNA de incepere a urmaririi penale nu a putut fi avizata, din lipsa de cvorum.

"Am dori sa aflam despre lupta impotriva coruptiei, despre sistemul de informatii si despre cum sunt acestea", a explicat motivul intalnirii Marcel Koprol, insarcinat cu afaceri al Sloveniei in Romania.

Iar ceea ce au aflat nu i-a incantat deloc. Ambasadorul Olandei, Jaap Werner, a atras atentia ca ezitarea avizarii inceperii urmaririi penale in cazurile celor doi fosti ministri afecteaza perceptia romanilor asupra Parlamentului.

"In primul rand, cred ca reputatia si credibilitatea Parlamentului in Romania au de suferit. Exista incredere foarte scazuta in randul publicului in aceasta institutie foarte importanta. Trebuie sa mentionez ca atunci cand vorbesc cu tinerii romani referitor la Parlament au o atitudine destul de cinica. Trebuie sa aveti grija referitor la acest subiect", i-a avertizat ambasadorul Olandei pe deputatii juristi.

"Trebuie sa atragem atentia asupra problemelor de nivel de la intrunirea cvorumului. Unii din Parlament doresc sa ramana acasa mai degraba decat sa participe. Trebuie sa rezolvam aceasta perceptie", a adaugat Werner.
Robin Barnett, ambasadorul Marii Britanii, s-a aratat si el ingrijorat de Codul de Procedura Penala, care ar fi favorabil suspectilor.

"Este o veste buna faptul ca modificarile aduse Codului de Procedura Penal si de Procedura Penala au fost oprite, dar as vrea sa explic clar de ce am acordat o importanta deosebita amendamentelor propuse, deoarece consideram ca in forma actuala trebuie sa aiba un impact direct si negativ, atat asupra cooperarii bilaterale dintre Romania si Marea Britanie, in domeniul aplicarii legilor, cat si asupra combaterii criminalitatii in interiorul Uniunii Europene", si-a exprimat Barnett ingrijorarea.

Ambasadorul Marii Britanii a subliniat importanta implementarii unor masuri dure in lupta impotriva crimei organizate, cu atat mai mult cu cat Romania este granita UE.

Avertismentul UE nu a fost luat in seama de alesii nostri. Parlamentarii au decis miercuri sa nu se intruneasca in sesiune extraordinara pentru a transa situatia ministrilor anchetati.

Parlamentarii au amanat pentru la toamna votul asupra dosarelor Mitrea, Nastase, Seres si Pacuraru.

TOCMAI DE ZIUA JUSTITZIEI AM PRIMIT UN CADOU FANTASTIC : CONTINUAREA MONITORIZARII PE ACEST DOMENIU DE CATRE EUROPENI !


07-07-2008 00:13:59
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Miron Mitrea il lucreaza pe Traian Basescu pe messenger
de Academia Catavencu

Mai exact, mironmitrea, ca sa-l numim dupa nick-ul care-l va face celebru in lumea manipulatorilor, a fost surprins si fotografiat in timp ce punea la cale o campanie de denigrare a presedintelui. Fereastra de messenger a lui mironmitrea (din care veti afla si despre colaborarea PSD cu o revista legionara) este deschisa in Pagina 3 a Academiei Catavencu de miercuri.

Mitrea lucreaza adversarii politici cu fereastra de messenger deschisa!

Dupa luni de munca la pagina 3, meritati si voi, robii lecturii anchetelor noastre, un cadou: o ancheta cu poze. Fotografiile cu care va vom destinde sunt, totodata, un excelent prilej de enervare. Dar sa incepem cu intalnirea de vineri, 18 noiembrie, de la Ploiesti, a celor 8 fosti ministri si parlamentari ai PSD cu suporterii prahoveni.

La infierarea legilor sanatatii (alea promovate de alianta D.A.), alaturi de Oprescu, Iorgovan, Branzan, Tanasescu, Dan Mircea Pascu, Mircea Geoana, figura si Miron Mitrea (foto 1). Spunem ca figura, pentru ca – aparent – nici nu facea altceva la masa aia a lui de la prezidiu.

Internautii Mitrea si Geoana (foto2)

Dar cum avea, totusi, in fata un laptop de care parea absorbit, un fotograf inspirat s-a plasat in spatele lui si l-a surprins pe fostul ministru in plina relatie e-rotica cu 3 femei. Concret, secretarul general al PSD, cot la cot cu fetele, punea la cale, pe Yahoo Messenger, strategia de deflorare a imaginii „marinelului".

Nu ar fi nimic neobisnuit ca un lider politic sa fie implicat intr-un razboi de imagine cu un inamic politic. Ceea ce este – de data asta, pe bune – scandalos este nivelul de manivela al planurilor acestui lumpen politic, asistat de Ana-Maria Bitu („ambitu", pe Messenger), Camelia Ionescu si Andra Ornea.

Primele doua functioneaza la biroul de presa al secretarului general PSD, pe cea de-a treia inca nu stim de unde sa o apucam. Dar haideti sa e-spionam impreuna.

Basescu santajist – o tema de lucru rezonabila pentru un serviciu de propaganda politica: presedintele a fortat schimbarea majoritatii parlamentare, santajand PUR-ul si UDMR-ul cu anticipatele; cu o precizare – Mironel s-a trezit la cateva luni dupa ce tema a fost lansata de Adrian Nastase.

Spre deosebire de presedintele partidului, care si-a publicat atacul in Jurnalul National din 11 august(!), echipa lui Mitrea traieste din „fabricat de hartii" care se cer „lansate pe piata":

„AMBITU: lamuriti-ma, va rog, de ce nu se ia nimeni de Videanu?

MIRONMITREA: pentru ca nu are cine. Te rog sa te gandesti cum putem sa lansam pe piata discutia privind modul in care Basescu a santajat UDMR si PC pentru a le aduce la Guvernare.

AMBITU: Eu cred ca perioada asta de opozitie poate fi foarte buna de testat oameni. De gasit diverse voci, de pregatire a lor.

MIRONMITREA: OK. Dar intoarce-te la ce te-am rugat.

AMBITU: Putem fabrica o hartie si sa o aruncam undeva in tara. As merge pe PC acum. Scapati pe piata strategia de atac a lui Tariceanu."

Singuri, fara Dancu – in propaganda e mai greu sa te descurci fara profesionisti; cu atat mai mult cu cat echipa lui Vasile Dancu este nu numai absenta din tara, dar vizibil in alta tabara decat cea a specialistului in ranga.

„CAMELIAIONESCU: este cel putin ciudat ca mi s-a cerut pentru prima data un punctaj pe minoritati la varf, miza reala ar putea fi ce zice fiecare pentru a se controla sedinta. Eu am trimis ce v-am dat si dumneavoastra ieri.

In timp, nu vi s-a parut ca Dancu e mai prolific din strainatate decat atunci cand se afla in tara? S-ar putea sa am o obsesie, dar de cand sunt aici aud pe toata lumea ca VD (Vasile Dancu n.n.) este in strainatate. Ei, nu pot sa cred. Chiar acum, cand se da batalia finala.

MIRONMITREA: Nu te lasa pacalita, dar nici nu deveni paranoica… Vom vedea. Informatiile mele sunt ca VD si seful lui, Rus, sunt in strainatate si ca nu vor putea ajunge. Vedem.

CAMELIAIONESCU: Mi s-a cerut personal.

MIRONMITREA: Cami, acum 5 minute s-a oferit sa iti gaseasca o solutie ca sa te plateasca suplimentar, printr-o fundatie.

CAMELIAIONESCU: De catre fata care a lucrat anterior la V. Puscas.

MIRONMITREA: Am refuzat oferta si am propus-o pe Ana.

MIRONMITREA: Am inteles de la tine ca nu te intereseaza.

MIRONMITREA: Acum este o concurenta sa se puna mana pe oameni buni si tu esti."

Si acum cea mai tare: colaborarea PSD – legionari; satul pana la isterie de subiectul sindicatelor, fostul lider CNSLR Fratia prefera solutii extreme: colaborarea cu o organizatie legionara ca sa-l faca de rahat pe „marinel":

„ANDRAORNEA: lansarea ideii cu sindicatele sustinute de Base o puteti citi si in editorialele de astazi.

MIRONMITREA: eu nu sunt in Bucuresti, sunt intr-o intalnire.

ANDRAORNEA: OK.

MIRONMITREA: da, am vazut.

MIRONMITREA: de asemenea trebuie sa facem publica strategia de atac a marinelului.

ANDRAORNEA: in cate ore vreti strategia?

MIRONMITREA: maine sper sa apara materialul nostru cu Basescu mason din revista legionara Libertatea.

MIRONMITREA: ma refer la strategia marinelului privind…"


Sunteti curiosi sa aflati cum arata textul asumat de „mironmitrea" ca „materialul nostru"? Am fost si noi si, la doua zile dupa messengereala de mai sus, l-am chiar descoperit pe site-ul publicatiei electronice legionare „www.libertatea.info", dovada ca relatia PSD-ului cu cuibul exista. Iata si lovitura la masoneria lui Base, fabricata in laboratorul secretarului general PSD:

„Avem informatii din surse sigure ca «tovarasul» securist Traian BaSSescu e parte din aceasta organizatie diabolica, cu scopul de a distruge Romania si lumea. Gradul detinut de presedintele ales de catre populatia naiva si oarba este unul foarte mare, gradul 32, adica cel care aplica planurile diabolice ale Francomasoneriei.

Spunea in anul 1996 deputatul Radu Timofte ca Masoneria este aproape sa controleze toate partidele politice si toata mass media, acum in anul 2005 masoneria controleaza tot. Propaganda masonica a inceput si mai puternic de cand Basescu este presedinte si se vrea crearea unei societati de tip occidental cu multe si numeroase minoritati. ROMANIA, TREZESTE-TE!!!"

Daca va imaginati ca un fin politician ca Mircea Geoana este deranjat ca lui Mitrea ii put picioarele a extremism si manipulare groasa, va invitam sa il priviti (foto 2) stramband din nas.

Romania, trezeste-te! – Ana-Maria Bitu a fost reporter la PRO TV, apoi a lucrat la Ministerul Transporturilor; acum, pe langa atributiunile de intoxicare pe care le are la cabinetului Mitrea, este si membru supleant in Consiliul de Administratie al TVR.

Va place perspectiva unui Consiliu de Administratie populat cu asemenea personaje care ar trebui sa vegheze la respectarea misiunii televiziunii publice – recte informarea corecta a publicului?

Lasa, Base, nu multumi; nu noi iti facem cadouri in textul de mai sus; daca strategia „mironmitrea" de demolare a imaginii presedintelui Basescu – cu ghiulele din colectia „mason", „cartofor", „infractor" sau, in campania din 2004, „homosexual" – va deveni strategia PSD, Basescu nici nu mai are nevoie de o campanie proprie. Parerea pesedistilor



DE REMARCAT : Fraierul tot fraier ramane shi laptop de rahat are ....ce dracu sa-i ceri unui prostalan shi unui prostanac !



07-07-2008 00:25:47
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
IN UMBRA DEMNITARILOR



Aghiotantul lui Miron Mitrea si fostul purtator de cuvånt al SPP sunt acuzati ca au derulat afaceri dubioase cu statul
Colonelul Nicolae Duminica, cunoscut si ca garda de corp a ministrului Miron Mitrea, este unul dintre cei mai importanti afaceristi din SPP. El este actionar la Romguard, firma care a avut contracte cu ministerul Transporturilor.

Cu toate ca a dezmintit, colonelul SPP Duminica figureaza si azi drept cenzor in firma Agrovit Impex. Un alt ofiter activ, Marian Comanescu, si-a umflat veniturile servind patria la cabinetul ministrului privatizarii Ovidiu Musetescu

Un al treilea ofiter cu afaceri, din SPP, a fost chiar purtatorul de cuvånt al acestui serviciu, colonelul Constantin Dobre. Inainte de a fi trecut in rezerva, el era actionar al unei firme ce derula afaceri si cu Parlamentul Romåniei

In replica, colonelul Constantin Dobre a declarat ca in anul 2004 a intrat ca actionar in aceasta societate si ca din februarie 2005 este director executiv. Tot el sustine ca atunci cånd era ofiter activ nu era de acord ca societatea sa faca afaceri cu statul

Seria dezvaluirilor despre grupurile de interese instituite la nivelul Serviciului de Protectie si Paza, pe vremea când institutia insarcinata cu paza demnitarilor români si straini se afla in mâna generalului Gabriel Naghi, continua. Astazi vom trece in revista doua personaje care, folosindu-se de pozitiile in cadrul SPP, au reusit sa-si consolideze relatii atât de strânse, incât au devenit mâna dreapta a unor oameni politici foarte importanti din România. Prin diverse metode, colonelul SPP (activ inca) Nicolae Duminica, precum si Marian Comanescu s-au aciuat in sfera de agreati ai fostilor ministri ai guvernului Adrian Nastase, respectiv actualii deputati ai Partidului Social Democrat Miron Mitrea si Ovidiu Musetescu. Tot aici, «Gardianul» va pune la dispozitie câteva amanunte incendiare cu privire la activitatea extra-profesionala a fostului purtator de cuvânt al Serviciului de Protectie si Paza, colonel (r) Constantin Dobre, actionar in cadrul unei firme care a incheiat contracte cu Parlamentul României. Nu putem incheia acest episod al serialului, denumit de noi „Mafia din SPP“, decât dupa ce vom pune la dispozitia opiniei publice câteva exemple de nepotism, criteriu principal care a stat la baza incadrarilor in Serviciul de Protectie si Paza pe vremea directoratului generalului Gabriel Naghi.

In urma publicarii unui „armaghedon“ impotriva noii conduceri a Serviciului de Protectie si Paza, in urma cu mai bine de o saptamâna, intr-un cotidian central, SPP a inceput sa fiarba ca un cazan plin cu apa. Din ce in ce mai multe voci acuza fosta conducere a institutiei ca, desi Gabriel Naghi nu mai este seful SPP din luna decembrie a anului trecut, el inca isi manifesta influenta in cadrul serviciului prin intermediul unor ofiteri fideli. Acesti ofiteri ocupa inca functii-cheie in sistem, in detrimentul altor cadre care sunt trecute pe linie moarta deoarece nu au facut parte din „gruparea“ Naghi. Altii au fost trecuti in rezerva sau si-au luat catrafusele, mutându-se la alte structuri. Potrivit Biroului de Presa al SPP, in urma reevaluarii activitatii profesionale, au fost trecuti in rezerva 169 de ofiteri, dintre care nu mai putin de 11 colonei avansati la gradul de general de brigada cu o stea si un general cu o stea avansat la gradul de general de brigada cu doua stele. Printe acesti generali in rezerva se numara si Tanase Ionel, fostul aghiotant al presedintelui Ion Iliescu, seful Sectiunii I, acuzat ca, pe data de 18 noiembrie 1996, a contractat un credit de la Bancorex in valoare de 27.900 de dolari, credit pe care trebuia sa-l restituie in 11 ani, precum si Mihai Gheorghe, de asemenea fost sef al Sectiunii I, ale carui rude - sotie, ginere si cuscra, lucreaza in SPP. Surse din cadrul Serviciului de Protectie si Paza au declarat, pentru „Gardianul“, ca, o data cu trecerea in rezerva a acestor colonei transformati peste noapte in generali, li s-au umplut conturile cu câte aproximativ un miliard de lei vechi cu titlu de compensari.

Garda lui Miron Mitrea vrea sa se pensioneze?

Unul dintre cele mai controversate personaje din SPP, a carui demitere sau pensionare pluteste in aer, este colonelul Duminica Nicolae. Acesta a lucrat in cadrul SPP in doua transe si, printr-o metoda care ne scapa, desi a fost dat afara in urma cu 12 ani, a fost reangajat si avansat in grad. Cariera lui Nicolae Duminica este de-a dreptul interesanta, având in vedere faptul ca, in anul 1994, pe când isi efectua misiunea de paza la Palatul Cotroceni, locotenentul-major de la acea vreme si-a parasit postul fara a avea permisiunea in acest sens. Rezultatul acestei actiuni l-a costat pe Duminica trecerea in rezerva. Fostii sai colegi, printre care se afla si ofiteri care au fondat, in 1990, Serviciul de Protectie si Paza, ne-au dezvaluit faptul ca, dupa trecerea la civilie, Nicolae Duminica a activat ca garda de corp privata intr-una dintre firmele controversatului om de afaceri Nicu Gheara, ocazie cu care a fost angajat drept bodyguard al liderului sindical al soferilor de la vremea respectiva Miron Mitrea. Imediat dupa revenirea la putere a lui Ion Iliescu si a PSD, dupa alegerile din 2000, Nicolae Duminica a fost reangajat in cadrul SPP si, contrar oricarei reguli militare, avansat pe loc la gradul de locotenent-colonel insarcinat cu paza ministrului transporturilor, nimeni altul decât fostul sau sef Miron Mitrea. Relatia SPP-istului cu demnitarul PSD pare sa fi fost mult mai strânsa decât una profesionala, având in vedere ca afacerile private ale ofiterului SPP au inflorit in perioada guvernarii PSD.

Potrivit datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului, Nicolae Duminica este sau a fost actionar in nu mai putin de 11 societati comerciale. Este vorba de firmele Ideal Casa SRL (societate care se ocupa cu activitati de arhitectura, inginerie si servicii de design), Geosoft Logistics SRL (infiintata in luna martie a anului 2005), Geotop 2001 SRL (activitati de arhitectura, inginerie si servicii de design, infiintata dupa reangajarea in SPP), Global Topografic SRL (cu sediul in Hunedoara), Uniprod Metal SRL, Geotop 2001-GIS SRL, Geotop 2001 – Software SRL (consultanta si furnizare de produse software), Romguard Grup SA (firma de investigatii si protectie), Agrovit Impex SA, Damiro Serv SRL si GT&M-Fotogrametrie SRL, ultimele doua societati fiind infiintate in 2005.

La firmele SPP-istului Nicolae Duminica se adauga si cele ale sotiei sale, Simona: Body Action SRL, Agentia Privata de Investigatii si Consulting SRL, Alfa Grup 2001 SRL, Nei Group SRL, First Travel Grup SRL, Dream Design Impex SRL, UNIT.CAT Alliance SRL si Romguard Imobiliare SRL.

Ce face Consiliul de Disciplina?

Asemenea colonelului SPP Duminica Nicolae sunt multi ofiteri. Nu intâmplator am ales ca exemplu acest ofiter, deoarece, potrivit Legii 85/1995, privind statutul cadrelor militare, ofiterii si subofiterii au dreptul sa fie asociati in societati comerciale, dar, ci sub nici o forma nu pot fi asociati unici sau administratori de firma. Ei bine, dl colonel SPP Duminica Nicolae a incalcat acest statut al cadrelor militare, lucru pe care il vom dovedi in continuare. Daca in cazul a 10 dintre societatile sale comerciale afaceristul Duminica Nicolae ocupa functia de asociat persoana fizica, la Agrovit Impex SA este atât actionar, cât si membru in Consiliul de Administratie, indeplinind functia de cenzor. Societatea, cu sediul in localitatea argeseana Stefanestii Noi, se ocupa cu activitati agricole. In ceea ce priveste o alta firma a lui Duminica, Romguard Grup SA, este de mentionat faptul ca, alaturi de ofiterul SPP, in societate mai are actiuni si fostul director al Directiei de Relatii Publice din cadrul Ministerului Transporturilor de pe vremea lui Miron Mitrea, Mihai Neicu. Romguard este o afacere de familie deoarece actiunile in societate sunt impartite intre sotii Duminica Nicolae si Simona si Neicu Mihai si Florentina, precum si sora acesteia din urma, Lisnic Felicia. Cum familia e mare, si contractele derulate cu statul au fost grase. Cu statul, evident, prin Ministerul Transporturilor condus de Miron Mitrea. Astfel, in cursul anului 2001, a fost incheiat un contract cu Regionala CFR Cluj, dupa care afacerea s-a extins si la Bucuresti, unde s-a perfectat contractul cu Metrorex, afacere destul de dubioasa, de altfel. Daca afacerea cu Regionala CFR Cluj a „picat“, contractul fiind reziliat in anul 2003, cel cu Metrorex se deruleaza inca, deoarece a fost prelungit prin incheierea unor acte aditionale anuale la contract. In fapt, Romguard Grup SA trebuia sa pazeasca doua obiective – Depoul Ciurel si atelierele de reparatii din Militari, prestatie care a costat anual Ministerul Transporturilor peste 4,5 miliarde de lei. De altfel, legatura dintre Duminica Nicolae si Miron Mitrea este mult mai adânca, având in vedere un alt scandal in care apar aceste doua personaje. Exista un denunt in legatura cu fostul director al CFR Mihai Necolaiciuc, acuzat ca ar fi daruit ministrului Mitrea o barca cu motor, pentru a nu il inlocui din functie. Barca ar fi fost „pitita“ la sediul firmei Romguard Grup SA. Contactat telefonic, colonelul Duminica Nicolae neaga ca ar face parte din consiliul de administratie al societatii Agrovit Impex SA, afirmatie contrazisa de documentele de la Oficiul National al Registrului Comertului. Astfel, conform ultimei actualizari (06.07.2005) de la ONRC a datelor privind societatea Agrovit Impex SA, Duminica Nicolae, nascut pe 24 ianuarie 1966, a fost numit cenzor al firmei pe data de 25.01.2005. Referitor la afacerea cu barca lui Miron Mitrea, care ar fi fost ascunsa la sediul Romguard, Nicolae Duminica a declarat ca nu este reala: „La sediul Romguard nu incape o barca“. In legatura cu contractele derulate de Romguard cu Ministerul Transporturilor, colonelul SPP afirma ca astazi nu mai exista astfel de contracte si ca atunci când s-au perfectat au fost facute legal, pe baza unor licitatii

Seful de cabinet al lui Ovidiu Musetescu

Un alt ofiter SPP, trecut in trezerva, este lt-col. Marian Comanescu, unul dintre fostii aghiotanti ai presedintelui Emil Constantinescu. Dupa anul 2000, Comanescu a fost detasat de la Serviciul de Protectie si Paza la APAPS, trecând in directa subordine a ministrului privatizarii Ovidiu Musetescu. Astfel, Marian Comanescu incasa lunar doua salarii: De la SPP, ca si maior la vremea respectiva in cadrul serviciului, si de la APAPS, ca sef de cabinet al lui Ovidiu Musetescu. Acest cumul de functii si mai ales salariile si indemnizatiile incasate de ofiterul SPP de la APAPS au facut si obiectul unor dezbateri parlamentare.

Spre exemplu, numai in anul 2004 Marian Comanescu primea o indemnizatie de 7,7 milioane de lei, precum si o prima lunara stabilita de Musetescu, in valoare de 6,7 milioane de lei. Urmeaza apoi un spor de vechime de 5,4 milioane de lei, la care se adauga o prima de confidentialitate de 10,8 milioane de lei, dupa care a primit o prima-indemnizatie in valoare de 86,4 milioane de lei. Numele lui Marian Comanescu este implicat si intr-un conflict avut, in anul 2004, cu ziaristii de la Revista STAR.

Gabriel Naghi: Nu am nici o legatura cu «armaghedonul»

Ca urmare a aparitiei in numarul de ieri al cotidianului nostru a articolului „La «Semper Fidelis» non-stop“, generalul locotenent (r) Gabriel Naghi a trimis la redactie un drept la replica in care afirma, printre altele, ca nu el se afla in spatele „armaghedonului“ publicat recent intr-un cotidian central: „Singurul lucru pe care îl pot declara vizavi de asa-numitul «armaghedon» este acela ca nu am nici o legatura cu acesta. Informatiile care circula în acest sens la nivelul institutiei a carei piatra de temelie am pus-o si eu în decembrie 1989 sunt neadevarate si nu întâmplator directionate pe o pista falsa. Nu cred ca este o solutie calomnierea celor care au muncit si au facut sacrificii pentru acest serviciu si care au avut chiar puterea sa înteleaga ca sunt militari si trebuie sa pastreze onoarea uniformei militare. Daca exista probe privind încalcarea de catre mine a prevederilor legale, astept o disputa corecta în fata justitiei si nu prin atacuri care nu îti dau posibilitatea sa te aperi. Exista o decenta care mie, ca militar de la 14 ani, nu îmi permite sa ma cobor la nivelul bârfelor“.

Fostul purtator de cuvânt al SPP Constantin Dobre, implicat intr-o firma ce a derulat afaceri cu statul

Colonelul (r) Constantin Dobre a fost purtatorul de cuvânt al Serviciului de Protectie si Paza si este considerat ca fiind unul dintre apropiatii fostului director Gabriel Naghi. In luna februarie, Dobre a trecut in rezerva la „cerere“ si a devenit, spune el, director executiv la societatea la care este actionar inca din anul 2004. Este vorba despre firma Lindec România SRL – reprezentant exclusiv in România al unui mare concern suedez. Societatea are ca principal obiect de activitate constructia de cladiri si lucrari de geniu civil. Aceasta societate, inca de la infiintare, a beneficiat de multe contracte grase cu statul român, dar si cu firme ale unor controversati oameni de afaceri. Astfel, pe vremea când colonelul Constantin Dobre indeplinea functia de purtator de cuvânt al SPP, societatea Lindec România SRL se ocupa cu refacerea garajelor subterane de la Parlamentul României, loc in care chiar si Serviciul de Protectie si Paza isi parcheaza autoturismele de serviciu. In anul 2002, conform datelor existente pe site-ul societatii, Lindec România a efectuat o lucrare de punere de pardoseala pe o suprafata de 7.000 mp la aceste garaje. Ulterior, in anul 2004, când Constantin Dobre intrase deja in structura actionariatului, cu 10% din beneficii si pierderi, societatea Lindec România a refacut aceleasi garaje de la Palatul Parlamentului. De aceasta data lucrarea a fost extinsa pe inca 26.000 mp. Intr-o discutie avuta de reporterii ziarului „Gardianul“, fostul purtator de cuvânt al SPP recunoaste ca a fost actionar la aceasta societate si pe vremea când era cadru militar activ si ca nu a fost de acord ca firma sa deruleze in continuare afaceri cu statul, fiindca „intervin presiuni“. Mai mult, colonel (r) Dobre a subliniat ca, la lucrarile din 2004, Lindec România a furnizat doar materialele de constructie, insa lucrarea in sine a fost facuta de o firma a lui Marian Bucur. Tot in portofoliul firmei Lindec se afla si câteva lucrari efectuate la fabrica de ciocolata „Excelent“, apartinând omului de afaceri de origine araba Fatih Taher.


07-07-2008 00:34:12
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Shi inca o bombonica :

Evenimentul zilei” a descoperit inca un teren cumparat de familia lui Adrian Nastase la un pret de zece ori mai mic decat valoarea sa reala. E vorba de 2,6 hectare la Balotesti, care in zece ani i-au adus un profit de 2,4 milioane de dolari. Protagonistele acestei noi afacerii, derulate in 1996, au fost Dana Nastase, sotia fostului premier PSD, si Roxana Bichel, demnitar in guvernul Nastase. Terenul subevaluat se afla langa Complexul Prisma, cu deschidere la DN 1, Bucuresti-Ploiesti. Cititi in ziarul de azi Ilegalist imobiliar din 1991. Pe cand era ministru de externe, Adrian Nastase a primit de la stat un apartament cu cinci camere, cedandu-l pe al sau socrului Angelo Miculescu, tatal Danei Nastase. Dezvaluirea a fost facuta de Valerian Stan, fost sef al Corpului de Control al guvernului. „Si-a folosit functia pentru a se imbogati”. Analistii politici spun ca Adrian Nastase si-a compromis cariera politica si ca PSD are o mare sansa: aceea de a scapa de eticheta de partid corupt. Cum? Indepartandu-l pe Nastase, considerat mult prea bogat pentru un partid social-democrat. Inca un teren de milioane! Adrian Nastase a mai cumparat un teren subevaluat de la Roxana Bichel, in Balotesti Evenimentul zilei” dezvaluie astazi, in exclusivitate, un nou tun imobiliar dat de familia lui Adrian Nastase cu ajutorul Roxanei Bichel, fost demnitar in guvernul PSD si apropiata a Danei Nastase. Este vorba despre un teren de 2,6 hectare, cumparat de familia presedintelui executiv al PSD in Balotesti, una dintre comunele satelit ale Bucurestiului, devenite recent oras. In ordine cronologica, tranzactiile imobiliare derulate intre familia lui Adrian Nastase, in calitate de cumparator, si Roxana Bichel, in calitate de vanzator, au inceput in 1996 cu terenul din Balotesti, a carui poveste o prezentam astazi. In cazul acestui teren, pretul a fost subevaluat de aproximativ zece ori, Roxana Bichel pierzand o suma mare de bani de pe urma afacerii imobiliare. Acum, terenul valoreaza de aproape o mie de ori mai mult decat pretul de achizitie. Trei ani mai tarziu, in 1999, Roxana Bichel avea sa-i vanda Danei Nastase alte 2,3 hectare de padure in Corbeanca, tot la un pret mai mic decat valoarea de piata. Terenurile, specialitatea casei Axa imobiliara Voluntari-Corbeanca-Balotesti. A durat zece ani pana sa fie pusa la punct de familia Nastase, dar a meritat. Dana Nastase, sotia fostului premier PSD, s-a lansat in afacerile cu terenuri in 1996 - activitate care, in timp, a devenit un soi de specialitate a casei - cand a cumparat lotul din Balotesti. Pe 5 noiembrie 1996, in fata notarului public Eugenia Cutaru din Bucuresti s-au prezentat sotii Sorin si Roxana Bichel, pe de-o parte, si Daniela Nastase, de partea cealalta. Intre ei s-a incheiat un contract de vanzare-cumparare a unui teren situat in comuna Balotesti. Pamantul insumeaza 2,62 hectare si este amplasat in aceeasi zona in care acum se afla sediul firmei de telefonie mobila Zapp si cel al angroului Prisma, langa Drumul National 1 care traverseaza comuna Balotesti. Suma pe care a platit-o sotia actualului sef al Camerei Deputatilor a fost de 18 milioane lei, conform actului notarial, in care sotii Bichel mai precizeaza: „Pretul vanzarii, 18.000.000 de lei declaram ca l-am primit in intregime de la cumparatoare azi, data autentificarii actului”. Pretul actual, de 1.000 de ori mai mare Spre deosebire de tranzactia dintre Roxana Bichel si Dana Nastase pentru terenul din Corbeanca, pamantul vandut la Balotesti nu a mai fost primit de Bichel prin donatie, ci cumparat. A vandut imediat Danei Nastase, la numai trei luni dupa ce a intrat in posesia lui. In 1996, la o rata de schimb a dolarului de aproximativ 7.000 de lei vechi, suma de 18 milioane de lei platita de Dana Nastase echivala cu aproximativ 2.600 de dolari. Practic, pentru fiecare metru patrat de pamant de la Balotesti, sotia liderului executiv al PSD a platit cam 10 centi. O suma care atunci era de aproape zece ori mai mica decat pretul de piata al zonei. Conform expertilor imobiliari consultati de EVZ, in 1996 un metru patrat de teren in zona Prisma din Balotesti costa in jur de 90 de centi. Acum insa, pretul a ajuns la o valoare medie de 80 de euro pe metru patrat, deci echivalentul a aproape 92 de dolari. Terenul valoreaza in acest moment peste 2,4 milioane de dolari, adica de aproape o mie de ori mai mult decat a platit in 1996 Dana Nastase. Notarul PSD inchide cercul Ceea ce intareste si mai mult suspiciunea ca familia Bichel nu a fost decat o veriga in lantul achizitiilor imobiliare ale familiei Nastase este faptul ca la fel s-a operat si in cazul Zambaccian 16. Mai exact, terenul din Zambaccian a ajuns la Nastase de la Gabriel Bivolaru prin veriga Athena Theodoru Marianthi, mama Roxanei Bichel. Si, mai mult, Theodoru i-a vandut acel pamant lui Nastase la numai o luna dupa ce cumparase suprafata din Zambaccian. Interesant este ca pentru perfectarea tranzactiilor dintre Dana Nastase, Athena Theodoru si Roxana Bichel -  terenul din Zambaccian, padurea din Corbeanca si terenul din Balotesti, notarul care a autentificat actele este aceeasi Eugenia Cutaru. Ceea ce e de inteles, avand in vedere ca Eugenia Cutaru lucra atunci la cabinetul notarului Marina Ionescu, fost deputat PDSR intre 1996 si 2000. Roxana Bichel a imbogatit familia Nastase din 1996 Roxana Bichel este o prezenta constanta in afacerile familie Nastase si, poate nu intamplator, aceasta are legatura cu mai toate afacerile dubioase derulate de fostul premier PSD. Roxana Bichel si sotul acesteia, Sorin Bichel, i-au vandut Danei Nastase in 1996 terenul de la Balotesti pentru 2.600 de dolari, suma de zece ori mai mica decat valoarea pietei. Mama Roxanei Bichel, Athena Theodoru Marianthi, este cea care a vandut in 1998 Casei de Avocatura „Adrian Nastase” celebrul teren care a apartinut fostului deputat PSD Gabriel Bivolaru, de pe strada Zambaccian. Pretul a fost cu 25 de ori mai mic decat valoarea reala. Trei ani mai tarziu, in 1999, Roxana Bichel i-a mai vandut Danei Nastase un teren subevaluat, mai exact 2,5 hectare de padure in Corbeanca. Dupa ce a pus serios umarul la prosperitatea familie Nastase in perioada in care capul acesteia era in opozitie, Roxana Bichel a fost rasplatita in 2001, cand PSD a ajuns la guvernare, cu pozitia de demnitar in guvernul condus de nimeni altul decat Adrian Nastase. Bichel a fost numita intr-o pozitie-cheie in APAPS-ul condus de Ovidiu Musetescu. Prietena Danei Nastase s-a ocupat in perioada in care a lucrat in APAPS de cele mai importante privatizari facute de guvernul PSD: SIDEX, ALRO Slatina, Combinatul Siderurgic Resita. Ea a mai fost si in Consiliile de Administratie sau de Privatizare de la Neptun-Olimp SA, Tarom, BCR. In perioada de inceput a mandatului in guvern, Bichel a inceput sa investeasca si in celebra vila din Predeal, unde este vecina cu Dana Barb, sora lui Nastase, Ristea Priboi, Daciana Sarbu sau Mircea Ruianu, asociatul lui Alexandru Bittner, si cu Aurelia Zachir, matusa cu numarul doi. Dana Nastase, intermediarul din toate afacerile imobiliare derulate in ultimii zece ani de familia Nastase in zone dintre cele mai scumpe din jurul Bucurestiului nu a raspuns ieri la telefonul mobil. Nici Roxana Bichel nu a fost de gasit in cursul zilei de ieri, in ciuda insistentelor noastre. Anul preelectoral 1999 Adrian Nastase si sotia sa, Dana, au facut mai multe investitii financiare in anul preelectoral 1999 si au primit o alta mostenire importanta, care le-a adus in proprietate case, terenuri si alte bunuri de valoare. Potrivit declaratiei de avere a presedintelui Camerei Deputatilor, in 1999 a achizitionat cele 2,3 hectare de padure la Corbeanca de la Roxana Bichel, un teren in Bucuresti, si-a deschis un depozit financiar la HVB Bank Bucuresti, in care in momentul de fata are 103.000 de dolari, si a primit o mostenire consistenta. Ca si in cazul mostenirii lasate  de matusa Tamara Cernasov, in 1999 tot Dana Nastase a fost cea care a incasat o serie de bunuri ce se regasesc in documentul care-i justifica averea liderului executiv al PSD. Un teren agricol, un teren intravilan si o casa de vacanta aflate la Cornu, si un apartament in Bucuresti, la care se adauga bunuri diverse, evaluate de familia Nastase la aproximativ 1.000 de dolari. Dana Nastase si Roxana Bichel nu au raspuns ieri la telefon pentru a explica tranzactiile din ultimii zece ani Intermediarul de incredere Mai multe coincidente leaga cele doua tranzactii facute de Dana Nastase la Corbeanca si Balotesti. Prima este ca vanzatorul a fost, in ambele cazuri, familia Bichel, fie prin Roxana Bichel, fie prin sotii Bichel. In al doilea rand, in cele doua afaceri, familia Bichel pare sa fie numai un intermediar. Lucrul acesta se poate observa cu usurinta luand in calcul datele calendaristice la care Roxana Bichel a achizitionat terenurile respective, pe care, dupa numai trei luni, le-a vandut familiei Nastase. Astfel, in cazul celui de la Balotesti, Bichel l-a cumparat in luna august a anului 1996 si l-a vandut catre Dana Nastase in noiembrie. In ceea ce priveste padurea de la Corbeanca, Bichel a cumparat-o in noiembrie 1999 si a vandut-o aceleiasi Dana Nastase in decembrie 1999, deci dupa numai o luna. Cu alte cuvinte, imediat ce a intrat in posesia terenurilor, Bichel le-a si instrainat catre Nastase. O alta coincidenta este ca ambele tranzactii au fost incheiate la acelasi notar bucurestean, Eugenia Cutaru. Ilegalist imobiliar din 1991 Pe cand era ministru de externe, Adrian Nastase a primit ilegal de la stat un apartament cu cinci camere, cedandu-l pe al sau socrului Angelo Miculescu Povestea mostenirii de care a beneficiat familia Nastase nu este deloc credibila, considera expertul independent Valerian Stan, fost sef al Corpului de Control al guvernului Ciorbea. Acesta a explicat pentru „Evenimentul zilei” de ce seful Camerei Deputatilor nu poate fi crezut pe cuvant. „Raportul parlamentar „Apartamentul”, din 1995, arata foarte clar ca Adrian Nastase a incalcat legea in 1991, ca ministru de externe, cand si-a donat apartamentul proprietate personala socrului sau, Angelo Miculescu, pentru a i se da un apartament de la minister. Si i s-a dat, e cel cu sapte camere din strada Constantin Prezan”, spune Stan. Avand in vedere concluziile raportului „Apartamentul”, expertul considera ca, la Nastase, „nu e nimic exclus, din moment ce s-a pretat la asa ceva”. Tocmai de aceea, „afirmatiile lui Nastase pot si trebuie puse sub un mare semn de intrebare”, a mai aratat Valerian Stan. Legea controlului averilor, prost facuta Pe de alta parte, expertul, acum membru in conducerea Centrului de Resurse Juridice, a explicat de ce seful Camerei Deputatilor poate dormi linistit. „Legea controlului averilor demnitarilor e foarte prost facuta de politicieni, pentru ca acolo se cer dovezi certe ca un demnitar sa fie incriminat. Or, asta e de o rusine maxima, pentru ca, in acceptiune juridica, dovada certa e o hotarare judecatoreasca!”, a declarat Valerian Stan. Solutia pentru ca asupra unor declaratii de avere, precum cea a liderului executiv al PSD, sa nu mai planeze dubii este functionarea corecta a comisiei de cercetare a averilor demnitarilor. „Strict juridic vorbind, poate ca Nastase are acte, pregatite in timp, cu care dovedeste ceva incredibil: ca o batrana de peste 90 de ani, cu pensie mica, e milionara in dolari. O comisie de control insa ar avea posibilitatea sa afle adevarul, sa cerceteze cum a trait batrana, daca avea bijuteriile pe care le-ar fi vandut si asa mai departe”, a adaugat Valerian Stan. „Mentinerea unui om atat de bogat va aduce prejudicii PSD” Comentatorii politici cred ca scandalul mostenirilor fabuloase ale lui Adrian Nastase ii afecteaza acestuia definitiv cariera politica. Cristian Parvulescu considera ca Adrian Nastase nu mai poate fi candidatul PSD la alegerile prezidentiale din 2009 din cauza acestei veritabile pietre de moara ce-i atarna in biografie. Cristian Ghinea si Sebastian Lazaroiu cred ca acum este cel mai potrivit moment pentru PSD sa scape de eticheta de partid corupt si sa-l scoata din joc pe Adrian Nastase. Cristian Ghinea: „Mi se pare ca imaginea lui Adrian Nastase este grav afectata pentru ca nu a convins pe nimeni cu explicatiile sale. Toti credem, pe buna dreptate, ca si-a folosit functia politica pentru a se imbogati. Cand povestea devine anecdotica si pe intelesul tuturor, ca s-a imbogatit de la matusa, atunci imaginea celui vizat este de neindreptat. Pentru PSD, pentru noua conducere, acum este momentul potrivit sa dea in sfarsit un semn ca este hotarata sa schimbe imaginea de partid corupt”. Sebastian Lazaroiu: „Adrian Nastase va avea mari probleme cu cadrele simple ale PSD, si nu cu forurile de conducere. Pentru ca este intr-o functie aleasa, de presedinte executiv, el nu va putea fi inlaturat usor, mai ales ca in istoria PSD nu se regaseste un astfel de moment. Insa la un congres al partidului, Adrian Nastase va avea mari probleme. El este unul dintre vectorii de imagine ai partidului si mentinerea unui om atat de bogat intr-un partid social-democrat va aduce prejudicii partidului. Depinde insa de cum isi va gestiona situatia Adrian Nastase, pentru ca este posibil sa doneze banii proveniti din mosteniri si atunci sa-si mai clarifice situatia”. Cristian Parvulescu: „Primul afectat este Adrian Nastase, care reusise cu greu sa reziste dupa infrangerea de la alegerile generale. Adrian Nastase incepuse un proces de reabilitare a imaginii, care este acum compromis. In acest moment, el nu mai poate fi prezidentiabilul din partea PSD. In plus, scandalul mostenirii va avea consecinte si asupra PSD, care pare surprins si nu are deocamdata capacitatea de reactie. Se asteapta o reactie din partea gruparilor regionale, cea moldava si cea transilvana, adica Ioan Rus si Viorel Hrebenciuc. PSD are insa multi sociologi si vor reusi probabil sa depaseasca acest moment”. ( Alina Mihai,  alina.date de contact127.0.0.1) Acum este momentul potrivit ca noua conducere sa schimbe imaginea de partid corupt a PSD Cristian Ghinea Un om atat de bogat intr-un partid social-democrat va aduce prejudicii PSD Sebastian Lazaroiu Adrian Nastase nu mai poate fi prezidentiabilul din partea PSD Cristian Parvulescu PD propune o lege anti-matusi Afacerile matusilor si unchilor demnitarilor ar putea fi verificate. O noua institutie de control ar urma sa primeasca acest drept, conform unor proiecte de lege initiate de senatorul PD Marius Marinescu. Acesta a depus in parlament un proiect de modificare a Legii 161 privind transparenta exercitarii demnitatilor publice, care i-ar obliga pe demnitari sa scrie in declaratiile de interese ce activitati desfasoara rudele pana la gradul III. Marinescu a explicat ca acest lucru a devenit necesar dupa ce Adrian Nastase a mostenit aproximativ un milion de euro de la o matusa care, la 91 de ani, facea afaceri imobiliare. Demnitarii nu sunt obligati in acest moment sa declare decat veniturile personale si ale sotiilor ori sotilor. Proiecte anticoruptie Senatorul PD a mai depus alte opt legi referitoare la combaterea coruptiei. Marinescu a propus infiintarea unei noi institutii de control, Autoritatea Nationala pentru Integritate, care ar urma sa verifice declaratiile de avere ale demnitarilor. Institutia va putea sa se sesizeze din oficiu daca banuieste ca declaratiile de avere sau de interese ale demnitarilor nu sunt conforme cu realitatea. Totodata, va putea cere comisiilor de cercetare, prevazute in legea averilor demnitarilor, verificarea declaratiilor de avere pe care le considera suspecte. De asemenea, senatorul PD a depus proiecte de lege care prevad: > marirea pedepselor pentru faptele de coruptie savarsite de demnitari sau functionari publici; > desfiintarea magazinelor duty-free, cu exceptia celor din aeroporturile si porturile internationale; > efectuarea la fiecare sase luni de catre Fisc a unui control de fond la firmele cu cifra de afaceri mai mare de 50.000 de euro; > stimularea financiara a inspectorilor Garzii Financiare si a vamesilor; > desecretizarea contractelor de privatizare. Marinescu a precizat ca are sustinerea partidului pentru aceste propuneri legislative. (Bogdan Bratescu,  bogdan.date de contact127.0.0.1) Revista presei de ieri Intre Nastase si mafia duzilor Evenimentul zilei a deschis prima pagina, pentru a patra zi consecutiv, cu subiectul privind averea familiei lui Adrian Nastase. Ziarul a dezvaluit reteaua Bio Medica de alimentare a conturilor fostului prim-ministru. De asemenea, a publicat declaratia comica a taximetristului care i-a facut cadou un teren la Voluntari unei matusi a Danei Nastase: „Mi-am pierdut toti banii la cazinou!”. Tot EVZ a descoperit si ultima veriga a tranzactiei scandaloase cu terenul din strada Zambaccian: mama Roxanei Bichel, afacerista de casa a clanului Nastase. Adevarul  titreaza: „Matusa Tamara avea ponturi mai tari ca Bittner”. In interviul acordat ziarului, Alexandru Bittner spune: „Am negociat, la sfarsitul anului 1998, cumpararea „la pachet” a colectiei de tablouri si bijuterii a acesteia”. Bittner explica si de ce a avut nevoie sa cumpere, de la familia Nastase, bijuterii de 400.000 de dolari: „Sotia mea este foarte fericita. Cand merge la petreceri si o vede lumea cu bijuteriile, toti cad pe spate”. Cotidianul, pe prima pagina: „Mostenire cu premeditare. Matusa bogata a sotiei lui Adrian Nastase s-a lansat in afaceri imobiliare pe scara mare abia dupa ce si-a facut testamentul si a indicat-o pe Dana Nastase ca unica mostenitoare”. Mai exact: batrana si-a facut testamentul pe 1 noiembrie 1999, iar terenul din Voluntari l-a cumparat pe 20 decembrie 1999. Gadul gazduieste aprecierea lui Bittner la adresa matusii Tamara Cernasov: „Tanti traia din pensia de 4 milioane si 7.000 de dolari chirii. Facea afaceri-afaceri”.  Jurnalul national  nu scapa un cuvant despre averea lui Nastase. In schimb, se ocupa de mafia duzilor.  Ziua titreaza: „Liber la matusi. Demnitarii profita cu succes de ultima descoperire in domeniul spalarii averilor: mostenirea de la matusici”. Din episoadele trecute „Evenimentul zilei” a declansat o campanie de presa in forta, in ultimele zile, dezvaluind modul in care Adrian Nastase s-a imbogatit peste noapte, impreuna cu familia, intr-o perioada in care principala sa ocupatie a fost politica. TUN IMOBILIAR LA VOLUNTARI. Dana Nastase a mostenit 2.500 de metri patrati de teren la Voluntari de la matusa sa de 97 de ani, Tamara Cernasov. Misterioasa matusa a cumparat terenul in 1999, cu echivalentul a 156 dolari, desi pretul zonei il situa la 50.000 de dolari. La ora actuala, terenul valoreaza aproape 250.000 de dolari, afacerea inmultind suma investita de 1.600 de ori. MATUSA CU VILA IN PREDEAL. Sotia fostului premier PSD mai are o matusa care a strans o avere semnificativa, investind masiv in domeniul imobiliar dupa varsta de 90 de ani. Aurelia Zachir a cumparat un apartament cu trei camere in Bucuresti, respectiv un apartament situat intr-o vila din Predeal, in valoare totala de 200.000 de euro. PADUREA DIN CORBEANCA. In 1999, Dana Nastase a cumparat 2,5 hectare de padure in Corbeanca, una dintre cele mai cautate zone rezidentiale din jurul Capitalei, de la Roxana Bichel, numita ulterior pe un post de demnitar in subordinea guvernului Adrian Nastase. Cu o investitie initiala de 139.000 de dolari, familia Nastase a obtinut un profit de peste 2,65 milioane de dolari. APARTAMENTELE  MATUSII TAMARA. Trei apartamente mostenite de Dana Nastase de la Tamara Cernasov au fost vandute, anul trecut, „cu privilegiu”, medicului Lucian Russu, director al Bio Medica International. Aceasta firma a fost implicata in 2004 intr-un tun imobiliar ai carui artizani au fost parteneri de afaceri din triada Bittner-Petrache-Cocos. Dictionar de personaje Tamara Cernasov. A fost matusa-minune a Danei Nastase. A murit anul trecut, la 97 de ani, iar in urma ei a ramas un milion de euro: un teren-chilipir in Voluntari, bijuterii, trei apartamente. Olga Octavia Maniu. Este cea de la care a plecat terenul, ajuns la familia Nastase prin inca o mana. A vandut terenul dupa ce un functionar din Ilfov i-a facut o oferta in numele unui intermediar. Silviu Podolan. Cel care i-a vandut terenul familiei Nastase, intr-o pierdere uriasa. Lucreaza ca taximetrist. A venit cu o explicatie stupefianta: este „cartofor” si si-a pierdut la cazinou toti banii. Sotii Russu. Lucian Emil si Viorica Russu au actiuni in zece firme din domeniul medical. Trei dintre apartamentele mostenite de Dana Nastase de la Tamara Cernasov i-au fost vandute, anul trecut, lui Russu, pentru suma de 300.000 de euro. Este director al Biomedica, aceeasi firma care si-a mutat birourile in fostele case ale matusii Tamara. Aurelia Zachir - sora mamei Danei Nastase, Irina Miculescu. Este gazduita la vila din Cornu a lui Nastase si detine proprietati imobiliare in Predeal si in Bucuresti de peste 200.000 euro. Roxana Bichel - fost administrator al firmei Datis, la care Dana Nastase a detinut 95,95a din actiuni, fost demnitar in guvernul Adrian Nastase, ocupand o pozitie-cheie in APAPS, colega de vila la Predeal cu sora lui Nastase. Athena Marianthi Theodoru - mama Roxanei Bichel si cea care a intermediat vanzarea celebrului teren din Zambaccian 16 de la Gabriel Bivolaru catre Adrian Nastase, la un ridicol pret de 25 de ori mai mic decat cel real. Alexandru Bittner - afacerile cu statul sunt o constanta a prosperitatii sale, care s-a cladit in perioada in care bunul sau prieten Adrian Nastase a fost premier. Cel mai prolific tun a fost concesionarea a peste jumatate din Delta Dunarii.


07-07-2008 00:37:07
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Eeeeeeee iata shi pe rimul ministeriabil ca deh sa lipseasca martie din post shi Tariceanu de la furat ?


Dosarul Posta Romana si taxa auto sunt doua dintre scandalurile care au tinut capul de afis in Romania si au drenat bani grei din buzunarul romanilor.

Principalul personaj implicat in cele doua cazuri este Calin Popescu Tariceanu. Raspunderea penala a premierului si interesele directe ale acestuia au fost larg dezbatute, nu numai de presa, ci si de politicieni. Mai interesant este ca ambele scandaluri scot la iveala o adevarata caracatita formata din politicieni si oameni de afaceri, unii dintre ei aparent aflati in tabere diferite. Sa-i zicem, un fel de "club privat", ce se doreste un fel de societate onorabila. O mare familie care lucreaza pentru un scop comun. Interese financiare ilicite, in care banul public a ajuns un fel de bun al membrilor acestui clan. Sa le luam pe rand. Desi la prima vedere dosarul Posta pare a fi unul destul de complex, in realitate lucrurile sunt extrem de simple. Premierul Tariceanu si-a pus semnatura pe o Hotarare de Guvern in urma careia a avut de castigat unul dintre cei mai importanti oameni de afaceri din Romania. Ne referim aici la Sorin Creteanu. Patronul societatii Comnord a primit in asociere cu Posta Romana un teren in centrul Capitalei pe care urmeaza sa se construiasca un complex cu cladiri de birouri. Interesant este ca acelasi Sorin Creteanu a construit si pentru societatea Automotive Trading Services un modern showroom in zona Baneasa - Otopeni, langa o zona comerciala importanta si in fata unui alt complex de birouri. O pozitie privilegiata, pe DN1. Important de semnalat este ca 85% din actiunile Automotive Trading Services sunt detinute de Calin Popescu Tariceanu. Astfel, intreaga afacere seamana cu un veritabil troc facut intre doi parteneri: premierul Tariceanu si afaceristul Creteanu. Un targ in urma caruia ambii au avut de castigat. Chiar daca acte exista suficiente - de asta nu ne indoim - ca sa acopere matrapazlacurile, vorbim despre afaceri care, mai degraba, frizeaza zona traficului de influenta, fapte cercetate acum de DNA. Mai trebuie mentionat ca si terenul pe care a fost construit showroom-ul a fost primit de firma lui Tariceanu de la Gabriel Popoviciu, dovada in acest sens fiind furnizata presei de Cozmin Gusa, liderul PIN. Popoviciu este partener de afaceri cu Sorin Creteanu si unul dintre cei mai mari investitori imobiliari din Romania. In acest caz, urmarirea penala s-a declansat fata de Tudor Chiuariu, fost ministru al Justitiei, si Zsolt Nagy, ex-ministru al Comunicatiilor. Premierul, insa, nu a fost deranjat nici macar cu o intrebare. Nici macar in calitate de martor. La fel stau lucrurile si in cazul lui Varujan Vosganian, la randul sau semnatar al Hotararii. Veriga CitroIn In ceea ce priveste taxa auto, tot Calin Popescu Tariceanu si fostii sa parteneri de la Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA) - unde actualul premier a fost presedinte, acum fiind doar "onorific" - au avut de castigat pe spinarea cetatenilor si spre exasperarea Uniunii Europene, care ne-a amenintat cu sanctiuni. Vanzarile CitroIn, marca importata si comercializata de firma lui Tariceanu, au crescut semnificativ in 2007. Castigurile societatii Automotive Trading Services au fost la randul lor semnificative. La fel si pentru partenerii din APIA. O taxa introdusa chiar de patronul de la Automotive Trading Services. Dupa cum se poate vedea ambele cazuri au un numitor comun: CitroIn. De aceea, se poate spune cu usurinta ca cele doua scandaluri sunt de fapt doar doua verigi ale unei mari invarteli financiare pe care o vom numi "afacerea CitroIn". O legatura in care, asa cum spuneam, si-au dat mana oameni politici si afaceristi pentru castiguri comune. Este vorba despre Calin Popescu Tariceanu, Tudor Chiuariu, Varujan Vosganian, Zsolt Nagy, Sorin Creteanu, Gabriel Popoviciu, si lista ar putea continua. Unii dintre cei mentionati se afla in relatii stranse de mai mult timp. Spre exemplu, Tariceanu si Popoviciu fac parte de ceva vreme din Clubul Vinului, un select si exclusivist SRL, alaturi de alte nume grele din Romania precum Dinu Patriciu, Nicolae Badea sau Arpad Paszkany. Cei implicati in acest soi de afaceri nu sunt nicidecum persoane onorabile, mai presus de orice banuiala. Dimpotriva, ei se considera cu toti mai presus de lege, dar cu palmares de dosare penale grele. Clubul Vinului srl In jurul premierului Tariceanu s-a format o adevarata retea politico-financiara ale carei interese transced divergentelor politice sau asocierilor vremelnice. Astfel, omul de afaceri Gabriel Aurel "Puiu" Popoviciu, unul dintre cei mai importanti investitori si dezvoltatori imobiliari din Romania, ginere al fostului demnitar comunist Ion Dinca si cumnat cu Nicolae Badea, patronul clubului Dinamo, implicat in cazul Posta, este asociat cu Tariceanu in firma Clubul Vinului SRL. Infiintata la mijlocul lunii noiembrie 2004, societatea are drept obiect principal de activitate "inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate", iar printre cele unsprezece obiecte secundare de activitate se regasesc unele cum ar fi "fabricarea vinurilor", "activitati de consultanta pentru afaceri si management" sau "comert cu amanuntul al bauturilor". Printre cei carora in timp ce ciocnesc un pahar de vin bun cu premierul Tariceanu li se dezvolta miraculos afacerile, se regasesc Alexandru Ciolan - mare afacerist in domeniul importurilor de medicamente si consumabile pentru dializa, Arpad Paszkany - starostele imobiliar al Clujului, magnatul Dinu Patriciu, Bogdan Bartolomeu - ginerele fostului demnitar comunist Grigore Preoteasa si important afacerist romano-american, Calin Zamfirescu - ex-presedinte al Uniunii Avocatilor din Romania si cunoscut lichidator de firme, bancherul Dan Pascariu si prietena sa Gilda Lazar, avocatii "guvernamentali" Ernest Virgil Popovici si Gabriel Zbarcea, Corina Daniela Popovici - sotia avocatului Popovici, afaceristul imobiliar romano-american Nicholas Abaco (fost Nicolae Abacitei), Nicolae Badea - patronul echipei Dinamo, avocatul texan Obie Moore, ex-presedinte al Camerei de Comert Romano-Americane, fostul ministru al Finantelor Sebastian Vladescu, Costin Berevoianu - prieten al lui Vladescu, Silviu Lucian Boghiu - fost director al Electrica, arestat pentru mai multe afaceri dubioase, regizorul Sergiu Dan Celibidache - fiul marelui dirijor roman, afaceristul Raducu George Furnica, precum si mai multi oameni de afaceri si investitori straini. Conform unor surse, membrii si actionarii Clubului Vinului, constituiti intr-o adevarata fratie, fac intre ei schimb de informatii extrem de pretioase si nedestinate publicului, se sustin si se ajuta reciproc, punandu-si in joc influentele pe care le au in societatea romaneasca. Astfel incat nu este de mirare ca influentul magnat Puiu Popoviciu i-a oferit prietenului sau Tariceanu "o bucata de teren" la podul Baneasa, acolo unde se ridica cel mai mare proiect imobiliar al Romaniei, Baneasa Investement, pe care Sorin Creteanu i-a ridicat premierului showroom-ul. Dosarul "Posta Romana" Dosarul "Posta Romana" a fost deschis de DNA in toamna anului trecut. Sorin Creteanu, prin cateva dintre firmele sale, s-a asociat in vara lui 2005 cu Compania "Posta Romana" SA, condusa de Dan Mihai Toader (foto stanga), in afacerea privind terenul din Calea Victoriei 133 - 135 (foto sus). Afacere in care Creteanu vine cu banii necesari constructiei, iar Posta cu terenul de 8218 m.p. pe care se va ridica un imens complex, format din hoteluri, sedii de birouri si spatii comerciale. Mega-afacerea a fost parafata prin constituirea unei societati mixte - SC Imopost Developments SA - in care actionari sunt "Posta Romana" si firmele lui Creteanu: Procema SA si Comnord SA. Pentru ca la darea in folosinta a obiectivului, aflat in prezent in constructie, Posta sa primeasca 32% din profituri, restul revenind firmelor lui Creteanu. DNA a declansat in primavara anului trecut un dosar penal legat de unul mai vechi al "Postei Romane", ca urmare a emiterii Hotararii de Guvern nr. 377/2007, care a consfintit ca imobilul "Postei Romane" din Calea Victoriei nr. 133 - 135 nu a avut destinatie publica si n-a fost afectat vreunui uz sau interes public. Cu alte cuvinte, HG nr. 377/2007 atesta ca terenul Postei nu era domeniu public. Hotararea de Guvern a fost semnata de premierul Calin Popescu Tariceanu, ministrul Economiei si Finantelor Varujan Vosganian si ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor Zsolt Nagy. In septembrie 2007, DNA a declansat cercetarile penale in acest caz si a solicitat aviz de la Presedintie pentru inceperea urmaririi penale pentru ex-ministrul Justitiei Tudor Chiuariu si ministrul Comunicatiilor Zsolt Nagy, "cu privire la legalitatea unor asocieri ale Postei Romane cu diferite societati comerciale" si "modul in care imobilul din Bucuresti, Calea Victoriei nr. 133 - 135, definit ca proprietate publica a statului conform HG 550/1996 si HG 1034/2001 a fost constituit de catre Compania Posta Romana ca aport la capitalul social al unei societati private SC Imopost Developments SA". Regim preferential pentru premier Inexplicabil, desi DNA a cerut si obtinut inceperea urmaririi penale pentru ex-ministrii Tudor Chiuariu (semnatar al unei note de avizare care a stat la baza emiterii HG 377/2007) si Zsolt Nagy, nu a facut acelasi lucru si pentru premierul Calin Popescu Tariceanu, fara semnatura caruia actul normativ nu putea fi publicat in Monitorul Oficial si intra in circuitul juridic. Or, daca se sustine de catre DNA ca ar exista indicii ca statul ar fi fost prejudiciat prin emiterea HG 377/2007, lasand sa se inteleaga ca prin aceasta hotarare terenul ar fi fost scos din regimul inalienabil de domeniu public, pentru a fi permisa instrainarea lui, atunci si premierul Calin Popescu Tariceanu ar fi trebuit sa aiba parte de acelasi tratament juridic ca si Chiuariu, din partea procurorilor DNA. O alta ciudatenie in acest caz este ca si reactia "Postei Romane" la acuzele aduse de liderul PIN, Cozmin Gusa. Acesta din urma a declarat public ca "Posta Romana", prin afacerea mai sus amintita, ar fi dat un teren aflat "in proprietatea publica a statului", unei firme private (societatea lui Sorin Creteanu) "fara licitatie". In replica, "Posta Romana", prin directorul general Dan Mihai Toader, a anuntat ca l-a dat in judecata civila pe Cozmin Gusa deoarece "paratul a facut afirmatii false, defaimatoare, la adresa Companiei, cauzandu-i acesteia un grav prejudiciu". In pofida gravului prejudiciu invocat, daunele cerute lui Gusa in proces sunt de doar 1 RON, suma vadit neserioasa in raport de "gravitatea" faptei reclamate si avand in vedere ca in joc sunt banii contribuabililor. Suma care te duce cu gandul la faptul ca procesul e doar de ochii lumii, pentru ca altii sa nu mai indrazneasca sa vorbeasca despre tranzactia "Postei Romane". Asocierea Porsche - Tariceanu Pe langa CitroIn, o alta firma care a avut de castigat de pe urma taxei auto impusa de Guvernul Tariceanu a fost Porsche Romania. Acolo unde director general este Valmar Mihai Brent (foto), fost presedinte al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor Auto din Romania, pozitie din care a sustinut introducerea taxei de prima inmatriculare. Interesant, acelasi Valmar Brent este partener de afaceri si cu un asociat al ex-sotiei lui Tariceanu, Livia Popescu Tariceanu. Vamar Brent detine 10% din actiunile Centrului de Imagistica Medicala fiind partener cu mai multe persoane printre care si un anume Catalin Bogdan Oprisescu. Acesta din urma, medic la Spitalul Elias, specialist in oncologie si chiar in imagistica medicala, este asociat in societatea "Deu Rom Exim" SRL cu fosta sotie a premierului, Livia Popescu Tariceanu. Obiectul principal de activitate al firmei este "comertul cu ridicata al produselor farmaceutice". In 2006, cu doi salariati, "Deu Rom Exim" a realizat o cifra de afaceri de 135.769 RON si un profit brut de 328.532 RON. Deci, profitul a fost mai mare decat cifra de afaceri. Din buzunarele romanilor in cele ale premierului Tariceanu a castigat si de pe urma unei alte decizii pe care a luat-o si pe care o sustine cu inversunare impotriva Comisiei Europene. Este vorba despre taxa de prima inmatriculare. Promovata si introdusa in urma unui lobby puternic al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autoturisme, al carui presedinte a fost chiar Tariceanu, acest bir supravietuieste de peste un an si ameninta sa se mareasca. Guvernul a tinut cu dintii de taxa, in ciuda avertismentelor repetate din partea Comisiei Europene, si chiar dupa ce institutia europeana a declansat procedura de infrigement impotriva Romaniei. Taxa a adus un profit substantial in buzunarele importatorilor de masini noi. Vanzarile acestora au crescut, per total, in 2007, cu 49,2% fata de o crestere de "doar" 34,5% in 2006. Printre cei favorizati de reglementarea fiscala se numara si firma premierului Tariceanu, Automotive Trading Services (ATS), unic importator CitroIn pana in vara lui 2007. Inca in stadiul de proiect legislativ, adica din 2006, taxa de prima inmatriculare a atras numeroase critici. Fostul secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene, Leonard Orban, in prezent comisar european, declara, in vara lui 2006, ca taxa de inmatriculare ar putea fi considerata o incalcare a Tratatului UE, ceea ce, in ultima instanta, ar putea atrage sanctiuni financiare "extrem de dure" din partea UE. Autoritatile romane nu au tinut cont de aceste avertismente, desi Comisia Europeana a sanctionat mai multe state pentru introducerea unor taxe similare, in neconcordanta cu recomandarile UE. Reteaua Creteanu - Popoviciu - Badea Patronul de la Comnord, Sorin Creteanu, si-a creat in ultimii ani, o ampla retea de firme cu cifre de afaceri de zeci de milioane de euro anual. Cea mai cunoscuta dintre societatile lui Creteanu este desigur Comnord. Statisticile arata ca firma respectiva a realizat pe primele sase luni ale anului 2007 un volum al afacerilor de 39,3 milioane de euro, cu un profit de 4,2 milioane euro. Adica de zece ori mai mult decat in aceeasi perioada a anului precedent. Comnord ii are ca actionari pe Sorin Creteanu, cu 57,49 la suta, Naveco Limited, cu 33,35 la suta, si Stere Tivichi, cu 6,14 la suta. Naveco este un off-shore inregistrat in Nicosia, iar Tivichi este un partener al lui Creteanu in mai multe companii, printre care Procema sau Lafarge Comnord. La randul sau, Stere Tivichi a avut functia de administrator al Unicom Holding, compania lui Constantin Iavorski, fost ministru al Energiei in Republica Moldova, furnizor important de pacura si carbuni pentru societatile energetice de stat din Romania. De asemenea, relatiile si parteneriatele lui Sorin Creteanu il includ si pe omul de afaceri Puiu Popoviciu, ginerele fostului demnitar comunist Ioan Dinca. Cei doi, prin consortiul dintre Practic SA si Baneasa Investments - Comnord-Procema, construiesc Mall Obor, pe terenul pus la dispozitie de primarul Sectorului 2, Neculai Ontanu. O alta legatura Creteanu-Popoviciu ar fi, potrivit presei, chiar off-shore-ul Naveco, despre care sotia lui Mihai Toader, seful Postei Romane, a afirmat ca ar apartine lui Creteanu, Popoviciu si Toader. Totodata, legaturile dintre cei doi reies si din faptul ca, potrivit presei din domeniul economic, din capitalul social al Comnord ar fi preluat actiuni si firma IBT Corporation Investitii. Aceasta societate este detinuta de Nicolae Badea, al doilea ginere al lui Dinca, si de off-shore-urile Wildcom Ltd, din Cipru, si International Business & Trading Corporation Ltd, dintr-un alt paradis fiscal, Insulele Virgine Britanice. In multe dintre firmele sale, Creteanu are si alti asociati notorii in lumea afacerilor si a finantelor, printre care si Georgeta Danila, sotia ex-presedintelui BCR, Nicolae Danila, in firma Kraft-Sac. Culoarea politica nu conteaza Sorin Creteanu este cel care a construit showroom-ul firmei lui Tariceanu din Baneasa. Pentru omul de afaceri culoarea politica nu conteaza insa deloc. Patronul de la Comnord este un apropiat al primarului general al Capitalei, Adriean Videanu, cu care a si fost de altfel in vacanta la Saint-Tropez. Legatura dintre cei doi s-a concretizat si din punct de vedere al afacerilor. Astfel, presa a dezvaluit ca societatea Imopost Developments SA Bucuresti, detinuta de Sorin Creteanu si de Posta Romana, plateste 50.501 euro pe an, pentru un teren cu o suprafata de 712,77 situat adiacent imobilului din str. Matei Millo nr. 10, Sector 1, potrivit Hotararii de Consiliu nr. 351/2007. Conform calculelor, Creteanu plateste anual aproximativ 70 de euro pe metrul patrat concesionat. Insa potrivit metodologiei de calcul, in zona respectiva metrul patrat concesionat costa aproximativ 700 de euro. "Terenul va fi folosit pentru construirea unui imobil de birouri si garaje subterane, redeventa anuala va fi stabilita conform Metodologiei aprobata prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 21/2006", se precizeaza in hotararea de consiliu prin care s-a aprobat aceasta concesionare pe o perioada de 49 de ani, cu drept de prelungire. Concesionarea s-a facut fara licitatie, desi Comisia Juridica si de Disciplina a dat un aviz, pe 3 martie 2007, prin care preciza ca, "avand in vedere suprafata ce urmeaza a fi concesionata, era oportuna organizarea unei licitatii". Taxa de protectie a importatorilor Presedintele Autovit, Liviu Dobrin, a declarat pentru ZIUA, inca de anul anul trecut, ca este vorba de o taxa de protectie a importatorilor de masini noi fata de concurenta pe care ar putea-o reprezenta un import masiv de autoturisme second-hand din tarile UE. "E o taxa care a fost introdusa la presiunea Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autoturisme noi (APIA)", a afirmat Dobrin. Presedintele Autovit a aratat ca, in cursul anului 2006, o delegatie APIA s-a dus la la fostul ministru de Finante, Sebastian Vladescu (foto), care a intentionat initial sa introduca o taxa fiscala, care ar fi fost in contradictie cu normele UE, apoi a incercat sa introduca o taxa de mediu, lucru care iar nu s-a putut, si atunci s-a dat denumirea de taxa speciala. In opinia lui Dobrin, nu atat introducerea taxei ar fi o problema, cat marimea ei, care denota de fapt intentia de a prohibi importul de second-hand. "De fapt se protejeaza interesele unui grup restrans, ale importatorilor si nu ale producatorilor interni, ba chiar in dauna producatorilor. Va pierde cetateanul roman caruia i se limiteaza drastic optiunea, fiind impins artificial spre a alege un autoturism nou in detrimentul unuia second", a mai spus Liviu Dobrin. Cifrele nu mint Cifrele au confirmat predictiile lui Liviu Dobrin, cel putin in privinta vanzarilor Dacia, spre exemplu. Potrivit datelor statistice ale APIA, vanzarile producatorilor autohtoni au scazut cu circa 6,9% anul trecut, spre deosebire de vanzarile de autoturisme noi de import, care au crescut cu 49,2% in 2007. Aceasta in contextul in care, printre argumentele in favoare taxei vehiculate de fostul ministru de Finante, Sebastian Vladescu, era protejarea producatorilor interni. Presedintele Dacia Group, Francoise Fourmont, declara, chiar, in februarie anul trecut, ca reducerea sau eliminarea taxei auto ar putea avea ca efect o scadere cu 50% a vanzarilor Dacia in Romania si, in consecinta, disponibilizarea a 35.000 de angajati. Din cifrele prezentate de APIA in decembrie 2007 rezulta ca Dacia si Daewoo sunt constructorii auto care au pierdut cel mai mult din cota de piata anul trecut (8%, respectiv 4,4%), in timp ce marcile Opel si Volkswagen - marca distribuita de Porsche Romania - au inregistrat cel mai vizibil avans, respectiv doua puncte procentuale. Nici CitroIn - marca distribuita exclusiv de firma lui Tariceanu, pana in vara anului trecut - nu a avut de pierdut, castigand, intr-un an, 0,1% din cota de piata, cu 4951 de autoturisme vandute in 2007, fata de 4194 cu un an inainte. Practic, procentele pierdute de Dacia si Daewoo s-au redistribuit catre importatorii de masini noi. Automotive Trading & Services SRL, firma controlata de seful Guvernului, pana de curand importator oficial pentru autoturismele CitroIn, a obtinut in 2006 un profit net de 2,9 milioane euro, de peste 30 de ori mai mare decat cel inregistrat in 2004. Firma lui Tariceanu nu va iesi, insa, in pierdere, dupa inregistrarea CitroIn Romania, deoarece s-a orientat catre segmentul moto si alte marci auto, evident, de import. Situatii aberante In prezent, dupa indelungi negocieri, autoritatile romane sustin ca ar fi ajuns la un consens cu Bruxelles-ul in privinta modului de calcul al taxei de prima inmatriculare. Nici in momentul de fata, insa, semnele de intrebare in privinta noii variante de taxa nu au disparut cu desavarsire. Astfel, suma pe care o va plati persoana care cumpara o masina noua va fi, in general, mai mare decat in prezent, in timp ce un cumparator de autoturism second-hand va scoate din buzunar cu mult mai putin decat pana acum. Noua taxa auto ar face ca - de pilda - pentru o masina noua cu motor Euro 4 si cilindree de 1600 de centimetri cubi sa se plateasca 480 de euro, cu 300 de euro mai mult decat in prezent. In schimb, o masina cu motor Euro 1 si 1400 de centimetri cubi ar urma sa coste la inmatriculare in jur 300 de euro, in conditiile in care in prezent taxa este de peste 3600 de euro. Pe de alta parte, nici importatorii de second hand nu sunt multumiti, aratand ca importatorii de masini noi sunt favorizati in continuare.


07-07-2008 00:41:54
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Hopa shi ashtia care cica-shi zic masoni :

Adevarul Despre Masoneria din Romania

Incercind sa dau un raspuns la citeva intrebari privind rolul masoneriei in Romania am constatat ca imi este foarte greu sa vorbesc depre masonerie intr-un context negativ. Motivul principal este faptul ca sint un admirator al fraternitatii masonice. Am fost fascinat de idea unei asociatii care nu impune nici o doctrina si nu poate fi asociata nici unei secte, ideologii, biserici sau partid politic.

Obiectivul principal al francmasoneriei este perfectionarea morala a umanitatii. Datorita faptului ca la origine francmasoneria reprezenta o asociatie a zidarilor (massoni) iar simbolul de a construi fizic dar si moral a amas in mostenirea ideological a francmasonilor pina in ziua de azi.

Nu este intimplator faptul ca in Romania si in general in tarile fost comuniste masoneria are o conotatie negativa Pornind de la obiectivul principal al masonilor (specificat mai sus) este usor sa intelegem de ce securitatea ca organ represiv al erei comuniste considera francmasoneria un pericol pentru societate.

Prin urmare inca de la inceputul erei comuniste securitatea a urmarit distrugerea completa a lojelor masonice. Acest lucru s-a intimplat atit in Romania dar si in celelalte tari est – europene. Ura comunistilor impotriva masonilor a trecut dincolo de granitele tarii. Masonii refugiati in Franta , Anglia , Italia au incercat sa se asocieze si sa formeze o loja in exil. Pina la urma acest lucru a reusit in Franta , la Paris sub conducerea Marelui Comandor Marcel Shapira.

Desi initial loja romaneasca a fost obligata sa functioneze pe linga Supremul Consiliu al Frantei intr-un final a reusit sa fie recunoscuta de Marile Puteri Masonice si sa devina independenta. Pina in 1989 acesta a fost singura loja masonica romaneasca recunoscuta.
Loja Masonica Romana constituita de Shapira la Paris a constituit principala tinta a securitatii ceausiste.

Nu pot spune ca am vazut dovezi concrete dar exista indicii ca Adrian Nastase a fost initiat in ritul Masonic la aceasta loja in perioada cind era la Sorbona. Numai ca acest lucru nu a fost deloc intimplator. Adrian Nastase era omul securitatii pregatit din timp sa penetreze masoneria romana de la Paris. Ceausescu a considerat acesta misiune de importanta maxima. El considera ca masoneria romana din exil ii putea deschide usile cancelariilor europene.

Dupa evenimentele din Decembrie membrii lojei condusa de Shapira au considerat ca nu este bine sa revina in tara imediat. Probabil ca stiau mult mai mult decit intregul popor roman.

REINFINTAREA MASONERIE DUPA 1989 IN ROMANIA
Cu toate acestea in vara lui 1990 un grup de 19 masoni disidenti din loja condusa de Shapira au constituit la Paris Marea Loja Nationala Romana care avea in componenta sa 3 loje de baza : “Steaua Dunarii” “Romania Unita” si “Solidaritatea”. Marea Loja Nationala Romana era condusa de Marele Maestru Alexandru Paleologu ambasadorul Romaniei la Paris.
Tot la Paris in Mai 1991 apare a treia factiune a masoneriei romane constituita cu ajutorul lojei Marele Orient al Frantei si care infiinteaza la Bucuresti Loja “Humanitas” De mentionat ca acesta loja nu era recunoscuta.

In Februarie 1991 Marea Loja Unita a Angliei impreuna cu Marele Orient al Italiei si asistate de Marea Loja Nationala Franceza si Marea Loja a Austriei au constituit la bucuresti loja recunoscuta numita “Concordia”.

Pe 24 Ianuarie 1993 se infiinteaza Marea Loja Nationala a Romaniei condusa de Marele Maestru Nicu Filip.
Sa vedem in continuare cum s-a ajuns la acesta unificare partiala a masonilor romani.

Adrian Nastase, pe atunci ministru de externe, a avut un rol major in acest process. El a calatorit special la Roma pentru a se intilnii cu reprezentantii Marelui Orient al Italiei care ulterior au intors vizita la Bucuresti. Adrian Nastase a fost catalizatorul acestui process, el reusind sa primeasca recunosterea fostilor prieteni din masoneria franceza in acelas timp cu masonii din Austria si Italia. Acesta recunoastere internationala a fost rasplatita din plin cu privatizari dubioase din care statul roman a avut numai de pierdut.

In tot acest timp Marele Maestru Marcel Shapira a inteles ca din nou securitatea tranzitata prin asa zisa revolutie incearca sa inlocuiasca masoneria romana cu o clona securista si in acest fel sa obtina recunoasterea internationala.

Loja masonilor din exil, adevarata loja masonica romana, a trecut la contraatac.
Marcel Shapira vine la Bucuresti si infiinteaza Consiliul Suprem pentru Romania. Cu acesta ocazie ridica la gradul 33 citiva masoni din vechea garda. Ar trebui sa ne Amintim ca Marcel Shapira a fost cel care urma sa fie spionat de Adrian Nastase inainte de 1989 ca urmare a unei actiuni a securitatii de a penetra masoneria romana din exil.

Mare Maestru al consiliului Suprem a fost ales Dan Amedeo Lazarescu tatal vitreg al lui Tariceanu si informator al securitatii.
Nici de acesta data Marcel Shapira nu a avut noroc. Sint convins ca Shapira nu a stiut nimic de colaborarea lui Lazarescu cu securitatea romana. Dar cineva tot a stiut pentru ca masoneria internationala au respins Consiliul Suprem al lui Lazarescu (Shapira) si au creat un alt Consiliu Suprem Regular in Romania unde Suveran Mare Comandor a fost numit Costel Iancu.

Costel Iancu era un necunoscut, un violinist si a trait inainte de 1989 in Italia. A fost initiat in masonerie in loja “Giullio Abruzzo” din Pescara.
In 1990 Costel Iancu impreuna cu cu Elvio Schubba (Marele Suveran al lojilor masonice italiene) l-au contactat pe ambasadorul roman la Roma Iuliu Gheorghiu. Acesta I-a pus in legatura cu Ministerul de Externe si astfel la 12 Septembrie 1990 masonii italieni fac o vizita la Bucuresti under intra in audienta la ministrul de externe Adrian Nastase. La audienta au mai participat generalul Atanasie Stanculescu si Primul Ministru Petre Roman

Dupa Noiembrie 1990 Costel Iancu care era in acel moment violinist al orchestrei simfonice din orasul Aquilla (Italia) a colaborat strins cu Marele Suveran al Italiei Di Bernardo si a devenit omul de legatura al lui Adrian Nastase. Desi asa cum am mai spus Costel Iancu a fost numit Suveran Mare Comandor al Consiliului Suprem Regular din Romania in realitate el era doar un om de paie si marele conducator din umbra care a obtinut recunoasterea masoneriei europene era Adrian Nastase.

In acest moment fosta securitate romana reusise sa se infiltreze in cele mai importante loje masonice din Romania:
Consiliul Suprem Regular din Romania condus de Costel Iancu si Adrian Nastase Consiliu Suprem pentru Romania (iregular) condus de Dan Amedeo Lazarescu ( tatal lui Tariceanu)

Pina in acest moment putem concluziona ca in Romania la inceputul anilor 90 functionau mai multe loje masonice. Unele recunoscute , altele nu in functie de interesele politice si economice ale celor care le-au infiintat dar mult mai important in functie de interesele economice ale celor care le-au sprijinit din strainatate.

Revenim la Marea Loja Nationala a Romaniei condusa de Marele Maestru Nicu Filip de la 24 Ianuarie 1993 pina la 6 Mai 1995 cind loja il allege ca Mare Maestru pe scriitorul Adrian Dohotaru care ocupa pozitia de secretar de stat la Ministerul de Externe.

Astfel Dohotaru va continua opera inceputa de Nastase in 1990. Din nou Adrian Nastase ramine in umbra Marelui Maestru. Cariera politica a lui Adrian Nastase nu putea fi amenintata cu suspecte asociatii in cadrul masoneriei.

Adrian Dohotaru decedeaza misterios numai la citeva luni de la numirea sa si in locul lui este numit pictorul Sever Frentiu. In acest moment au inceput sa apara disensiuni in cadrul Lojei si 13 loji regulare se separa de Marea Loja Nationala a Romaniei. Acestea vor forma “Districtul Transilvania”

Ei bine acum este din nou momentul sa ne intilnim de Dan Amedeo Lazarescu.
Loja Masonica infiintata de Marcel Shapira si condusa de Dan Amedeo Lazarescu se uneste cu “Districtul Transilvania” si constituie Marea Loja Unita a Romaniei.

Deci din nou sa recapitulam: In Romania dupa 1995 functiona:
Marea Loja Nationala a Romaniei a carei baze le-a pus Adrian Nastase
Marea Loja Unita a Romaniei , o uniune dintre dizidentii plecati de la Marea Loja Nationala a Romaniei si loja masonica infiintata de Marcel Shapira si condusa de Dan Amedeo Lazarescu (fost securist, tatal vitreg al lui Tariceanu).
In 1997 are loc efectiv unificarea celor doua Consilii Supreme si oficial si Marea Loja Unita a Romaniei va avea un nou conducator in persoana lui Costel Iancu. Acelas Costel Iancu “violonistul” Iata deci ca la 7 ani de la primele demersuri Adrian Nastase reuseste in sfirsit sa inghita loja masonica concurenta iar Dan Amedeo Lazarescu primeste un titlu onorific de Suveran mare Comandor “ad vitam” adica pe viata. Dan Amedeo Lazarescu era un fel de Iliescu in PSD.

Fortat de imprejurari Marcel Shapira il recunoaste pe Costel Iancu ca Suveran al celor doua consilii unificate la nivel de rit. Sa nu uitam insa ca in interiorul acestei uniuni exista inca acel nucleu “Districtul Transilvania “ care in continuare este nemultumit de situatia creata .

Pentru ei nu s-a schimbat absolute nimic. Proclamindu-si independenta fata de loja lui Nicu Filip imediat dupa moartea lui Dohotaru ei au incercat sa se separe si au cautat adapost sub umbrella protectoare a lui Lazarescu care acum cu nonsalanta I-a intors alaturi de vechi colegi.

Bineinteles ca a urmat o perioada de zbucium si lupta pentru putere in interiorul acestei asa zise unificari a lojelor masonice din Romania Fiecare incerca sa-si adjudece suprematia iar conducatorii se schimbau rapid.
In anul 2000 cele doua organizatii inca aveau lideri diferiti.
Marea Loja Unita a Romaniei era condusa de profesorul Teodor Nicoara in timp ce Marea Loja Nationala a Romaniei era condusa de Gheorghe Comanescu, deputat de PNTCD.

In 2001 un mic grup dizident reuseste unificarea reala cu loaj lui Comanescu Acest grup este condus de ziaristul Eugen Chirovici care la inceput a fost adjunctul lui Comanescu ca in final pe 8 Noembrie 2003 sa ajunga Mare Maestru inlocuindu-l pe Comanescu in urma scandalului de coruptie izbucnit in cadrul lojei

La Calgary , in Canada marii maestri din intreaga lume fac o departajare clara intre lojele regulare si cele iregulare. Singurul reprezentant regular al ordinului Masonic in Romania a fost ales “Marea Loja Nationala a Romania” condusa de Eugen Chirovici.

In 2002 Nicu Filip invoca marea coruptie din cadrul Marii Loje Nationale a Romaniei si il acuza pe Comanescu in cadrul unui miting la Brasov . 15 loje care au participat la acest miting au hotarit demiterea conducerii Marii Loje Nationale din Romana si numirea unui nou conducator in persoana lui Viorel Danacu , un apropiat al lui Nicu Filip

1.La inceputul anului 2003 Marea Loja Nationala a Romaniei este condusa de Ovidiu Chirovici.
2.In timp ce Marea Loja Nationala din Romana este condusa de Viorel Danacu.

In plus fata de aceste doua loje regulate in Romania mai exista alte doua loje iregulare:
3.Marea Loja Unita din Romania condusa de Petru Stetiu , un professor de fizica de la Cluj
4.Marea Loja a Romaniei condusa de Marele Maestru Corneliu Visoianu. Acesta a incercat si el sa obtina la Calgarii recunostiinta internationala dar s-a ajuns la concluzia ca nu indeplineste toate conditiile.

In Octombrie 2003 cele doua loje iregulare (3 si 4) se unesc intr-o confederatie numita:
Confederatia Marilor Loji din Romania de Rit Scotian Antic si Acceptat

Cine este Corneliu Visoianu?
Corneliu Visoianu este descendent al lui Constantin Visoianu fost ministru de externe al Romaniei si colaborator al lui Nicolae Titulescu.

Cornel Visoianu Mare Maestru al acestei loje masonice are un foarte bun prieten pe nume Bogdan Buzoianu, acesta din urma fiind el insusi mason apartinind de Loja Alpina din Elvetia. Asa cum probabil ati ghicit deja Buzoianu este patronul de la Energy Holding , “baiatul destept “ din afacerile cu energie, protejatul lui Tariceanu.

Colaborarea lui Tariceanu si Patriciu cu Marea Loja a Romaniei condusa de Visoianu a inceput in anul 2000.
In acel an Bogdan Buzoianu impreuna cu Visoianu aveau o firma de consulting numita B&C Consulting ( numele vine de la Bogdan si Corneliu)

Tariceanu, vice-presedinte al PNL in acea vreme a introdus firma B&C Consulting in sinul liberalilor pentru a se ocupa de campania electorala.
Tariceanu ii cunostea pe cei doi inca de pe vremea afacerii de la Portile de Fier iar acum impreuna cu Patriciu incercau sa impuna acesta firma la nivel national.
In fapt acesta a fost prima actiune clara prin care cei doi incercau sa creeze conditiile pentru a prelua puterea in PNL. Unealta de forta pe care urmau sa o foloseasca era firma de consultanta a doi masoni: Visoianu si Buzoianu.

Valeriu Stoica a sesizat miscarea lui Patriciu si nu a fost de accord cu propunerea facuta. In final firma B&C Consulting s-a ocupat cu campania electorala in judetul Prahova , fieful lui Patriciu, Neamt si alte citeva judete.

Tot in anul 2000 Theodor Stolojan vine la PNL condus de Stoica. Chiar in acelas an el este contactat de Visoianu care ii propune sa intre in loja lui masonica “Marea Loja a Romaniei”
Stolojan l-a refuzat categotic , ulterior cind a aflat de lagaturile lui Patriciu si Tariceanu cu loja masonica a lui Visoianu a inteles ca de fapt Buzoianu , Visoianu , Patriciu si Tariceanu incearca sa faca din PNL o subdiviziune a lojei masonice.

In acest moment nu exista nici un dubiu ca Tariceanu a fost introdus de Visoianu lojei masonice si in acelas timp Visoianu I-a facut legatura cu Buzoianu. Astfel a inceput colaborarea lor in afacerile cu energie electrica . Energy Holding a ajuns sa detina monopol la energia electrica in timp ce organizatia masonica a urmarit destabilizarea PNL. Scopul bineinteles era de a asigura politic activitatea companiilor in care cei patru erau implicate.
In plus in anul 1997 Tariceanu ca ministru al Industriei l-
a numit pe Visoianu PR in negocierea contractului privind Petrom

Pina acum rezulta urmatoarele:
Exista o asociatie formata din: “Marea Loja a Romaniei” condusa de Marele Maestru Coneliu Visoianu impreuna cu Bogdan Buzoianu, mason al Lojei Alpine din Evetia, Dinu Patriciu si Calin popescu Tariceanu.

In perioada 1996-2000 acesta asociatie a capusat statul roman prin tot felul de afaceri dubioase de consultanta din care au rezultat sume immense de bani in contul unor firme straine conduse de Bogdan Buzoianu.
Aceste firme sint: Energy Holding si Energy Consult Romania al carui director general a fost numit in 2006 tocmai Corneliu Visoianu.

Alte legaturi masonice:
Marea Loja Nationala a Romaniei are sediul pe strada Edgar Quinet nr. 7 in casa unde avea sediul inainte firma lui Buzaianu Energy Holding
La aceias adresa se afla si sediul fundatiei culturale Delta condusa de Corneliu Visoianu

Conform declaratiilor lui Valeriu Stoica, Calin Popescu Tariceanu este membru al Marii Loje a Romaniei. Stoica a afirmat ca Visoianu a incercat sa racoleze pe toti liderii partidului liberal inca din anul 2000.

In Marea Loja a Romaniei condusa de Visoianu mai este membru Radu Boroianu, nasul de cununie al lui Calin Popescu Tariceanu
Nu intimplator Boroianu si Buzaianu au fost parteneri de afaceri la firma de consultanta B&C Consulting.

Fostul sef de la RENEL Aurelian Leca a declarat ca Boroianu a facut lobby pe linga Tariceanu ca firma lui Buzaianu VA Tech (transformata mai tirziu in Energy Holding sa primeasca contractul de la portile de fier

Avocatul lui Bogdan Buzaianu, domnul Doru Bostina este si el membru al aceleias loje masonice si prin urmare in interiorul lojii Visoianu este marele sef al tuturor.

Radu Boroianu a fost ambasadorul Romaniei in Elvetia si se banuieste ca era confrate cu Buzaianu in cadrul Lojei Alpine din Elvetia.

In incheiere citeva concluzii:

Toate aceste informatii sint de domeniu public. Presa din Romania a atins toate aceste subiecte in decursul anilor dar sitematic si discret s-a descurajat absolut orice investigare mai profunda.

Este evident ca in acest moment PNL si guvernul Romaniei se afla sub directa conducere a unor oameni de afceri membri ai Marii Loje a Romaniei.

Asa cum a spus si Basescu , deschiderea dosarelor penale privind Portile de Fier si activitatea companiei Energy Holding a determinat precipitarea evenimentelor politice care au culminat cu suspendarea presedintelui.

Nu exista nici un dubiu ca loja masonica a lui Visoianu a facut lobby pentru Patriciu pe linga loja masonica rusa. Numai asa se explica cum Patriciu si firmele sale se bucura de avantaje clare din partea rusilor.

Asa cum am spus la inceput sint un admirator al valorilor morale promovate de societatile masonice dar ceea ce se intimpla in Romania nu are nici o legatura cu aceste lucruri.
La fel ca orice altceva in Romania si masoneria este cu totul “originala”

Imi cer scuze pentru lungimea textului dar cred ca a fost nevoie de citeva clarifica pentru a intelege mai bine cine se afla in spatele sistemului ticalosit din Romania.


07-07-2008 00:46:06
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Ia luatzi una tare ......

Calin Popescu Tariceanu a speculat 10 milioane de actiuni Rompetrol pe baza de pont in 2004
Intr-o singura dimineata, pana la ora 8.30, seful Guvernului a reusit sa incheie un contract de intermediere cu o firma specializata, si-a deschis un cont si a emis ordinul de cumparare a 10 milioane de actiuni Rompetrol. Premierul Calin Popescu Tariceanu va avea de dat foarte multe explicatii procurorilor in legatura cu achizitionarea unui impresionant pachet de actiuni Rompetrol - nu mai putin de 10.000.000 ! - in data de 9 aprilie 2004.


07-07-2008 00:49:30
   
titmouse
Femeie

Am mereu ceva de spus

Inregistat: 17-03-2008
Mesaje: 1365
Cum adica Cyudatule !
Adicatelea , io daca-s femeie si n-am precum barbatii o prelungire inutila in pantaloni , n-am voie sa fiu masoanca cu compasu' si cu sforicica ??
Iaaa uite la el ... ca ma-nfoi acuma din pene de nu te vezi !
Las' ca daca-i mai compun o Oda la Prealumiatu' , ii propun dup-aia sa ma facaCavalera Templiera !!!!!!!!!!!


07-07-2008 09:22:03
   
?? Xtremul
Cont Sters

Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669

CIUDATUL SA a scris:

Ia luatzi una tare ......

Calin Popescu Tariceanu a speculat 10 milioane de actiuni Rompetrol pe baza de pont in 2004
Intr-o singura dimineata, pana la ora 8.30, seful Guvernului a reusit sa incheie un contract de intermediere cu o firma specializata, si-a deschis un cont si a emis ordinul de cumparare a 10 milioane de actiuni Rompetrol. Premierul Calin Popescu Tariceanu va avea de dat foarte multe explicatii procurorilor in legatura cu achizitionarea unui impresionant pachet de actiuni Rompetrol - nu mai putin de 10.000.000 ! - in data de 9 aprilie 2004.

Ete draci explicatii !!! :(
Chiar daca (prin absurd) se ajunge la vreun proces, il judeca fratzii lui de loja... ;)

In plus, daca toate speculatiile cu actiuni ar fi "anchetate", atunci TOTI imbogatitii din manevre bursiere ar umple pushcariile mapamondului !!! :x - chestie dragutza, ca mai toate actiunile idealist - imposibile insa...

Ultima modificare facuta de Xtremul (07-07-2008 09:46:07)


07-07-2008 09:43:54
   
?? Xtremul
Cont Sters

Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669

titmouse a scris:

Cum adica Cyudatule !
Adicatelea , io daca-s femeie si n-am precum barbatii o prelungire inutila in pantaloni , n-am voie sa fiu masoanca cu compasu' si cu sforicica ??
Iaaa uite la el ... ca ma-nfoi acuma din pene de nu te vezi !
Las' ca daca-i mai compun o Oda la Prealumiatu' , ii propun dup-aia sa ma facaCavalera Templiera !!!!!!!!!!!


Masoneria asta, mai Tit, e o chestie la fel de tembela :D ca Biserica (singura deosebire: aici, enoriasii-s si ei "un pic" popi ;)).

Ar fi deci anormal ca femeile sa poata fi admise SI AICI, in masonerie :x - nu de alta, dar sint destule "fetitze" :D:D printre masoni !!! ;)

Templierii, cind au fost matrashiti (marea vanatoare de masoni a Papei de-acum 700 de ani) au fost de altfel acuzati, printre alte "pacate capitale" (inchinarea la Baphomet - al cu coarne ;), homosexualitate etc) si de reguli si ceremonii secretos-decadente (de ex, ALA DE A SE PUPA IN FUND :D:D UNII PE ALTII... la propriu, cu ocazia "numirii" ca_cavaler :D:D:D)

Ultima modificare facuta de Xtremul (07-07-2008 10:01:53)


07-07-2008 09:54:27
   
?? Xtremul
Cont Sters

Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669
Uite o scurta cronologie privitoare la Jacques de Molay, "martirul" masonilor:
(nu mai postez chestii lungi, desi f.interesante - ca Ciudy ;), fiindca-s convins ca oricum prea putini le citesc).

Molay entered the order in 1265, fought in Syria, and after 1291 was at Cyprus. He was elected grand master of the Templars about 1298. Summoned to France (1306 or 1307) by Pope Clement V to discuss a new crusade, Molay asked the pope to investigate certain spurious accusations of blasphemy and sodomy that had recently been made against his order.

On Oct. 13, 1307, all the Templars in France, including Molay, were arrested and interrogated by command of Philip IV, who was intent on crushing the order and seizing its wealth. On Oct. 24, 1307, Molay, probably under torture, confessed that some of the charges brought against the order were true, but he rejected a charge of sodomy. He wrote to Templars throughout France, enjoining confession; but when the pope sent his own delegates to conduct the inquiries, Molay and many of his subjects retracted their statements, saying they had been exacted by torture.

In November 1309 and in March 1310, Molay appealed for a personal judgment by the pope. But Clement decided to suppress the order (March 1312); and on March 18 or 19, 1314, a commission of three cardinals condemned Molay and other dignitaries of the order to perpetual imprisonment. On hearing this sentence, Molay again retracted his confession, and as a final punishment he was burned as a relapsed heretic by Philip IV’s officers the same afternoon.

Ultima modificare facuta de Xtremul (07-07-2008 10:19:03)


07-07-2008 09:55:47
   
Pagini:  1 2 3 4 5 ... 7    
Mergeti la