Forum
- pur si simplu -
Inceput | Cautare | Inregistrare | Conexiune

Nu sţnteti conectat.
Forum / Pagini Personale / CINE AU FOST CEI CE SUNT ......hihihi !    
Autor
Mesaje Pagini:  1 2 3 4 5 6 ... 7
?? Xtremul
Cont Sters

Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669

titmouse a scris:

Cum adica Cyudatule !
Adicatelea , io daca-s femeie si n-am precum barbatii o prelungire inutila in pantaloni , n-am voie sa fiu masoanca cu compasu' si cu sforicica ??
Iaaa uite la el ... ca ma-nfoi acuma din pene de nu te vezi !
Las' ca daca-i mai compun o Oda la Prealumiatu' , ii propun dup-aia sa ma facaCavalera Templiera !!!!!!!!!!!

Esti ca si facuta, mai Tit ! :)

Vorba (mai veche) a unei stimate forumiste: "Unde-i CAVALERIA barbatilor de altadata ?!" :D:D
- In grajduri, probabil !!! :D:D Impreuna cu cavalerismul ;)


07-07-2008 10:05:31
   
?? Xtremul
Cont Sters

Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669

Xtremul a scris:


titmouse a scris:

Cum adica Cyudatule !
Adicatelea , io daca-s femeie si n-am precum barbatii o prelungire inutila in pantaloni , n-am voie sa fiu masoanca cu compasu' si cu sforicica ??
Iaaa uite la el ... ca ma-nfoi acuma din pene de nu te vezi !
Las' ca daca-i mai compun o Oda la Prealumiatu' , ii propun dup-aia sa ma facaCavalera Templiera !!!!!!!!!!!


Masoneria asta, mai Tit, e o chestie la fel de tembela :D ca Biserica (singura deosebire: aici, enoriasii-s si ei "un pic" popi ;)).

Ar fi deci anormal ca femeile sa poata fi admise SI AICI, in masonerie :x - nu de alta, dar sint destule "fetitze" :D:D printre masoni !!! ;)

Templierii, cind au fost matrashiti (marea vanatoare de masoni a Papei de-acum 700 de ani) au fost de altfel acuzati, printre alte "pacate capitale" (inchinarea la Baphomet - al cu coarne ;), homosexualitate etc) si de reguli si ceremonii secretos-decadente (de ex, ALA DE A SE PUPA IN FUND :D:D UNII PE ALTII... la propriu, cu ocazia "numirii" ca_cavaler :D:D:D)

Masoneria-i doar UNA din numeroasele tentacule ale Ocultei Mondiale care continua sa fie "cureaua de transmisie" a ordinelor Zeilor Deocamdata Retrashi - aia cu coarne :D, evident. (scurt, dar cuprinzator ;)).

Ultima modificare facuta de Xtremul (07-07-2008 10:56:26)


07-07-2008 10:14:31
   
titmouse
Femeie

Am mereu ceva de spus

Inregistat: 17-03-2008
Mesaje: 1365

Xtremul a scris:


Xtremul a scris:


titmouse a scris:

Cum adica Cyudatule !
Adicatelea , io daca-s femeie si n-am precum barbatii o prelungire inutila in pantaloni , n-am voie sa fiu masoanca cu compasu' si cu sforicica ??
Iaaa uite la el ... ca ma-nfoi acuma din pene de nu te vezi !
Las' ca daca-i mai compun o Oda la Prealumiatu' , ii propun dup-aia sa ma facaCavalera Templiera !!!!!!!!!!!


Masoneria asta, mai Tit, e o chestie la fel de tembela :D ca Biserica (singura deosebire: aici, enoriasii-s si ei "un pic" popi ;)).

Ar fi deci anormal ca femeile sa poata fi admise SI AICI, in masonerie :x - nu de alta, dar sint destule "fetitze" :D:D printre masoni !!! ;)

Templierii, cind au fost matrashiti (marea vanatoare de masoni a Papei de-acum 700 de ani) au fost de altfel acuzati, printre alte "pacate capitale" (inchinarea la Baphomet - al cu coarne ;), homosexualitate etc) si de reguli si ceremonii secretos-decadente (de ex, ALA DE A SE PUPA IN FUND :D:D UNII PE ALTII... la propriu, cu ocazia "numirii" ca_cavaler :D:D:D)

Masoneria-i doar UNA din numeroasele tentacule ale Ocultei Mondiale care continua sa fie "cureaua de transmisie" a ordinelor Zeilor Deocamdata Retrashi - aia cu coarne :D, evident. (scurt, dar cuprinzator ;)).


Stiam...666 are multe tentacule...am spus de una dintre ele : Biserica catolica....o alta ar fi masoneria...nu-i treaba mea...daca nu-i suparare , sa nu ma mai faca nimeni crestin ortodoxa , ma enerveaza cumplit , n-am nimic de-a face cu ortodoxia si cu nici un fel de secta crestina...daca stau bine sa ma gandesc , n-am de-a face cu NIMIC...


07-07-2008 10:26:51
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
S-o iau pe rand shi de la capat :

1. Veste placuta astazi dar ....hmmmmmmmm

BOAITA COMUNISTA , RELICVA SHI FOSILA ZAMBITOARE A ANUNTZAT CA NU MAI PARTICIPA LA ALEGERI ......
   
Oare de ce ?.....
  a. a primit ordin de afara ?
  b. in sfarshit boala perversa shi comunista de care sufera a inceput sa-shi faca efectul ?
  c. miscare parshiva de tip "OPRESCU" ?
Oricum e zarva mare in partidul comunishtilor imputzitzi !!!!!!!!

2. Draga pitzigoalo treaba cu accesul muieretului in masonerie este cam aceeashi cu accesul muieretului in altarul unei biserici ...ataete .....nishte muieri  :D:D:D

3. Postarile chiar daca sunt lungi cumetre Xtreme, deja se pare ca au devenit enervante .....reluarea unor articole din presa shi rascolirea rahatului  este total iritanta pentru anumite persoane .....hihihi !

  Se pare ca Hayssam a fost arestat de arabi .............

Ultima modificare facuta de CIUDATUL SA (08-07-2008 00:58:18)


07-07-2008 10:43:47
   
?? Xtremul
Cont Sters

Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669
...Nu mai spune, Sir Ciudy!!! :rolleyes:... sa se retraga totusi STEAGOZAURUL roshu ??? ;)

Io ziceam ca foarte interesantele tale postari nu-s citite de prea multzi de pe aici ;), nu si din ALTE CERCURI... :D:D:D

P.S. Mda, cica Hayssam ar fi la bulau ;) in Siria (Mambo Siria aia a lui Dinescu ??? :D:D)

Ultima modificare facuta de Xtremul (07-07-2008 10:57:15)


07-07-2008 10:54:55
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
RASPUNS LA INTREBAREA :

"Unde-i CAVALERIA barbatilor de altadata ?!"

in functzie de atribuirea lui "altadata" exista 2 variante de raspuns :
1. daca este vorba despre "barbatzii de altadata " ....cavaleria nu mai e .....tzinand cont ca aceshti barbatzi sunt oale shi ulcele de mult !( in plus specia "BARBAT" in zilele noastre a cam disparut) :D:D:D
2. daca este vorba despre "cavaleria de altadata"......cavaleria nu mai e.....tzinand cont ca intretzinerea ei costa foarte mult ....shi e saracie mare !!!!! :D:D:D.......adicalea un fel de :

    ORICE BARBAT POATE AVEA UN CAL IN PANTALONI,
  DAR NU ORICE BARBAT ISHI PERMITE SA AIBE UN CAL IN GARAJ !
   

  :D:D:D

Ultima modificare facuta de CIUDATUL SA (07-07-2008 11:01:47)


07-07-2008 11:01:11
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
O poza martor al unei mari vanzari :



07-07-2008 11:47:10
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Shi daca tot am luat-o un pic cu popii astazi, ia sa vedem ce-i cu ei ca prea se plang prea-sfintzii de ei ca au fost asupritzi de securitate :

Biserica Ortodoxa si Securitatea



În ultimul timp tot mai multe nume sonore de intelectuali, fie literati, filozofi sau ziaristi, sunt furnizate dezbaterii publice, ca fosti colaboratori ai Securitatii. Presa a preluat fie informatii concrete, fie doar zvonuri, si i-a tocat marunt pe cei în cauza. Cu sau fara probe, respectivii au fost de-a dreptul linsati de colegii lor intelectuali si ziaristi. Evident ca nici slujitorii altarelor n-au scapat de furia justitiarilor din mass-media.



De câteva saptamâni asistam la o furibunda campanie de presa îndreptata împotriva Bisericii Ortodoxe si a slujitorilor ei, generata de tema colaborarii Bisericii cu Securitatea. Nu e nimic nou sub soare! Campania de calomniere si discreditare a Bisericii Ortodoxe Române a început înca din primele zile ale anului 1990 si a continuat pâna în prezent, cu o intensitate, când mai accentuata, când mai temperata, în functie de interesele manipulatoare ale mai marilor zilei. Când a fost nevoie de a se abate atentia de la realitatile fierbinti ale vieti politice românesti, diversiunea contra Bisericii Ortodoxe a functionat cu precizia unui ceasornic din tara cantoanelor, iar opinia publica a înghitit momeala. În repetate rânduri Biserica Ortodoxa a fost prezentata ca o adevarata sperietoare în fata opiniei publice, multi intelectuali si jurnalisti instigând la ura împotriva preotimii ortodoxe, scotând din bogata lor zestre culturala cele mai suburbane injurii si cuvinte de ocara. În toti acesti ani post-revolutionari Biserica Ortodoxa a fost pusa la colt de "imaculata societate civila", vânata si culpabilizata pentru fantasmagorii si lucruri închipuite, urmarindu-se cu tot dinadinsul ca Biserica Ortodoxa sa fie aruncata în lada de gunoi a societatii românesti. N-a existat rau produs în România în acesti ultimi 16 ani de care sa nu fie vinovata Biserica Ortodoxa si soboarele de preoti. Ce sa mai vorbim de perioada dictaturii comuniste?



Biserica în comunism

Av├ónd ├«n vedere isteria creata ├«n massÔÇômedia pe marginea subiectului legat de colaborarea Bisericii cu Securitatea, precum si diversiunea creata de ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, si de anumiti analisti politici si jurnalisti, consideram util sa aducem c├óteva lamuriri opiniei publice, ├«n vederea unei perceperi autentice a realitatilor socio-politice ├«n care Biserica Ortodoxa si-a desfasurat activitatea, la fel ca ├«ntregul Neam Rom├ónesc, ├«n perioada dictaturii comuniste.

Trebuie sa retinem faptul ca în timpul unei dictaturi politice, de orice orientare ar fi aceasta, nici o institutie a unui stat nu-si poate desfasura activitatea normal, în conditii optime, nici macar o institutie cum este Biserica. Este absurd sa i se pretinda Bisericii sa fi avut o alta soarta decât a celorlalte institutii ale Statului (Scoala, Justitia, Politia, Armata, Academia, etc.), mai ales ca Biserica a fost considerata dusmanul cel mai mare al statului comunist. Prin urmare Securitatea a exercitat permanent presiuni asupra Bisericii folosind toate mijloacele posibile: agentura, filaj, tehnica operativa etc. Toate institutiile bisericesti ( Patriarhia, Episcopiile, scolile teologice, manastirile, parohiile), au constituit obiective de urmarire ale Securitatii comuniste. Urmarirea slujitorilor bisericesti de catre Securitate rezulta din dosarele pastrate în arhivele Securitatii cu privire la rezistenta armata din munti ori în cele referitoare la colectivizare. Biserica fiind considerata o institutie potrivnica statului comunist ateu, trebuia supravegheata permanent. Istoricul George Enache, care a lucrat în arhivele Securitatii si a publicat o carte bazata pe documente în aceasta privinta, considera ca toti înaltii ierarhi, începând cu Patriarhul, aveau dosare de urmarire, cu un material extrem de complex. Studiile recente ale istoricilor Cristian Troncota, Constantin Aioanei, Vasile Cristian, bazate pe documente din fondul "D" al Arhivelor SRI si pe stenogramele Biroului Politic al Comitetului Central a Partidului Comunist Român, identifica obiectivele urmarite de catre partid fata de Biserica Ortodoxa, obiective care în lipsa unei colaborari a ierarhilor Bisericii, trebuiau sa fie atinse de catre Securitate prin masuri de forta. Evident ca obiectivul Partidului Comunist a fost crearea unei Biserici obediente. Istoricul George Enache constata ca acest lucru nu s-a întâmplat! În primii ani ai regimului comunist Partidul a fost nevoit sa accepte în functiile bisericesti chiar persoane cu atitudine anticomunista. Într-o nota informativa data în 1950 despre Episcopul locotenent al Dunarii de Jos se spune: "Episcopul Antim Nica ne propavaduieste ca regimul de astazi este trecator, credinta va învinge, comunistii sunt tradatorii tarii, noi preotii sa fim la datorie. Anglo-americanii ne vor salva de haosul comunist!". Iata asadar ca si ierarhii ortodocsi si-au pus mari sperante în venirea americanilor, care n-au mai ajuns decât dupa 1990, când au venit cu armate întregi de evanghelisti imaculati de peste Atlantic, sa ne salveze sufletele din pierzatoarea credinta ortodoxa!

Dupa instaurarea regimului comunist Biserica a fost marginalizata si persecutata fiind considerata o institutie retrogada si reactionara, fiind supusa unui control sever din partea statului comunist si doar prin clarviziunea si tactul unor ierarhi de seama, precum Patriarhul Justinian Marina, a reusit sa-si câstige dreptul la supravietuire , în schimbul unor compromisuri facute statului comunist. Biserica Ortodoxa a fost nevoita sa accepte compromisul de a renunta la anumite laturi ale activitatii sale. A fost nevoita sa accepte înlaturarea cu totul din viata publica, activitatea ei limitându-se strict la serviciile religioase din lacasurile de cult. Biserica nu si-a mai putut continua lucrarea ei filantropica si de asistenta sociala fiind desfiintate toate asezamintele bisericesti de acest gen, a fost suprimat învatamântul religios din scoli, s-a interzis asistenta sociala din spitale, azile de batrâni, armata, închisori, etc. Au fost suprimate periodicele bisericesti ale eparhiilor, cu mici exceptii (de pilda, "Telegraful român"), au fost desfiintate patru Academii Teologice si mai multe Seminarii Teologice. De asemenea au fost desfiintate câteva eparhii si aproximativ 20 de ierarhi au fost pusi în retragere. Familiile preotilor erau mereu urmarite de Securitate, santajate si umilite, pentru atasamentul lor la valorile credintei crestine. Sotiile preotilor erau privite adeseori cu suspiciune în anumite colective de munca pentru originile "nesanatoase". Copiii preotilor nu aveau acces la foarte multe specializari si scoli în vremea comunismului. Pe cine mai intereseaza astazi toate aceste drame ale preotimii ortodoxe? Doar legatura preotilor cu Securitatea mai prezinta interes!



O situatie similara, sub otomani

Situatia grea prin care a trecut Biserica Ortodoxa în timpul regimului comunist ne duce cu gândul la situatia, la fel de dificila, în care se gasea Biserica Ortodoxa din Constantinopol imediat dupa caderea capitalei imperiului sub dominatia turceasca (1453). În schimbul tolerantei acordate, crestinii nu aveau voie sa faca propaganda sau sa combata credinta musulmana, caci asa ceva se pedepsea cu moartea. De asemenea, crestinii nu aveau voie sa ridice biserici noi, iar pe cele vechi le puteau repara numi cu aprobarea stapânirii turcesti, care acorda foarte rar asemenea aprobari. Tot în acea perioada, crucile de pe biserici au fost darâmate iar tragerea clopotelor a fost interzisa, cu exceptia muntelui Athos. Multe biserici din Constantinopol au fost transformate în moschei. Îi putem, oare, condamna pe crestinii de atunci ca si-au tradat credinta? Îl putem acuza pe patriarhul Ghenadie Scholarios ca si-a tradat misiunea si pe Hristos? Îl putea patriarhul Ghenadie alunga pe Mahomed al II-lea Cuceritorul din Constantinopol? Îl putea patriarhul Teoctist rasturna pe Ceausescu si regimul comunist? Biserica prin slujitorii ei a încercat sa mentina traditiile crestine si flacara credintei în inimile si sufletele credinciosilor. Preotimea ortodoxa, care astazi este etichetata tradatoare a credinciosilor ei, a avut de înfruntat multe pericole. Pentru zelul lor misionar multi preoti au fost considerati ostili regimului comunist si au fost condamnati la ani grei de puscarie, fiind catalogati reactionari, chiaburi sau legionari. În timp ce peste 3000 de preoti si calugari ortodocsi erau aruncati în temnitele comuniste ori izgoniti din manastiri, cei care astazi umilesc si ironizeaza Biserica, trudeau din greu la faurirea comunismului si a omului nou al societatii socialiste multilateral dezvoltate. Sa nu uitam ca Biserica Ortodoxa în timpul asupririi comuniste nu si-a modificat dogmele si morala, nici cultul si nici propria istorie, în vreme ce multi dintre detractorii ei de azi s-au aliniat materialismului stiintific pentru a fi pe placul conducerii superioare de Partid si de Stat.



Biserica Ortodoxa si inchizitorii societatii civile

Daca tortionarii securitatii comuniste, între doua lovituri de secera si ciocan ori una de bocanc, îi gratulau pe preoti cu apelative de genul: mosieri, burghezi, banditi, reactionari, homosexuali ori legionari, corifeii societatii civile de astazi nu se lasa mai prejos, preotimea ortodoxa nefiind altceva decât satane în sutane, turnatori la securitate, fascisti, xenofobi, fundamentalisti, pui de satane, ticalosi în fata carora si cei mai mari ticalosi mor de invidie s.a.md.

Batjocoritori, dispretuitori, ironici, îngâmfati si plini de ura si venin, o mare parte a scribilor din România îsi savureaza cu satisfactie linsajul mediatic declansat împotriva preotimii ortodoxe. E suficient sa fii preot ortodox pentru ca sa fii supus oprobiului public. Daca în comunism eram aruncati în puscarie astazi suntem invitati "la tepe!". Ne amintim cuvintele securistului de serviciu care îl ancheta pe Profesorul Teodor M. Popescu: "Esti legionar pentru ca esti teolog si fiind teolog esti anticomunist, iar a fi anticomunist înseamna a fi legionar!". Aceeasi logica securista functioneaza si azi în rândul inchizitorilor preotilor ortodocsi: "Esti preot ortodox, si fiindca esti preot ortodox esti turnator la Securitate!".

Brutalitatea , vehementa si agresivitatea limbajului, cu care este abordata si tratata preotimea ortodoxa în societatea româneasca contemporana, ne reamintesc de practicile si metodele staliniste de intimidare a Bisericii din vremuri nu de mult apuse, în care manipularea, calomnia, dezinformarea si incitarea la lupta împotriva dusmanului de clasa erau arme consacrate.

Unii dintre detractorii Bisericii Ortodoxe se cred mari specialisti în arta manipularii si diversiunii, dar stângacia mânuirii condeielor si a vorbelor le tradeaza ignoranta si impostura. Multi i-ar dori pe preotii ortodocsi jertfiti pe vechile altare ale cunoasterii si reeducarii de la Pitesti, Aiud, Jilava ori Poarta Alba. Suntem astazi atacati, înjurati, scuipati, detestati, de niste insi rotofei, care se lafaie în redactiile unor ziare sau televiziuni, desi în perioada regimului comunist au adoptat politica strutului, iar acum dupa ce a trecut furtuna, îsi aroga rolul de justitiari ai Bisericii. Unde ne-au fost atunci inchizitorii de astazi? Este regretabil ca tocmai cei care au stat departe de viata Bisericii în perioada comunista îsi aroga acum dreptul de judecatori ai acesteia. Trista ironie!

Pentru neputintele si neîmplinirile Bisericii Ortodoxe din timpul dictaturii si prigoanei comuniste, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române si-a cerut public iertare credinciosilor ei, în chiar primele zile ale anului 1990. Desi a fost permanent hulita si discreditata de dusmanii ei în acesti ani ai libertatii, Biserica Ortodoxa a ramas stâlpul de încredere al multor români, ocupând primele locuri între institutiile Statului în care omul de rând îsi pune nadejdea. Multi dintre inamicii Bisericii nu-si pot explica acest fapt, desi raspunsul este foarte simplu. Preotimea ortodoxa a fost aproape de oameni, de necazurile si bucuriile lor, si în comunism, si în democratie. Chiar cu angajamente la Securitate cei mai multi preoti ortodocsi au încercat sa fie la înaltimea chemarii si misiunii lor. Nu L-au tradat nici pe Hristos si nici pe omul credincios, chiar daca Biserica a fost nevoita sa suporte umilintele Cezarului comunist.

Nu vrem sa ascundem faptul ca si în rândul preotimii ortodoxe exista lichele si uscaturi, caractere josnice si infecte, oameni care sfideaza bunul simt minimal si normele moralei crestine. Au existat fara îndoiala si fete bisericesti care s-au dovedit foarte sensibile si zeloase în a face metanii si ploconeli Securitatii în schimbul asigurarii unor avantaje prea-lumesti pentru ele si progeniturile lor din os popesc! Dar putem oare culpabiliza peste 10.000 de preoti ortodocsi, pentru ca exista în rândul lor si asemenea Iude de circumstanta, care-si tradeaza chemarea si misiunea preoteasca?

Cu toate persecutiile si umilintele la care a fost supusa Biserica Ortodoxa nu a putut fi îngenuncheata de Securitate, la fel cum nu va putea fi darâmata de anumiti indivizi ai societatii civile care pozeaza în moralisti si mari lideri de opinie, desi în acele vremuri erau utecisti si comunisti veritabili.



Prietenii nostri, securistii

Faptul ca statul comunist a controlat Biserica prin Securitate ÔÇô la fel ca toate institutiile statului din vremea respectiva ÔÇô nu ├«nseamna ca preotii au fost niste tradatori ai oamenilor, ci dimpotriva, au fost aproape de oameni, ├«ncerc├ónd sa le sadeasca ├«n suflete credinta si nadejdea ├«n Dumnezeu, ajut├óndu-i si ├«ntarindu-i ├«n fata greutatilor de zi cu zi. Numai niste minti schizofrenice pot crede cu at├óta usurinta ca preotii tradau secretul Tainei Spovedaniei la Securitate. Afirmatia ministrului Iorgulescu ca preotimea ortodoxa a divulgat secretul Spovedaniei trebuia sa atraga dupa sine dovezile pe care dl. ministru s-a bazat, ori, ├«n caz contrar, demisia domniei sale. Asa se ├«nt├ómpla ├«ntr-o democratie autentica sau ├«ntr-o tara normala!

Istoricul Marius Oprea a afirmat foarte limpede ca dosarele preotilor în majoritatea cazurilor sunt de urmarire, nu de turnatorie. Evident ca vom avea si cazuri de preoti colaborationisti, dar pâna ce CNSAS-ul va oferi probe concludente, se cuvine sa acordam, daca nu respect, cel putin prezumtia de nevinovatie, unei categorii sociale care în proportie de 25% a trecut prin puscariile comuniste. Ne-am bucura sa aflam de la CNSAS ca alaturi de aproximativ 2500 de preoti ortodocsi din temnitele comuniste, au fost închisi si 2000 de scriitori disidenti, precum Mircea Dinescu, membru PCR si absolvent de "Stefan Gheorghiu", 2000 de ziaristi, precum Cornel Nistorescu, care a slujit cu mult devotament presa comunista din România lui Ceausescu, 2000 de actori precum Florin Calinescu, care întruchipa în personajele sale nenumarate figuri de ingineri comunisti si utecisti ai societatii socialiste, 2000 de ingineri precum Cristian Tudor Popescu, pasionati de literatura stiintifico- fantastica etc.



Deconspirare selectiva

Din pacate, toata aceasta tevatura a dosariadei scriitorilor, preotilor ori sportivilor, este o diversiune bine ticluita de aceiasi slujitori ai Securitatii, pentru a se evita dosariada politicienilor. Asistam la o deconspirare selectiva, viz├ónd de preferinta personalitati ale societatii civile sau bisericesti. Accentul s-a mutat de la politicieni, la preoti, literati, ziaristi, actori ori sportivi. ├Äntr-o chestiune at├ót de grava precum deconspirarea mecanismelor represiunii comuniste nimeni nu se ├«ntreaba cine spune, de ce spune si ceea ce spune. Totul este o cacealma! La ambiguitatea judecatii opiniei publice pune umarul si neputinta sau incompetenta CNSAS, care de la o zi la alta, da solutii contradictorii care pun ├«n ├«ncurcatura chiar pe membrii Colegiului. N.C. Munteanu atragea atentia ca rapiditatea demersurilor nu da timp evaluarilor obiective. Mediatizarea nu exceleaza prin calitate, ci copleseste prin cantitate. Cunoscutul jurnalist de la Europa libera arata ca efectul pervers al acestei continue demascari si ├«nfierari este o ad├ónca somnolenta etica. Acelasi jurnalist atrage atentia ca, pentru spectatorii dosariadei, cele mai odioase personaje ale regimului trecut sunt turnatorii, ├«nsa nu acestia urmareau, anchetau, terorizau sau omorau, ci ofiterii securitatii. Rom├ónul acumuleaza pasiv stiri ├«n aceasta problematica fara sa sesizeze ca marele absent al acestei povesti este tocmai personajul principal, Securitatea, care a evitat abil sa apara ├«n scena. Securitatea ├«si vede ├«n continuare de treaba. Fostii securisti au fost ├«naintati ├«n grade si pusi lupi de paza la S.R.I. O alta parte dintre securistii care au terorizat, umilit ori ucis, se bucura de pensii care variaza ├«ntre 20 si 40 milioane de lei, iar victimele lor, "se bucura" si ei de pensii ├«ntre 300.000 lei si 1.500.000 lei pe luna. CNSAS-ul a deconspirat putin peste o suta de fosti agenti ai Securitatii, care au facut politie politicaÔÇŽ Unii se bucura de o pensie tihnita, altii au raposat. Altii au servit si mai servesc Patria! Sa nu uitam de zecile de mii de securisti deveniti peste noapte revolutionari. Sa nu uitam de securistii care au umplut Parlamentul Rom├óniei ├«n acesti ultimi 16 ani "democratici". S-au salvat si militienii, judecatorii, procurorii si trepadusii din judeteana de Partid, ori grangurii din Comitetul Central. E curios faptul ca astazi opinia publica nu mai este interesata de tortionarii Securitatii comuniste, ci doar de victimile lor. Uitam prea usor ca Securitatea a creat statul rom├ón postcomunist. Ignoram faptul ca Securitatea a creat ceea ce Stelian Tanase numeste capitalismul securisto-nomenclaturist, sau capitalismul de cumetrie , vorba tovarasului Ion Iliescu. Uitam ca Securitatea a creat Rom├ónia falimentara de azi si ca printre primii capitalisti cei mai multi au fost securisti, pentru ca ei au avut si banii si oportunitatea de a se lansa ├«n afaceri si evident "experienta". Pe buna dreptate N.C. Munteanu constata ca din holda de turnatori nu se mai vede cal, nici calaret si nu se mai vede nici Securitatea. Astazi cei mai multi securisti activi sau retrasi din prima linie se lafaie ├«n vile luxoase, cu pensii astronomice , conduc companii economice, media ori companii occidentale. La ce sa ne asteptam? CNSAS-ul a ├«ncalcat ├«n repetate r├ónduri legea fara sa fie tras la raspundere. Acelasi lucru ├«l fac si membrii Guvernului si nu se ├«nt├ómpla nimic. Totul este un circ ieftin! Securistii pot sa r├óda ├«nca o data de noi ├«n hohote. De ce n-ar face-o, at├óta vreme c├ót o fac pe banii nostri?

Revenind la preotimea ortodoxa e bine ca opinia publica sa realizeze ca nu din cauza Bisericii Ortodoxe Române si a preotilor ei a ajuns România în dezastrul economic si moral de astazi! Daca preotimea în vremea comunismului era la coada societatii, de ce n-ar fi la coada si la deschiderea dosarelor, cum pe buna dreptate spunea scriitorul Dan Ciachir !

Noi ca preoti putem fi înjurati, blamati, scuipati, terfeliti, huliti, ironizati, huiduiti, etc., dar Biserica lui Hristos va dainui pâna la sfârsitul veacurilor si nici portile iadului nu o vor putea birui, cu atât mai putin diatribele snoabe ale unor intelectuali si ziaristi de mâna a doua. Spre deosebire de domniile lor noi am ales sa-L marturisim pe Hristos si în comunism si o facem si acum, în capitalism!

├Än fata valului de ura si calomnie, Biserica Ortodoxa raspunde, asa cum a facut ├«ntotdeauna ├«n trecutul ei istoric, cu binecuv├óntare, smerenie si rabdare, urm├ónd ├«ndemnul Sf├óntului Apostol Pavel: "Ocar├óti fiind, binecuv├óntam; prigoniti fiind, rabdam; defaimati fiind, m├óng├óiem. Ca gunoiul lumii am ajuns, lepadatura tuturorÔÇŽ"( I Corinteni , 4, 12-13). Ar mai fi ceva de spus? Poate doar at├ót: " Sa calomniati bine, tovarasi!


07-07-2008 13:30:19
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Desecretizarea dosarelor preotilor da frisoane in Mitropolia Moldovei

Intrebati daca au colaborat cu Securitatea, unii spun ca nu, altii dau raspunsuri vagi. ÔÇ×Toata lumea a colaborat, dar acum depinde in ce sens a colaboratÔÇť, spune exarhul Clement, adaugind: ÔÇ×Nu-mi mai amintesc, a fost foarte demultÔÇť

Cererea presedintelui Romaniei, Traian Basescu, de desecretizare a dosarelor preotilor care au colaborat cu fosta Securitate a provocat neliniste in Mitropolia Moldovei si Bucovinei. Intrebati ce parere au despre aceasta propunere, toti s-au abtinut sa exprime o opinie, fie ea si personala. Conducerea Mitropoliei nu si-a precizat pina in prezent pozitia fata de subiectul preotilor colaborationisti. ÔÇ×Pozitia Mitropoliei Moldovei si Bucovinei nu difera de cea a PatriarhieiÔÇť, s-a rezumat doar sa spuna pr. Nicolae Dascalu, consilier cultural al Mitropoliei. ÔÇ×Din 1997 incoace, pozitia Sfintului Sinod a ramas aceeasi, de deschidere a dosarelor ierarhilor si ale preotimii, dar aprecierea lor si a faptelor nu este de ordin politic, lumesc, ci bisericescÔÇť, se precizeaza in comunicatul Patriarhiei BOR, mesajul fiind practic acela ca dosarele preotilor trebuie ÔÇ×deconspirateÔÇť doar in sinul Bisericii. Cu toate acestea, colaborarea cu Securitatea a fost recunoscuta public de unii ierarhi din cadrul BOR, printre care IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, si IPS Andrei, arhiepiscop de Alba. ÔÇ×Ziarul de IasiÔÇť a intrebat o serie de prelati daca au colaborat sau nu cu fosta Securitate, mai ales ca fostul sef al acestei institutii de la Iasi, colonelul Constantin Ciurlau, ne-a declarat ca in rindul informatorilor se numarau si multi preoti ieseni.

Exarhul Clement: ÔÇ×Nu numai eu, toata lumea a avut de-a face cu SecuritateaÔÇť

ÔÇ×Printre informatori aveam, bineinteles, si preoti. Nu stiu citi erau pentru ca nu ma ocupam direct de ei, ci aveam sefi de servicii care ii aveau in subordine. Stiu insa ca unii erau constrinsi sa colaboreze cu noiÔÇť, ne-a declarat Constantin Ciurlau, fostul sef al Securitatii Iasi. Intrebarea daca a colaborat sau nu cu fosta Securitate l-a luat pe nepregatite pe preotul arhimandrit Clement Haralamb, exarh administrativ al Sectorului manastiri din cadrul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Dupa citeva secunde de tacere, acesta ne-a raspuns: ÔÇ×Nu numai eu, toata lumea a avut de-a face cu SecuritateaÔÇť. Recunoscind practic ca a colaborat cu Securitatea, arhimandritul Clement nu isi aduce aminte modul in care a cooperat cu ofiterii de Securitate. ÔÇ×Nu-mi mai amintesc, a fost foarte demultÔÇť, a spus preotul, mutind apoi discutia in plan general: ÔÇ×Toata lumea a colaborat, dar acum depinde in ce sens a colaborat. Ei (securistii - n.r.) aveau si ei familii.. Si apropiatii lor erau colaboratori sau erau urmariti... Asa, si in rindul preotilor erau urmariti sau colaboratoriÔÇť. Orice incercare de a afla totusi in ce a constat colaborarea parintelui Clement Haralamb cu fosta Securitate s-a izbit in cele din urma cu un refuz categoric: ÔÇ×Este treaba mea ce am facut si nu ma voi apuca eu acum sa povestesc preseiÔÇť, ne-a spus acesta.

ÔÇ×Noi avem alt statut, si nu pot sa vorbescÔÇť


O reactie plina de neliniste au provocat intrebarile noastre si preotului protopop Constantin Andrei, parohul Bisericii Barboi. El s-a abtinut sa faca orice referire personala vizavi de acest subiect. ÔÇ×Nu pot sa vorbesc in nici un fel. Noi avem alt statut, si nu pot sa vorbesc nici macar in nume personal. Asa a hotarit Arhiepiscopia Iasilor, si ma conformezÔÇť, a spus parintele Andrei. In schimb, desi nascut pe vremea lui Dej, asa cum ne-a marturisit, preotul Nicolae Dascalu, consilier cultural al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, sustine ca nu a colaborat niciodata cu fosta Securitate. ÔÇ×Am prins acele vremuri, dar nu am fost contactat in nici un fel si nici nu am colaborat cu Securitatea. Se pare ca nu le-am stirnit interesulÔÇť, ne-a spus parintele Dascalu. Colaborarea cu Securitatea este negata categoric si de parintele arhimandrit Varlaam Merticariu, vicar administrativ al Mitropoliei. ÔÇ×Cind a venit Revolutia, eu abia terminasem Facultatea. Iar in studentie nu m-au contactat si nu am avut nici un fel de colaborare cu SecuritateaÔÇť, ne-a declarat preotul iesean.

ÔÇ×Pe unii colegi au incercat sa-i racoleze in armataÔÇť


In rindul preotilor din cadrul Diecezei Romano-Catolice Iasi, deconspirarea dosarelor este asteptata cu interes. ÔÇ×Probabil ca au fost colaboratori si din rindul preotilor nostri, dar nu-i stim. Asteptam si noi sa se scoata dosarele. Stiu doar ca pe unii colegi de-ai nostri au incercat sa-i racoleze cind erau in armata, insa acestia au refuzatÔÇť, ne-a spus preotul Cornel Cadar, responsabil de relatiile cu mass-media din cadrul Diecezei, adaugind ca, in ce il priveste, nu a colaborat niciodata cu Securitatea. Preotul catolic a tinut insa sa precizeze ca in cazul in care vor exista preoti dovediti ca fosti colaboratori conducerea Diecezei va lua masuri impotriva acestora. ÔÇ×Cu siguranta ca se vor pedepsi aceste fapte, fie ele chiar si trecute. Masurile vor depinde insa de ce au facut si cit de grave au fost consecintele colaborarii lor cu SecuritateaÔÇť, a specificat preotul Cadar.

Suspiciunile de colaborare cu Securitatea l-au vizat si pe IPS Daniel

Banuielile de colaborare cu fosta Securitate l-au vizat cu ani in urma si pe IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. In 1998, un preot din Neamt, Constantin Tutuianu, a participat la o emisiune televizata in care a spus ca dosarele preotilor ce au colaborat cu Securitatea trebuie facute publice. Invocind apararea prestigiului Bisericii, IPS Daniel i-a interzis ulterior preotului Tutuianu sa mai slujeasca. Sprijinit de enoriasi, acesta a declarat insa independenta bisericii sale fata de Mitropolie, iar intr-un comunicat adoptat de adunarea credinciosilor a spus ca ÔÇ×potrivit unor surse, insusi mitropolitul Daniel a fost ofiter acoperit de securitateÔÇť. Afirmatiile sale nu au fost insa probate pina in acest moment. De altfel, in sinul Bisericii au existat de multe ori acuzatii reciproce privind colaborarea cu Securitatea, acestea referindu-se mai ales la ierarhi care au fost in strainatate in perioada comunista.

ÔÇ×Oastea DomnuluiÔÇť respinge autoritatea BOR pe motivul colaborarii cu Securitatea

Acuzatii de colaborationism la adresa preotilor ortodocsi au venit si din partea gruparii radicale ÔÇ×Oastea DomnuluiÔÇť, care nu vrea sa recunoasca autoritatea Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) tocmai din motivul ca aceasta a colaborat cu Securitatea. Nu de putine ori dupa 1989, preotii au fost acuzati ca au pactizat cu politia politica, presa relatind ca nici PF Teoctist, patriarhul BOR, nu ar fi facut exceptie de la aceasta, o dovada in acest sens fiind si faptul ca fetele bisericesti au cerut sa fie exceptate de la publicarea dosarelor lor. S-a spus ca unii preoti au pus si ei umarul la darimarea unor biserici, dar mai ales ca au contribuit la intemnitarea celor care isi manifestau prea vizibil credinta, printre care si adepti ai ÔÇ×Ostii DomnuluiÔÇť, interzisa de autoritati in 1948 chiar la insistentele Bisericii Ortodoxe. Dupa 1990, BOR si-a dat binecuvintarea pentru activitatea ÔÇ×OstiiÔÇť.


07-07-2008 13:35:56
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Arhiva:
Dinescu: Patriarhia vrea sa amane la nesfarsit deconspirarea preotilor-securisti
Joi, 09 August 2007
"Patriarhia Romana vrea sa amane la nesfarsit deconspirarea preotilor care au colaborat cu Securitatea, in loc sa lamureasca aceasta problema inainte de alegerea noului Patriarh", a declarat Mircea Dinescu, membru al Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS).
Declaratia a fost facuta dupa ce, joi, Patriarhia Romana a anuntat ca va sesiza Colegiul CNSAS in legatura cu afirmatiile lui Mircea Dinescu aparute in presa, privind scrisoarea fostului mitropolit al Ardealului, Antonie Plamadeala,

       
prin care ii cerea lui Ceausescu sa-l faca general.
"Declaratiile mele nu sunt secret de stat. Noi suntem la CNSAS ca sa deconspiram fostii colaboratori ai Securitatii, iar eu imi fac meseria pentru care sunt pus acolo", a spus Mircea Dinescu.
In opinia lui Dinescu, cei de la Patriarhie ar trebui sa fie mai degraba atenti la "gradele din curtea lor" si sa se ocupe de ingrijirea vaduvelor si a orfanilor.
Colegiul CNSAS va analiza dosarele membrilor Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane pana la organizarea alegerii noului Patriarh. Decizia a fost luata in cadrul sedintei de marti a acestui for.



"Sa ma reclame, abia astept! Vor fi surprinsi sa afle ca informatiile pe care le-am dat publicitatii nu le am din vreun dosar de la CNSAS, ci dintr-o cu totul si cu totul alta sursa. Sa ma reclame unde doresc domniile lor", a declarat Mircea Dinescu si pentru Mediafax.
Agentia de stiri aminteste ca Dinescu a declarat unui cotidian central ca un inalt prelat al Bisericii Ortodoxe Romane (BOR), mitropolitul Antonie Plamadeala, intre timp decedat, i-a cerut lui Ceausescu, intr-o scrisoare pe care i-a adresat-o pe vremea comunismului, sa-l avanseze de la gradul de colonel la cel de general.



"Informatia asta a ajuns la mine printr-un prieten care avea o ruda ce se ocupa de Patriarhie, din partea Partidului. Prietenul acesta al meu a vazut pe masa de documente a respectivului membru de familie o scrisoare adresata de Antonie Plamadeala lui Ceausescu si mi-a relatat despre existenta si continutul ei", a precizat Dinescu, pentru Mediafax.
Acesta a mai spus ca scrisoarea i-a fost trimisa lui Ceausescu de inaltul ierarh "inainte de un 23 august", zi de sarbatoare in care Ceausescu facea avansari in grad.
"Cerea acolo, negru pe alb, sa fie avansat la gradul de general pentru ca a stat prea mult timp colonel", a mai spus Dinescu.




Potrivit legii, preotii si ierarhii se numara printre categoriile a caror eventuala colaborare cu Securitatea trebuie verificata in mod automat. Avand in vedere ca alegerea Patriarhului va avea loc pe 12 septembrie, procedurile de verificare vor fi accelerate in cazul inaltilor prelati membri ai Sfantului Sinod.


07-07-2008 13:38:41
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Conform MEDIAFAX:

Azi, CNSAS: lista impresionanta de colaboratori ai Securitatii din rindul inaltilor ierarhi ai BOR

-Pimen - a avut legaturi atit cu Securitatea, cit si cu DIE.

-Cassian Craciun, Episcopul Dunarii de Jos-misiuni in sprijinul DIE.

-Calinic Argatu, episcopul de Arges-colaborator al Securitatii.

-Visarion Rasinareanu, episcopul vicar de Sibiu - racolat de DIE ca persoana de sprijin.

- Episcopul de Husi, Ioachim Mares, vicarul de Arad, Timotei Seviciu, Episcopul Buzaului si Vrancei, Epifanie Norocel - colaboratori ai Securitatii.

-Andreicut, Episcop de Alba-colaborator al Securitatii ca Politiei Politica.

Incepe sa fie tot mai usor sa spunem cine nu a colaborat din BOR cu Securitatea. Si, a propos: BOR, la virful ei, nu a fost o anexa a Securitatii?


07-07-2008 13:40:34
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
ÔÇťMitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu,



a semnat angajamentul cu Securitatea in 3 ianuarie 1950 si de atunci pina in 1988, cu doua scurte intreruperi, a oferit informatii atit despre ÔÇ×dusmanii poporuluiÔÇŁ din tara, cit si despre cei fugiti in strainatate. A avut mai multe nume de cod - ÔÇ×Popa VasileÔÇŁ, ÔÇ×Popescu Ion/IoanÔÇŁ si ÔÇ×Munteanu IoanÔÇŁ.

Caracterizarile facute de ofiterii de legatura sint elogioase si justifica banii si ajutorul discret dat pentru promovarea lui Corneanu in BOR. Ele demonstreaza ca Securitatea l-a ajutat pe Corneanu sa promoveze in ierarhia bisericeasca. Intr-o adresa din 1953, ofiterul de legatura le recomanda mai-marilor sai sa-si dea avizul pentru numirea lui Corneanu ca vicar al Episcopiei Aradului ÔÇ×deoarece este cunoscut ca un element atasat care a sprijinit in diverse probleme organele noastre. Fata de aceasta situatie rugam, daca este posibil, sa interveniti pe linga Departamentul Cultelor ca acesta sa fie numit in functia respectivaÔÇŁ. Rezolutia este afirmativa: ÔÇ×S-a vorbit cu Departamentul in acest sens si a promis ca va rezolva problemaÔÇŽÔÇŁ.

Tot Securitatea l-a ajutat sa ajunga si mitropolit al Banatului, in 1962, asa cum rezulta din alta caracterizare, din 1963. Ofiterul vorbeste despre ÔÇ×dragostea ce a dovedit-o (Corneanu - n.r.) in munca informativa si fata de organele noastre, precum si atasamentul ce l-a dovedit fata de regimul democrat popular din RPRÔÇŁ. Iar ca ÔÇ×urmare a atitudinii sale pozitive atit cu organele Securitatii, cit si cu organele Departamentului Cultelor, precum si cele administrative locale (regiunea Banat), in anul 1962, Corneanu a fost promovat in functia de mitropolit al BanatuluiÔÇŁ, se mai spune in caracterizarea din ÔÇś63. Mai mult, Corneanu ÔÇ×se manifesta ca unul ce nu crede in preceptele si dogmele bisericesti, fiind convins ca Biserica a fost intotdeauna un mijloc de inselare a maselor populareÔÇŽ A rezultat ca s-a preocupat de studiul stiintei marxist-leniniste si de insusirea ei, ce l-au facut sa fie convins de netemeinicia dogmelor pe care inca mai trebuie sa le ┬źapere┬╗ si in acelasi timp sa isi dea seama perfect ca viitorul nu poate apartine decit comunismuluiÔÇŁ. In 1965, o alta caracterizare enumera cele mai importante momente din cariera de turnator a mitropolitului. In principal, Corneanu ÔÇ×a fost folosit pentru reducerea activitatii religioase in eparhia Banatului, indicindu-i-se si luind o serie de masuri in acest sensÔÇŁ. Masurile la care face trimitere ofiterul de Securitate se refera la ÔÇ×comasarea unor parohii si reducerea numarului de preoti, reducerea numarului de studenti ai Seminarului Teologic Caransebes, combaterea si anihilarea sectelor ilegale si limitarea activitatii celor legaleÔÇŁ, printre care si a preotilor greco-catolici. Mai mult, respectivul document mentioneaza un numar de 32 de persoane aflate in atentia Securitatii si pe care le-ar fi turnat Corneanu.

Din notele aflate la dosar reiese ca mitropolitul si-a turnat mai multi colegi preoti, precum cel din Maureni, judetul Caras-Severin, si cel din Visag, judetul Timis. Ambii se faceau vinovati in ochii regimului fiindca erau de partea preotului Gheorghe Calciu-Dumitreasa, in acea vreme detinut politic. Dintr-o alta nota, data in 1982, reiese ca Nicolae Corneanu a ajutat Securitatea sa-i ÔÇ×depistezeÔÇŁ si sa-i ÔÇ×neutralizezeÔÇŁ. Corneanu il toarna pe unul dintre acesti preoti ca vrea sa fuga in SUA fiindca era nemultumit de fariseismul unor inalte fete bisericesti care nu au luat niciodata atitudine in fata represiunii comuniste. Cel dat pe mina Securitatii era nemultumit ca ÔÇ×Biserica Ortodoxa Romana nu isi indeplineste misiunea de a lupta contra ateismului, iar preotimea este decazuta, interesata doar de cistig banesc si inconstientaÔÇŽ Nici chiar Patriarhul nu s-a ridicat in apararea preotului martir Calciu si nu a protestat la adresa darimarii Bisericii Enei din BucurestiÔÇŁ. In finalul notei date despre acest preot de tara, Corneanu mentioneaza ca, desi a avut o discutie cu impricinatul, ÔÇ×convorbirea s-a incheiat fara nici o perspectiva de recuperareÔÇŁ a acestuia.

O alta caracterizare, din 1963, dovedeste ca Nicolae Corneanu a avut si misiunea de a-l spiona si de a-l influenta pe Patriarhul Iustinian Marina: ÔÇ×Totodata, agentul a mai fost folosit pentru influentarea directa a sefului Bisericii Ortodoxe in contactele pe care le are cu acesta si de a ne sesiza toate aspectele care se desprind din comportarea pe care o are PatriarhulÔÇŁ.

Cit priveste activitatea sa externa, Corneanu a dat declaratii despre membrii delegatiilor bisericesti care se deplasau in strainatate, a fost folosit pentru discreditarea preotului Calciu Dumitreasa si a cules informatii despre strainii pe care i-a cunoscut in timpul vizitelor.

In dosar exista si informatii despre sumele primite de Corneanu pentru notele date. Astfel, intre 1951 si 1959, el a incasat 44.375 de leiÔÇŁ.


07-07-2008 13:46:37
   
?? onoyoko
Cont Sters

Inregistat: 10-09-2007
Mesaje: 752
Vai de capul lor de popi jegosi si labagii. Isi spun "preafericitul" ,cand oamenii rabda de foame ei sunt fericiti ! Normal ca nu vor ca oamenii sa se detepte,ca sa nu cumva sa vada cat sunt ei de avari,ce vile si ce masini au "preafericitii" . Se hranesc cu prostia "crestinilor" carora le dau in fiecare zi cate o sarbatoare cu "cruce rosie" sau cu " cruce neagra" . Sa vina fraierii la biserica pentru ai imbogatii pe ei,nemernicii de popi.

07-07-2008 22:49:39
   
?? Xtremul
Cont Sters

Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669
<<In dosar exista si informatii despre sumele primite de Corneanu pentru notele date. Astfel, intre 1951 si 1959, el a incasat 44.375 de leiÔÇŁ.>>

Aoileu, pacatoshi vanduti... erau chiar BANI GREI pe vremea aia... :x un salariu mediu era de 4-500 de lei !!! :(


07-07-2008 22:55:13
   
?? Xtremul
Cont Sters

Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669
<< Mai mult, Corneanu ÔÇ×se manifesta ca unul ce nu crede in preceptele si dogmele bisericesti, fiind convins ca Biserica a fost intotdeauna un mijloc de inselare a maselor populareÔÇŽ A rezultat ca s-a preocupat de studiul stiintei marxist-leniniste si de insusirea ei, ce l-au facut sa fie convins de netemeinicia dogmelor pe care inca mai trebuie sa le ┬źapere┬╗ si in acelasi timp sa isi dea seama perfect ca viitorul nu poate apartine decit comunismuluiÔÇŁ. >>

Marturisirea asta a veneticului :D chiar mi se pare absolut sincera, hihihi ;) :D:D
(Corneanu-i sigur infratit cu al' cu COARNE... ;) - si nu doar el :x)

Ultima modificare facuta de Xtremul (07-07-2008 22:59:52)


07-07-2008 22:57:40
   
?? onoyoko
Cont Sters

Inregistat: 10-09-2007
Mesaje: 752
Dupa cum vad in poza aia,cred ca tocmai avea o 'sfanta erectie " pe care incerca sa o camufleze.

07-07-2008 23:11:35
   
SandieShaw
Femeie

Moderator

Inregistat: 15-11-2005
Mesaje: 4000

CIUDATUL SA a scris:

DESPRE MORTZI NUMAI DE BINE DAR CAND APARE SHI DIVA FRAIERITOARE DE EVREI BOGATZI PARCA NU POT SA MA ABTZIN ....

Aici se cuvine sa fac o paranteza: una din primele lui secretare in postura de consilier prezidential a fost actuala vedeta de televiziune Mihaela Radulescu, care a descins in Bucuresti din nordul sarac al Moldovei direct in cabinetul lui Dan Iosif. Gurile rele spun ca Mihaela Radulescu a fost pentru Dan Iosif o foarte, foarte apropiata secretara.



Unii au intilnit-o in perioada '90 la Ambasada Americana, ca fonctionera...hopa!!!! axa Siberia-Washington se latareste astfel prin dessous-urile tutei Radulescu, care face pe tuta ingenua doar pe sticla, altfel e hiena sireata rrauu!


07-07-2008 23:42:29
   
SandieShaw
Femeie

Moderator

Inregistat: 15-11-2005
Mesaje: 4000

CIUDATUL SA a scris:

Conform MEDIAFAX:

Azi, CNSAS: lista impresionanta de colaboratori ai Securitatii din rindul inaltilor ierarhi ai BOR

-Pimen - a avut legaturi atit cu Securitatea, cit si cu DIE.

-Cassian Craciun, Episcopul Dunarii de Jos-misiuni in sprijinul DIE.

-Calinic Argatu, episcopul de Arges-colaborator al Securitatii.

-Visarion Rasinareanu, episcopul vicar de Sibiu - racolat de DIE ca persoana de sprijin.

- Episcopul de Husi, Ioachim Mares, vicarul de Arad, Timotei Seviciu, Episcopul Buzaului si Vrancei, Epifanie Norocel - colaboratori ai Securitatii.

-Andreicut, Episcop de Alba-colaborator al Securitatii ca Politiei Politica.

Incepe sa fie tot mai usor sa spunem cine nu a colaborat din BOR cu Securitatea. Si, a propos: BOR, la virful ei, nu a fost o anexa a Securitatii?


Asta e un volet; daca s-ar lua la puricat toti sefii si functionarii (Statului!!!) de la Secretariatul de Stat pentru Culte - cei infipti dinainte de 89 ca cei de dupa sint fiantati din alte surse :D:D - ghici ciuperca ce-i?


07-07-2008 23:45:59
   
?? Carol38
Cont Sters

Inregistat: 16-02-2008
Mesaje: 627
Onoyoko o intrebare ,ca venii vorba pe aici de popi ,ai futut vreo data un preafericit din asta....intrebam si eu,ca astia au bani nu gluma

08-07-2008 00:02:01
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Sunt putzini cei ce stiu ca de fapt balamuta a facut parte din grupul de fatuci  format de SRI in vederea folosirii lor pe post de ghizi pentru delegatziile straine , de aici a fost remarcata de defunctul shi a fost propulsata in postul de consilier personalsubbirou.  Cu toate ca foarte putzini sunt cei care-i cunosc propteaua ce a propulsat-o este foarte ushor de dedus. tzinand cont ca domnishorica venea pe relatzia Roman-Iashi (nu ma refer la Roman evreul, prietenul matali :D) ...acu stau sa ma gandesc oare asaltul shi cucerirea redutei evreieshti Elan a fost o comanda sau un interes personal ?...poate amandoua ....imbinarea placutului cu utilul !!!!! :D:D:D .....multzumita doamna ?...sau trebuia sa ma sparg mai tare ? :D:D:D
SandieShaw a scris:


CIUDATUL SA a scris:

DESPRE MORTZI NUMAI DE BINE DAR CAND APARE SHI DIVA FRAIERITOARE DE EVREI BOGATZI PARCA NU POT SA MA ABTZIN ....

Aici se cuvine sa fac o paranteza: una din primele lui secretare in postura de consilier prezidential a fost actuala vedeta de televiziune Mihaela Radulescu, care a descins in Bucuresti din nordul sarac al Moldovei direct in cabinetul lui Dan Iosif. Gurile rele spun ca Mihaela Radulescu a fost pentru Dan Iosif o foarte, foarte apropiata secretara.



Unii au intilnit-o in perioada '90 la Ambasada Americana, ca fonctionera...hopa!!!! axa Siberia-Washington se latareste astfel prin dessous-urile tutei Radulescu, care face pe tuta ingenua doar pe sticla, altfel e hiena sireata rrauu!


Ultima modificare facuta de CIUDATUL SA (08-07-2008 00:53:35)


08-07-2008 00:50:47
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Ce ciuperca doamna ca-i bartai ciupercoiu plin de spori !!!!! :D:D:D
SandieShaw a scris:


CIUDATUL SA a scris:

Conform MEDIAFAX:

Azi, CNSAS: lista impresionanta de colaboratori ai Securitatii din rindul inaltilor ierarhi ai BOR

-Pimen - a avut legaturi atit cu Securitatea, cit si cu DIE.

-Cassian Craciun, Episcopul Dunarii de Jos-misiuni in sprijinul DIE.

-Calinic Argatu, episcopul de Arges-colaborator al Securitatii.

-Visarion Rasinareanu, episcopul vicar de Sibiu - racolat de DIE ca persoana de sprijin.

- Episcopul de Husi, Ioachim Mares, vicarul de Arad, Timotei Seviciu, Episcopul Buzaului si Vrancei, Epifanie Norocel - colaboratori ai Securitatii.

-Andreicut, Episcop de Alba-colaborator al Securitatii ca Politiei Politica.

Incepe sa fie tot mai usor sa spunem cine nu a colaborat din BOR cu Securitatea. Si, a propos: BOR, la virful ei, nu a fost o anexa a Securitatii?


Asta e un volet; daca s-ar lua la puricat toti sefii si functionarii (Statului!!!) de la Secretariatul de Stat pentru Culte - cei infipti dinainte de 89 ca cei de dupa sint fiantati din alte surse :D:D - ghici ciuperca ce-i?


08-07-2008 00:57:25
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Aaaaaaaaaa shi uitasem .....acu de curand  eram post  ca aveam nishte treaba shi m-am trezit cu diva in fatza ochilor ....se pare ca ultimile operatziuni esteticiste au cam inceput sa cedeze .....i-o fi dat doctorul garantzie la operatzie ? :D:D:D

08-07-2008 01:08:31
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Hai daca a vorbit de popi sa vorbim de poshta ca tot cu p de la biserica mamii lor de nenorocitzi ca numai pe furaciuni sunt pushi !

Afaceri imobiliare si inginerii financiare dubioase la Posta Romana20 Octombrie 2006

Seful Companiei Nationale Posta Romana, Dan Mihai Toader, a incheiat recent un contract imobiliar cu ÔÇťaromeÔÇŁ penale, extrem de dezavantajos pentru compania de stat aflata in prag de privatizare ÔÇô se arata intr-un articol aparut in ÔÇťCurentulÔÇŁ (19 octombrie). Incurajat de faptul ca autoritatile nu au reactionat, Toader a decis in 19 septembrie a.c. ca Posta sa-si majoreze, printr-o inginerie imobiliara, participarea la majorarea capitalului social al Imopost Development SA - afacere despre care, acum cateva luni, sotia lui Toader sustinea ca ar fi controlata prin intermediul unui off-shore de seful Postei si de catre amicul acestuia, afaceristul Sorin Creteanu. Documentele oficiale arata ca pentru a mari zestrea Imopost Development SA, Toader a agreat sa puna la bataie un imobil extrem de scump, situat in buricul Capitalei si aflat in proprietatea Postei. Transferul imobiliar, aparent legal, ascunde insa anumite aspecte financiare care arata ca scopul principal urmarit nu a fost nicidecum beneficiul Postei ÔÇô comenteaza publicatia. Imobilul din strada Matei Millo nr. 10 (imobil format din subsol, parter, patru etaje si mansarda, situat in zona Piata Palatului, vizavi de Autoritatea Nationala a Vamilor) avand o suprafata construita desfasurata de peste 4.324 mp si o bucata de teren de 1.697 mp, valorand doar 6.548.680 RON (echivalent a 1.855.150 euro), a fost aportat de Posta Romana firmei Imopost Development. Pentru a "justifica" subevaluarea imobilului respectiv si a terenului aferent acestuia, Toader a intocmit un raport de evaluare realizat de Vision Financial Brokerage Company SRL Bucuresti la 29 august a.c, raport care precizeaza, insa, foarte clar faptul ca evaluarea proprietatii imobiliare apartinand Postei la suma de numai 1.855.150 euro s-a facut in ipoteza demolarii constructiilor. Deci Toader a gasit de cuviinta sa majoreze participarea Postei la afacerea Imopost Development SA, fara a lua in calcul valoarea de piata a imobilului construit in Matei Millo, ci doar pe cea a suprafetei de teren. La inceputul anului 2005, imediat dupa ce "managerul faliment" Dan Mihai Toader a fost numit la sefia Companiei Nationale Posta Romana (CNPR), Posta Romana s-a asociat, fara licitatie, cu ComNord SA, agreand ca in vederea construirii unui hotel/centru de afaceri sa puna la bataie un teren de lux situat pe Calea Victoriei, plus suma de 40 milioane de euro. Datele oficiale arata ca la momentul constituirii Imopost Development SA, desi venise practic cu zestrea cea mai mare, Posta a detinut doar 32,954% din respectiva companie. Alaturi de Posta, in structura initiala a actionarilor Imopost Development au figurat ca actionari SC Procema - Institut de Cercetare, Proiectare si Productie Experimentala in Domeniul Constructiilor si al Materialelor de Constructii SA - 66,37%, Marilena-Simona Creteanu (0,000188%) si SC ComNord SA (companie in care apar ca actionari Sorin Creteanu - 57,49%, Tivichi Stere - 6,14% si Naveco Limited - 33,35%, despre care sotia lui Mihai Toader dezvaluia ca ar fi un off-shore cipriot). Pe de alta parte, datele ORNC arata ca in spatele actionarului majoritar al Imopost Development SA, Procema SA, se regasesc actionarii ComNord SA (Tivichi Stere), in vreme ce Marilena-Simona Creteanu detine - ca persoana fizica - o groaza de participatii la companii legate de Sorin Creteanu, mentioneaza ÔÇťCurentulÔÇŁ. Incurajat ca nimeni nu l-a intrebat despre asocierea cu ComNord SA, Dan Mihai Toader a decis, in 19 septembrie a.c., ca Posta sa-si majoreze, printr-o inginerie, participarea la majorarea capitalului social al Imopost Development SA. "Curentul" a atras de mai multe ori atentia asupra faptului ca asocierea Postei la Imopost Development SA are si o alta problema, legata de situatia juridica a imobilului din Calea Victoriei 133-135, aportat initial de Posta. Cladirea respectiva, fost sediu al Ministerului Constructiilor si nefolosita din cauza gradului ridicat de risc seismic, a fost cedata la 10 iulie 1996, prin HG nr. 550 din administrarea Municipalitatii in cea a Regiei Autonome Posa Romana. In 2002, fostul ministru al comunicatiilor, Dan Nica, a emis un Certificat de Atestare a Proprietatii care a "batut in cuie" faptul ca imobilul din Calea Victoriei 133-135 ar apartine Postei. Noua ani mai tarziu, in iunie 2005, din motive inca necunoscute, Posta a mai primit in concesiune de la Consiliul Local al Municipiului Bucuresti ÔÇô prin Decizia 460.382/10 iunie 2005 ÔÇô un teren de 8.216 mp aflat in vecinatatea cladirii din Calea Victoriei 133-135. Pana acum nimeni nu a putut explica logic de ce Posta are nevoie sa intre in afaceri imobiliare, in conditiile in care compania isi externalizeaza chiar si activitati principale, releva cotidianul citat.


08-07-2008 07:50:05
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Dedesubturile afacerii Posta in care sunt cercetati ministrii Chiuariu si Nagy

Documente:

   Hotararea de Guvern 377 din 2007 a atras atentia DNA
(18.09.2007) DOC


Batalia pentru un hectar de teren in inima Capitalei a inceput in urma cu cel putin cinci ani, dar afacerea a obtinut toate stampilele abia in primavara lui 2007. Pe fir au intrat procurorii anticoruptie, semn ca nu toate stampilele ofera garantia legalitatii. In ecuatia afacerii intra Posta Romana, o companie controlata de investitori privati (Imopost) si Guvernul.

Pentru terenul din Calea Victoriei s-au batut sub guvernarea Nastase si Alexandru Bittner, Fathi Taher si alte grupuri de interese, dar in final a castigat, sub Tariceanu, omul de afaceri Sorin Creteanu. Dincolo de acuzatiile unor politicieni, exista hartii si acte oficiale care vorbesc singure.


Santierul de pe Calea Victoriei
Foto: depozituldesex.ro


Iar ele par sa repete o idee simpla: cele mai bune afaceri se fac tot cu statul, din moment ce un teren evaluat ieri la doar cateva milioane de euro bate azi spre zeci de milioane bune. Pe tot parcursul documentarii, oficialii DNA au refuzat sa faca vreo declaratie.

Ideile principale:

- Procurorii anticoruptie au cerut la Cotroceni ineperea umaririi penale in asa numitul dosar "Posta" impotriva ministrulului Justitiei, Tudor Chiuariu si a fostului ministru al comunicatiilor, Zsolt Nagy.
- Chiuariu este cercetat pentru un controversat aviz pozitiv acordat unei hotarari de guvern al carei initiator a fost Nagy.
- Prin hotararea 377 din aprilie 2007, un teren de 1 hectar de pe Calea Victoriei era retras discret din domeniul public al statului. Aici se afla cheia ÔÇ×afacerii Posta.ÔÇŁ
- Cazul pune in discutie dreptul Postei de a intra ca asociat intr-o firma privata cu terenul situat pe Calea Victoriei 133-135.
- Traseul birocratic al afacerii arata un lant de functionari si demnitari ale caror semnaturi au consfintit introducerea terenului in afacerea controlata de Creteanu.

Citeste si:

Parteneriatele beneficiarului Sorin Creteanu

Afacerea a intrat in atentia DNA pentru ca terenul era ÔÇťproprietate publicaÔÇŁ- deci nu putea fi inclus in parteneriat. In plus, terenul a fost introdus in firma mixta cu o valoare de aproximativ 5 milioane de euro, desi pretul pietei era la data asocierii mult mai mare.

Seful Postei, Dan Mihai Toader, spune ca acuzatiile tin de un ÔÇťjoc politicÔÇŁ, ca avea dreptul de a pune terenul in asocierea si ca afacerea va fi profitabila pentru institutia pe care o conduce.

Palatul Victoria scoate un cuvant cheie din actele oficiale

27 aprilie 2007. Guvernul emite o hotarare care modifica un act de acelasi tip din 1996. Imobilul de pe Calea Victoriei 135 era calificat, in hotararea din 1996, drept ÔÇťproprietate a statuluiÔÇŁ. Despre acelasi imobil se adauga, in hotararea din 2007: ÔÇťnu avea destinatie publica si nu era afectat vreunui uz sau interes publicÔÇŁ.

Proiectul fusese respins de seful directiei de avizare din Ministerul Justitiei, Alina Vrabie. Potrivit unor relatari din presa, ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu i-a cerut sa modifice avizul negativ intr-unul pozitiv, insa Vrabie a refuzat si a demisionat. Chiuariu a cerut un al doilea aviz unui alt consilier. De aceasta data, hotararea a primit aviz favorabil.

depozituldesex.ro a cerut de la Ministerul Justitiei cele doua avize (atit pe cel pozitiv, cit si pe cel negativ), insa raspunsul oficial a fost ca ministrul Chiuariu a avizat Hotarirea de Guvern in baza documentatiei Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. Iata raspunsul integral al MJ la cererea depozituldesex.ro:

Avizarea HG nr. 377/2007 s-a facut cu respectarea prevederilor legale, in baza documentatiei inaintate de initiatorul Hotararii de Guvern, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. Nota de fundamentare a HG nr. 377/2007 a fost intocmita de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.

[c:2:d]In 1996, imobilul, fost sediu al Ministerului Industriei Constructiilor de Masini din perioada comunista, fusese transmis din administrarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti in administrarea Postei Romane, ca ÔÇťproprietate publica a statuluiÔÇŁ. Si acum, atentie la un cuvant.

In 2007, imobilul devine doar ÔÇťproprietate a statuluiÔÇŁ iar cuvantul ÔÇťpublicaÔÇŁ dispare in neant. Guvernul sustine ca a dorit sa elimine o ambiguitate, intrucat, oricum printr-o hotarare de reorganizare a Postei, din 1998, subiectul fusese transat.

Actul invocat prevedea ca Posta nu are in administrare bunuri din domeniul public al statului si ca preia in proprietate acele bunuri pe care le avea in administrare si care se aflau in domeniul privat.

Dar aici lucrurile nu se prea leaga. Cu doi in urma, Posta preluase ÔÇťin administrareÔÇŁ un imobil definit drept ÔÇťproprietate publicaÔÇŁ.

Conform legislatiei, inclusiv Constitutia, acest tip de proprietate nu poate fi instrainat, iar schimbarea statutului in ÔÇťproprietate privataÔÇŁ se face printr-o hotarare explicita a Guvernului: ÔÇťse trece din domeniul public in domeniul privat....ÔÇŁ.

In plus, in motivatia Guvernului nu se regaseste si urmatorul paragraf al hotararii din 1998: ÔÇťPosta Romana, la data infiintarii, este proprietara tuturor imobilelor aflate in patrimoniul Regiei Autonome "Posta Romana", cu exceptia celor dobandite cu alt titluÔÇŁ.

Acest paragraf face urmatoarea distinctie: unele erau bunuri-proprietate si altele cele primite in administrare, iar din acte reiese ca imobilul din Calea Victoriei era ÔÇťin administrareÔÇŁ, ne-a spus un membru al unei case de avocatura, care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Ceea ce inseamna ca terenul nu era proprietatea Postei.

Asadar, toate aceste artificii juridice ar fi urmarit, potrivit unor specialisti, tocmai legalizarea acestui transfer, din ÔÇťpublicÔÇŁ in ÔÇťprivatÔÇŁ.

[c:3:s]Dan Mihai Toader, seful Postei, ne-a declarat: ÔÇťImobilul a intrat in proprietatea Postei in 1998. Totul a fost o scapare, nu a fost niciodata domeniu public acolo, lucru certificat de Ministerul Economiei si FinantelorÔÇŁ.

Hotararea din aprilie 2007, care subliniaza ca imobilul din Calea Victoriei nu ar fi avut niciodata destinatie publica, a fost semnata de premierul Calin Popescu-Tariceanu, au contrasemnat ministrul Comunicatiilor, Zsolt Naghi (initiator), ministerul Economiei, Varujan Vosganian. Aviz: ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu.

Chiliman s-a miscat mai repede ca Tariceanu

ÔÇó Cu numai o luna inainte ca Guvernul sa aprobe hotararea, in birourile Primariei sectorului 1, de pe Banu Manta, se emitea o autorizatia de constructie si de santier (12 martie 2007). In februarie, primaria eliberase si un certificat de urbanism
ÔÇó Semnatar: primarul Andrei Chiliman. Beneficiar: Imopost Developments SA, firma rezultata din asocierea dintre Posta Romana (actionar minoritar) si companiile private Comnord SA si Procema SA, ambele controlate de Sorin Creteanu, om de afaceri.
ÔÇó Obiectivul: bloc de 18 etaje, in forma de L, cu hotel si birouri. Locatia: Calea Victoriei 133-135, cu denumirea ÔÇťComplex VictoriaÔÇŁ.
ÔÇó Proiectant si antreprenor: Procema. Valoarea investitiei: nedeterminata , incluzand un credit de 43 de milioane de euro de la Piraeus Bank.
ÔÇó Suprafata: aproximativ 10.000 de metri patrati proveniti de la Posta.
ÔÇó Terenul (cu imobilul vechi) a fost adus de compania de stat, in 2005, ca aport la capitalul social, la firma mixta fondata cu Comnord si Procema.

Asadar, terenul intrase in circuitul unei afaceri private inainte ca Guvernul sa elimine ÔÇťambiguitatileÔÇŁ. Autorizatiile au fost emise de primaria de sectorul 1 in luna martie si poarta semnatura primarului Andrei Chiliman, or, hotararea de guvern a venit o luna mai tarziu. Pentru eliberarea documentelor, trebuia o dovada a dreptului de proprietate.

Juristii primariei au primit de la Imopost un dosar a carui piesa de rezistenta era un ÔÇťcertificat de atestare a dreptului de proprietateÔÇŁ, emis de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor in anul 2002. Semnatar: ministrul Dan Nica, potrivit legislatiei.

Documentul se baza pe o lege, doua hotarari de guvern si o ordonanta de urgenta, emise in perioada 1990-1998. Aceste acte normative stabileau ca ministerul de resort ÔÇťdeterminaÔÇŁ terenurile din patrimoniul societatii de stat necesare pentru ca acestea sa-si desfasoare activitatea.

Prevederea nu se aplica bunurilor din domeniul public, arata HG 834 din 1991. Ministerul Comunicatiilor a emis, insa, certificatul. Dan Nica, acum parlamentar al PSD, nu a raspuns apelurilor depozituldesex.ro pentru a comenta.

De la Judecatorie la Primarie

Inainte de a ajunge in dosarul pentru autorizatie, documentul ministerului a trecut de intabulare la Judecatoria sectorului 1, dupa care a devenit ÔÇťprobaÔÇŁ la infiintarea Imopost (in 2005).

Terenul a fost radiat de la Posta (pentru a fi trecut la Imopost) cu titlul de ÔÇťproprietate privata a PosteiÔÇŁ si chiar asa a fost intabulat la noua firma de judecatoria sectorului 1, conform documentelor depuse la dosarul pentru autorizatie. Ulterior, ÔÇťin cererea de autorizare, nu apare nimic legat de statutul de 'proprietate publica' sau 'proprietate privata a statului'.
Daca am fi avut vreo notificare, am fi cerut mai multe detaliiÔÇŁ, ne-a declarat seful Directiei Juridice din primarie, Alexandru Moldoveanu.

Anterior numeroaselor maini prin care au trecut aceste documente-de la Judecatorie pana la Primarie si Guvern- mai multe ziare au semnalat problema. La 11 mai 2005, ÔÇťZiuaÔÇŁ arata ca terenul nu a fost scos niciodata din randul proprietatilor publice ale statului.

In septembrie 2007, DNA deschide o ancheta privind asocierea Postei Romane in Imopost, iar la 25 aprilie, ziua hotararii de Guvern, procurorii extind verificarile cu privire la modul in care imobilul din Calea Victoriei, ÔÇťdefinit ca proprietate publica a statuluiÔÇŁ, a fost constitutit de Posta ca aport la capitalul social al Imopost Developments.


Panoul constructorului de pe Victoriei
Foto: depozituldesex.ro


ÔÇťTroculÔÇŁ

Mai e o varianta: seful Postei spune ca imobilul a fost luat ÔÇťla schimbÔÇŁ cu fostul Palat al Postelor de pe Calea Victoriei 12. In 2002, Posta revendica acea cladire (in care se afla Muzeul National de Istorie) in baza legii privind retrocedarea imobilelor nationalizate. Intelegerea privind ÔÇťschimbulÔÇŁ evocat de Toader nu se regaseste in niciun document.

Actele postate pe site-ul Primariei Bucuresti arata ca solicitarea de retrocedare (13 noiembrie 2001) a fost respinsa la 26 septembrie 2005, printr-o dispozitie semnata de primarul Adriean Videanu, fiindca institutiile de stat nu beneficiau de dispozitiile legii 10. Si o solicitare a Romtelecom (din 2002), pentru acelasi imobil, a fost respinsa.

Societatea era inca detinuta, in comun, de grecii de la OTE si de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei, condus atunci de acelasi Dan Nica.

Lupte grele sub Guvernul Nastase

Tot in anul 2002, data la care ar fi avut loc ÔÇťtroculÔÇŁ evocat de Toader, ministerul lui Nica emitea certificatul de atestare a dreptului de proprietate al Postei asupra imobilului si terenului din Calea Victoriei.

In paralel, in timp ce oamenii statului incercau sa cimenteze dreptul de proprietate al Postei, in jurul Cabinetului PSD, condus de Adrian Nastase, aparusera investitori interesati de teren. Fostul primar al sectorului 1, Vasile Gherasim, a spus pentru HotNews ca stia de intentia grupului Marriot, controlat de omul de afaceri Fathi Taher, de a construi un hotel pe acel teren.

ÔÇťIn 2004, eu stiam ca se face Marriot, asa auzisemÔÇŁ. Cozmin Gusa confirma: ÔÇťDa, era interesat si Taher. Stiu ca oamenii lui Adrian Nastase voiau sa preia, inclusiv Alex Bittner. Erau mai multe grupuri interesateÔÇŁ.
Ulterior, la licitatia din 2005 pentru fondarea Imopost s-au prezentat-spune Toader- ÔÇť6-7 firmeÔÇŁ, dintre care s-au calificat in faza urmatoare Procema (Creteanu), Triumf Construct (controlata de omul de afaceri Mohammad Murad) si Cominco SA (la care a activat in trecut si PSD-istul Serban Mihailescu). Prima a castigat.

Negocieri pentru un hotel de cinci stele

Cu un an inainte se terminase operatiunea de evacuare a cladirii din cauza riscului seismic, isi aminteste Vasile Gherasim. Dupa ce, in anii 90, era sediu de partide si de posturi de radio, in imobilul de pe Calea Victoriei, fost Minister al Industriei Constructiei de Masini, mai stateau cu chirie la stat firme si organizatii non-guvernamentale.

Acestea au parasit cladirea, care a fost demolata la inceputul anului 2007. Cost: 2 milioane de euro, afirma Toader.

Constructia Imopost a inceput in urma cu cateva luni. Ce se va intampla insa daca se constata ca terenul era proprietate publica? ÔÇťProcurorul, ca reprezentant al statului, poate cere constatarea nulitatii unor acte, iar instanta, adica judecatoria, ii poate da dreptateÔÇŁ, a declarat avocatul consultat de depozituldesex.ro.

Consecinta ar fi reluarea intregii proceduri parcurse, in cativa ani, de Posta Romana si firmele private implicate, a adaugat sursa citata. Toader spune ca e imposibil. ÔÇťAr genera prejudicii imense statului romanÔÇŁ.

Seful Postei, care a recunoscut ca a fost audiat la DNA in luna aprilie a acestui an, mai spune ca Imopost e in negocieri avansate cu lantul Starwood Hotels, pentru ca hotelul construit pe controversatul teren sa fie unul de cinci stele, ÔÇťLe MeridienÔÇŁ.


08-07-2008 07:53:05
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Chiuariu asta nu cumva este baietzelul ala de era fetitza lu Relu Fenechiu .......excroc de marca un randul deputatziei romaneshti ?

08-07-2008 07:54:59
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
In general guzganul este un animal de culoare cenushie ....in Romania exista insa inca in viatza un guzgan mutant GUZGAN MUTANT...ia sa vedem cam ce apucaturi are acesta:



Mafia araba a fost adusa in Guvern de Hrebenciuc


Omul de legatura era Viorel Hrebenciuc, secretar general al guvernului Vacaroiu

Hrebenciuc l-a angajat pe post de consilier al sau pe Kemal Kader, dind acces la documente secrete unei "iscoade" a lui Yasser Arafat

Desi Omar Hayssam era cunoscut de acum 10 ani ca fiind un infractor periculos, el n-a ajuns in puscarie, ci in PSD

Pitulescu povesteste cum a ajuns Kemal Kader, unul dintre oamenii liderului palestinian Yasser Arafat, sa detina functia de consilier al lui Hrebenciuc pe vremea cind acesta era secretar general al guvernului Vacaroiu. Din pozitia respectiva, Kader a avut acces la documente secrete.

Fostul sef al politiei a scris, in 1997, o carte in care prezenta amanuntit modul de operare al bandelor de crima organizata din Romania, printre care si cele arabe.

Pitulescu crede ca, daca autoritatile judiciare si serviciile secrete luau in considerare cele prezentate in carte, nu se ajungea la situatia in care mafia araba sa savirseasca fapte atit de grave, cum ar fi rapirea celor trei jurnalisti.

Generalul in rezerva Ion Pitulescu, fost sef al politiei romane in perioada 1995-1997, sustine ca mafia araba din Romania are legaturi strinse cu PSD (fost PDSR). Conform inaltului ofiter, omul
de legatura dintre partid si afaceristii arabi este Viorel Hrebenciuc

Generalul in rezerva Ion Pitulescu a publicat in 1997 o carte intitulata "Crima Organizata - al III-lea Razboi Mondial". In volum, conceput ca o radiografie a crimei organizate din Romania, un capitol important este dedicat mafiei arabe. Autorul abordeaza inclusiv implicarea acesteia in infractiuni economice cu complicitatea unor membri marcanti ai PDSR, actualul PSD.

Desi a atras atentia pe toate caile posibile asupra pericolului reprezentat de mafia araba, Ion Pitulescu nu a fost luat in seama de cei care aveau obligatia de a lichida, prin mijloace legale, grupurile de infractori.

De la Hrebenciuc la Yasser Arafat

Pitulescu sustine ca anchetatorii pot ajunge cu firul cercetarilor si, implicit, al acuzatiilor grave pina la Viorel Hrebenciuc. Generalul ofera si o pista procurorilor: "Toti mafiotii arabi, Zaher Iskandarani, Omar Hayssam si ceilalti, erau foarte apropiati de PDSR (actualul PSD) si tineau legatura cu Viorel Hrebenciuc prin intermediul lui Kemal Kader.

Cind era secretar general al guvernului, Hrebenciuc a semnat o adresa prin care-mi cerea sa-i acord permis de portarma lui Kemal Kader, mai precis pistol cu glont.

Normal ca n-am putut sa accept asa ceva. Am refuzat din capul locului. Mi s-a parut curios ca un arab era numit consilier al secretarului general al guvernului, care la acea vreme era Viorel Hrebenciuc.

Au disparut apoi unele documente strict secrete de la Secretariatul General al Guvernului si, imediat, a disparut si Kemal Kader. Avea acces peste tot in Secretariat.

Apoi l-am vazut cu ochii mei pe acest Kader in dreapta lui Arafat. Am ramas interzis. Acest lucru ma face sa cred ca era spion al lui Arafat, tinut aproape de oameni care sint si acum in PSD".

"Daca procurorii sint putin isteti, ajung pina la Hrebenciuc"

Despre apartenenta lui Omar Hayssam la mafia arabeasca, despre omul de legatura al acestuia cu Hrebenciuc, Kemal Kader, despre implicarea fostului secretar general al guvernului in fenomenul mafiot, Ion Pitulescu a scris in cartea sa intitulata "Crima Organizata - al lll-lea Razboi Mondial", precum si in numeroase rapoarte in perioada in care conducea politia romana.

Acum, acelasi Pitulescu trage concluzii amare: "Din pacate, arabii au supravietuit binisor in perioada CDR deoarece coalitia de la acea vreme era prea preocupata de imparteala functiilor.

O data instalati pe scaune, Diaconescu, Constantinescu si ceilalti s-au lasat dusi de nas de oameni din serviciile secrete, protectori ai celor asemeni lui Omar Hayssam si Zaher Iskandarani.

Acum, procurorii au fost strinsi cu usa din cauza scandalului rapirii. De aceea l-au retinut pe Hayssam. Daca sint putin isteti, ajung pina la Viorel Hrebenciuc, dar nu m-ar mira sa scape si de data asta".

"Cel putin unul dintre jurnalistii rapiti e implicat activ in poveste!"

Numele lui Omar Hayssam apare in cartea publicata de generalul Ion Pitulescu, fost sef al IGP in perioada 1995-1997, alaturi de Zaher Iskandarani, Jabri Tabizi si alti afaceristi de origine araba, majoritatea aflati in strinsa legatura cu fostul PDSR si apropiati ai lui Viorel Hrebenciuc.

Desi retras din activitatea politieneasca, generalul Ion Pitulescu a ramas un fin observator al fenomenului infractional. El declara ca, inca de la aparitia vestii rapirii celor trei jurnalisti, a prezis ca Omar Hayssam este implicat in poveste.

"De atunci le-am spus apropiatilor ca aici trebuie sa fie mina lui Omar Hayssam. Are trei motive serioase sa puna la cale o astfel de inscenare: 1.
are o gramada de dosare pe numele sau, iar daca aparea ca salvator al ziaristilor era un erou; 2. spala 4 milioane de dolari; 3. avea ocazia sa plece din tara si sa ramina afara, chiar daca era dat in consemn la frontiera".

Fostul sef al IGP crede ca este normal ca Omar Hayssam sa fie acuzat, deocamdata, doar de infractiuni de ordin economic, si nu de implicare in rapirea jurnalistilor. "Trebuie sa se stabileasca mai intii ce rol exact a jucate el in toata povestea. Eu il intuiesc, dar nu am probe. Ca sa se stabileasca in ce fel a fost implicat in rapire, trebuie audiati mai intii cei trei jurnalisti.

Oricum, intuitia mea de politist, care nu m-a inselat niciodata pina acum, imi spune ca cel putin unul dintre cei trei jurnalisti rapiti stia ceva despre poveste si s-ar putea sa fie implicat activ in ea."

Liniste despre documentele secrete

In 1998, presa a scris pe larg despre documentele secrete disparute din Secretariatul General al Guvernului. Acum, Pitulescu reia tema: "Pentru adormirea opiniei publice, unele cadre din serviciile secrete au sarit in ajutorul lui Hrebenciuc, lansind ideea ca totul a fost o alarma falsa. In realitate, acest Kemal Kader era "legatura" unui inalt diplomat arab, care-l vizita zilnic.

In acelasi timp, ca un consilier foarte apropiat al lui Hrebenciuc, el avea acces permanent la toate documentele secrete de care dispunea Secretariatul General al Guvernului, inclusiv la telegramele strict secrete sosite din diverse colturi ale lumii, prin centrala SIE".

Ion Pitulescu considera ca "redeschiderea cazului ar fi extrem de utila deoarece ar putea duce la eliminarea din viata publica a mai multor personaje politice destul de importante, in frunte cu Viorel Hrebenciuc".

Ingrijorare si la Bagdad

Fostii studenti irakieni in Romania urmaresc TVR International si Al-Jazeera pentru a afla vesti. Irakienii din Bagdad care au studiat in Romania se arata nelinistiti si ingrijorati de soarta ziaristilor rapiti. Acestia ne-au declarat ca, din momentul disparitiei romanilor, au devenit mult mai precauti decit inainte si se roaga pentru eliberarea lor.

Singurele modalitati in care fostii studenti pot afla stiri despre soarta celor trei ziaristi sint jurnalul de seara difuzat de TVR International si Al-Jazeera. In presa scrisa irakiana - citeva zeci de ziare - nu apare nici o informatie despre jurnalistii romani, "de parca nici nu ar fi fost rapiti", spun locuitorii Bagdadului.

Fostii studenti in Romania precizeaza ca irakienii de rind nu sint suparati pe faptul ca tara noastra sprijina trupele americane deoarece militarii romani "nu ataca irakienii, ci mai mult se pazesc pe ei". Tocmai de aceea ei se mira ca ziaristii romani au devenit tinta teroristilor.

Irakienii compara aceasta rapire cu cea a italiencei Guiliana Sgrena, cind informatiile au fost la fel de putine.

Rudele celor rapiti, "vedete" la Al-Jazeera

Prima TV a trimis postului pan-arab Al Jazeera o inregistrare cu mesaje ale rudelor de acasa, adresate rapitorilor celor trei ziaristi disparuti in Irak.

Inregistrarea a fost realizata joi, 31 martie, si a fost difuzata de Al-Jazeera in seara aceleiasi zile. Mesajele au fost transmise de sotia lui Ovidiu Ohanesian, sora lui Sorin Miscoci si mama si sora lui Marie-Jeanne Ion.

"Noi am inregistrat cam un minut pe caseta, am montat si am tradus in araba ceea ce spuneau rudele. Am transmis inregistrarea la Al-Jazeera prin intermediul B1 TV", spune directorul stirilor Prima TV, Dan Dumitru. Postul a apelat la televiziunea fratilor Paunescu pentru ca nu are o legatura de satelit cu Al-Jazeera.

Dupa ce s-a trimis caseta joi dimineata, la Bagdad, Al-Jazeera a difuzat-o in aceeasi seara, intr-o versiune scurtata la 40 de secunde.

Difuzarea inregistrarii pe Al-Jazeera nu a avut nici un fel de urmari vizibile. Colegii lui Marie-Jeanne Ion si Sorin Miscoci spun ca nu au mai primit nici un fel de veste, oficiala sau nu, de la cei disparuti.

"Nu mai avem nici un semn de cind Palatul Cotroceni a dat ultimul comunicat, acum o saptamina", spune Anca Rusu, responsabil cu relatiile publice la Prima TV.

Disperarea continua in familia Miscoci

Dupa zile intregi de cind despre cei trei jurnalisti nu se mai stie absolut nimic, in familia Miscoci din Sibiu disperarea capata dimensiuni insuportabile.

Maria, mama lui Sorin, operatorul rapit in Irak, se afla in continuare sub influenta antidepresivelor. Merge zilnic, impreuna cu Dana, fiica ei, la o bisericuta din cartier, unde se roaga pentru ca Sorin sa se intoarca teafar acasa.

"Pastram legatura strinsa cu reprezentantii guvernului, de la care primim in fiecare zi informatii", ne-a declarat Dana Miscoci, sora cameramanului de la Prima TV.

ANAF extinde controlul asupra firmelor lui Omar Hayssam

Dupa ce, timp de un an, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a verificat 12 dintre firmele care ii apartin lui Omar Hayssam, controlul se va extinde, la cererea Parchetului General, la alte 50-60 de societati care au legatura cu omul de afaceri sirian.

Conform presedintelui ANAF, Sebastian Bodu, verificarile vizeaza evaziunea fiscala facuta de aceste societati, prejudiciul total urmind a fi stabilit in perioada urmatoare.

Astazi, Curtea de Apel Bucuresti va analiza recursul depus de avocatii lui Hayssam impotriva mandatului de arestare preventiva emis pe 6 aprilie. Procurorii sustin ca o eventuala lasare in libertate a sirianului ar impiedica desfasurarea anchetei.

O dovada concreta in sprijinul acestei afirmatii ar fi faptul ca acesta a incercat sa convinga un martor sa ascunda adevarul privind implicarea sa in afacerile necurate de care este acuzat.


09-07-2008 00:02:44
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
In seara asta unul dintre amici m-a intrebat de unde gasesc aceste poveshti ....deci tzin sa punctez :

ACESTE POSTARI SUNT ABSOLUT TOATE CULESE DIN PRESA !-COPY/PASTE!!!!!


09-07-2008 00:05:48
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Shi inca un membru al echipei BAIETZI DESHTEPTZI

Ristea Priboi, protectorul unui terorist



Fostul deputat de Vrancea este acuzat ca ar fi unul dintre protectorii sirianului Omar Hayssam, alaturi de nume grele din conducerea PSD. Omul de afaceri este acuzat de legaturi cu grupari teroriste si este posibil sa fie implicat in rapirea ziaristilor din Irak.




Rapirea jurnalistilor romani in Irak pare sa aiba si implicatii vrincene. Ristea Priboi, fostul deputat PSD de Vrancea, este din nou in prim planul unui scandal datorita legaturilor cu dubiosul om de afaceri Omar Hayssam, cunoscut pentru implicarea in cazul ziarisilor rapiti. Inca din 2002, FBI a trimisi date ca romano- sirianul ar avea legaturi cu grupari teroriste, insa toate dosarele au fost ingropate de fosta putere. Omar Hayssam avea o adevarata retea de "prieteni" la virful PSD, printre care figura la loc de cinste Ristea Priboi, fost membru in consiliul de administratie al uneia din numeroasele sale firme. Se pare ca legaturile dintre cei doi dureaza de pe vremea cind fostul deputat PSD era fiter DIE sau SIE. Potrivit presei centrale, anchetatorii afacerilor lui Hayssam ar fi efectuat mai multe perchezitii la locuintele lui Ristea Priboi, dar si ale lui Viorel Hrebenciuc si ale omului de afaceri Fatih Taher.
Ristea Priboi este din nou in prim planul atentiei publice, chiar daca nu a mai candidat pentru un loc in Parlament. Presa centrala a dezvaluit ca fostul deputat PSD de Vrancea a intrat in vizorul anchetatorilor care cerceteaza afacerile romano- sirianului Omar Hayssam, dat afara din PSD in urma cu citeva zile. Mai multe locuinte ale sale ar fi fost perchezitionate, insa procurorii au afirmat ca nu a fost chemat la audieri. Omar Hayssam a aparut in revista Capital drept unul dintre cei mai bogati oameni din Romania, unde traieste de peste 25 de ani, cu o avere de peste 100 de milioane de dolari, care se pare ca a fost facuta prin afaceri necurate. Unul dintre cei tepuiti de acesta este fostul senator de Vrancea Constantin Dinu, care spune ca a ramas pagubit cu 1,4 miliarde de lei dupa o afacere cu Hayssam. Acesta a fost arestat preventiv pentru inselaciune si implicare intr-un grup de crima organizata. Potrivit informatiilor care au aparut in presa centrala anchetatorii i-au luat in vizor pe pesedistii Ristea Priboi si Viorel Hrebenciuc, precum si omul de afaceri Fatih Taher. Se pare ca legaturile lui Ristea Priboi cu Omar Hayssam dateaza chiar de pe vremea cind acesta era ofiter activ in DIE si SIE, iar afaceristul era in obiectivul sau. Citiva ani mai tirziu, Priboi a ajuns consilierul presedintelui PSD Adrian Nastase si nasul unuia dintre copiii sai. Legatura dintre fostul deputat PSD cu Omar Hayssam este demonstrata si de faptul ca acesta a fost membru in consiliul de administratie al firmei Lapit-Divertis Bucuresti, controlata de Mahmoud Khaled Omar si de Omar Hayssam, prin intermediul companiei Uno International Eximp SRL. Acesta a plecat din CA, dupa ce presa a dezvaluit ca se afla in conflict de interese.
Posibil terorist
Omar Hayssam a intrat in atentia opiniei publice dupa rapirea celor trei ziaristi romani in Irak, carora le-a organizat deplasarea. Omul de afaceri a afirmat ca a fost sunat de unul dintre rapitori, care i-a cerut patru milioane de dolari rascumparare. La o cercetare mai atenta a presei a iesit la iveala ca romano- sirianul este un om de afaceri dubios, cu legaturi la fel de dubioase cu conducerea PSD, in care a fost membru pina in urma cu citeva zile. Dupa arestare, a iesit la iveala ca FBI a trimis date inca din 2002 autoritatilor romane in legatura cu posibilele legaturi ale arabului Omar Hayssam cu grupari teroriste, insa nu s-a intimplat nimic. In acest context, implicarea lui Ristea Priboi in acest caz nu mai apare ca fiind atit de suprinzatoare. Fostul ofiter DIE, acuzat ca a facut si politie politica, a fost una dintre figurile care au aparut in umbra multora din marile afaceri necurate derulate dupa 1990.
Hayssam, Priboi& PSD
Potrivit dezvaluirilor facute de presa centrala, Omar Hayssam a avut relatii cu foarte multe persoane de la virful fostei puteri. Una dintre acestea este Viorel Hrebenciuc, care ar fi si el in vizorul procurorilor. Acesta are legaturi cu un alt om de afaceri arab controversat, Fatih Taher, despre care se spune ca se afla in spatele ziarului Adevarul, iar acum este si el cercetat. Direct sau indirect, Omar Hayssam a avut foarte multe legaturi cu persoane influente din fosta putere, printre care si Ristea Priboi, cunoscut ca una din "eminentele cenusii" ale PSD. De asemenea, acesta a fost de mai multe in strainatate in delegatiile fostului presedinte Ion Iliescu. Dosarele in care Omar Hayssam a fost acuzat de diverse afaceri au fost ingropate inca din 2001 in sertarele Parchetului General, de aceasta operatiune ocupindu-se din cite se pare chiar fostul procuror general Tanase Joita. Noul sef al Oficiului de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, Iulian Dragomir, a afirmat ca a gasit patru dosare referitoare la Omar Hayssam ingropate in sertarele fostului sef al institutiei. Acesta le-a trimis la Parchetul General si a declarat presei ca dosarele contineau informatii concludente cu privire la operatiuni de spalare de bani.
Trecutul l-a ajuns din urma in politica
Ristea Priboi are un trecut controversat, datorita faptului ca a fost ofiter activ in Directia de Informatii si mai apoi in Serviciul de Informatii Externe. Istoricul Marius Oprea se intreba nu cu mult timp in urma la Focsani daca a fost intimplatoare detasarea in Iugoslavia a lui Ristea Priboi in anii 1994 - 1995, atunci cind s-a derulat o afacere de anvergura de contrabanda cu petrol in timpul embargoului, prin Gara Jimbolia, in care ar fi fost implicate cele mai inalte oficialitati ale statului de la acea vreme. Ulterior, acesta a intrat in politica in anul 1996 si a devenit consilier al lui Adrian Nastase, de care ar fi fost legat de pe vremea in care a fost ofiter. Ristea Priboi a fost plasat in 2000 pe locul trei pe lista de candidati pentru Camera Deputatilor si a iesit deputat fara emotii. Timp de patru ani, vrincenii nu prea au simtit pe pielea lor ca Ristea Priboi i-a reprezentat in Parlament. In schimb, numele sau a fost implicat adesea in dezvaluiri legate de trecutul si afacerile in care a fost implicat. Reporterii au incercat sa-l contacteze pe Ristea Priboi pentru a-l intreba despre implicarea sa in aceasta afacere, dar acesta a fost de negasit, fiind plecat in Marea Britanie.
Lista lui Priboi
Februarie 2001
Ristea Priboi, presedinte la acea vreme a comisiei parlamentare SIE, a fost acuzat ca a facut politie politica su umbrela fostei Securitati. Fostul deputat a fost suspectat ca a pus la cale mai multe atacuri impotriva diasporei, cum cum ar fi scrisoarea capcana trimisa lui Serban Orescu, injunghierea lui Emil Georgescu, directorul postului "Europa Libera", batai de strada administrate Monicai Lovinescu si lui Paul Goma. Acesta si-ar fi adus contributia si la atentatul impotriva "Europei Libere", soldat cu victime si infaptuit cu ajutorul celebrului terorist Carlos Sacalul, tocmit de Securitate la acea vreme.
19 aprilie 2001
Ristea Priboi a demisionat din fruntea Comisiei speciale de Control asupra activitatii SIE, in urma acuzatiilor de politie politica.
Noiembrie 2002
Werner Sommerauer, unul dintre participantii de la revolta din noiembrie 1987, a declarat ca Ristea Priboi a fost unul dintre ofiterii care i-au anchetat pe muncitorii care au protestat. Acesta a spus ca luat in bataie in beciurile Securitatii de la fostul deputat PSD, pe care l-a recunoscut apoi cind l-a vazut la televizor. Ulterior, cei doi au ajuns in instanta din cauza acestor declaratii.
Gheorghe Duduc a fost a doua persoana care a sustinut ca Ristea Priboi a participat, in 1987, la anchetarea muncitorilor brasoveni. Acesta a spus ca a fost batut de securisti de fata cu Ristea Priboi, care le facea din cind in cind semne, dupa care il loveau mai tare.
Decembrie 2002
Senatorul PNL Radu F. Alexandru a prezentat mai multe din arhiva CNSAS potrivit carora Ristea Priboi a facut politie politica.
Acesta a aratat presei o nota informativa din 1969, care purta semnatura dactilografiata a locotentului Ristea Priboi, de la Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucuresti. Nota informativa se referea la situatia de la "Romania literara".
Ianuarie 2003
Numele lui Ristea Priboi apare pe lista beneficiarilor care trebuiau sa primeasca 1,5 milioane de dolari pentru libertatea lui omului de afaceri Sorin Beraru. Prin transa, in valoare de 600.000 de dolari, s-a impartit intre "Hosu, Toma, Priboi, Adrian si seful lui Hosu".
Presa a dezvaluit ca, in anul 2002, Consiliul Judetean Vrancea a cumparat mape, calendare si pixuri in valoare de 500 milioane de lei de la SC Management Marketing L SRL Bucuresti. Firma ii are ca actionari pe socrii lui Priboi si administrata de sotia acestuia, Mariana Priboi.
Februarie 2003
Ristea Priboi este implicat, prin firma sotiei sale, Management Marketing L SRL Bucuresti, intr-o afacere dubioasa cu SNP Petrom Vrancea. Firma Amapolla Prest, a afaceristul bacauan Benoni Beca, arestat in dosarul "Banca Transilvania", a incheiat un contract cu SNP Petrom un contract pentru livrarea de bauturi alcoolice in valoare de 12 miliarde de lei, care era girata la Banca Transilvania. Pe 16 ianuarie 2002, firma lui Benoni Beca a cerut SNP sa transfere suma de 1,8 miliarde de lei, reprezentind plata unei facturi, firmei administrata de sotia lui Ristea Priboi. Motivul l-a reprezentat o asa zisa datorie catre Management Marketing SRL.
8 iunie 2003
Un eveniment monden din Vrancea poarta marca Priboi. Maura Buza, fiica lui Constantin Buza, s-a casatorit cu George Marin Priboi, fiul fostului deputat. Fostul prefect Constantin Buza era cazut in dizgratie in la momentul respectiv, insa dupa aceea s-a "reabilitat" si a revenit la directia CAS Vrancea.
Noiembrie 2003
Ristea Priboi nu a cerut acces la informatii NATO, desi obtinuse un certificat de securitate care ii dadea dreptul de acces la secretele nationale. Pentru a accede la secretele NATO, fostul deputat ar fi trebuit sa dovedeasca ca nu a participat la actiuni impotriva tarilor din Alianta si nu a fost complice la astfel de actiuni.
15 martie 2004
Evenimentul Zilei a dezvaluit ca intr-un adevarat palat construit in Predeal sint colegi Ristea Priboi, Dana Barb, sora lui Adrian Nastase, Roxana Bichel si Daciana Sirbu, fiica fostului ministru al Agriculturii, Ilie Sirbu.
13 mai 2004
Ristea Priboi a fost huiduit la scena deschisa de focsanenii veniti sa-l asculte pe Tudor Gheorghe la Casa de Cultura. Acest fapt a demonstrat clar cit de mult au apreciat focsanenii prestatia parlametara a fostului deputat.


09-07-2008 00:09:34
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
...shi inca un BAIAT DEASHTAPT....asta-i taticul tripletei : Chiuariu/ Adomnitzei / David In fotografie este cu NOUA SOTZIE ...ca aleshii ashtia ai noshtrii cum dau cu botul de mere cum divortzeaza shi-shi trag cate-o bunaciune de nevasta ......ca deh trebe baietzii sa dea bine la public !



Cum a ajuns ÔÇ×penalulÔÇŁ Relu Fenechiu umbra guvernului Tăriceanu * Megaescrocherie de 250 de miliarde derulate prin firmele ÔÇ×baronuluiÔÇŁ * Fene Grup, firma care a stors 10 miliarde din afaceri cu statul * Facturile de miliarde ├«ncasate de la Electrica Moldova * ÔÇ×ProfesorulÔÇŁ Hrebenciuc i-a predat lecţii de furat * Afacerile imobiliare derulate prin ÔÇ×locotenţiÔÇŁ plătiţi cu bani grei * Afaceri fără număr şi bani care au sponsorizat Partidul Naţional Liberal

Despre deputatul Relu Fenechiu s-a vorbit destul de puţin, aceasta şi pentru faptul că l-a avut printre ÔÇ×profesoriÔÇŁ pe Viorel Hrebenciuc, marele sforar şi artizan al culiselor, de la care a ├«nvăţat avantajul de a răm├óne ├«ntr-un con de umbră. Noi credem că şi-a depăşit profesorul, iar miliardele cu care Relu Fenechiu a intrat ├«n ÔÇ×Top 100 ÔÇô Cei mai bogaţi rom├óniÔÇŁ, o dovedesc. S-a spus despre el că este artizanul din umbră al tuturor guvernelor Tăriceanu (1, 2 şi 3), reuşind să-şi impună ÔÇ×locotenţiiÔÇŁ ├«n cele mai ├«nalte funcţii din stat. El nu şi-a dorit o funcţie ├«n ├«nalta administraţie de stat, aceasta şi pentru faptul că ├«i at├órnă greu de g├ót dosare penale care vizează mai multe afaceri cu statul, posibile evaziuni fiscale, afaceri necurate cu fonduri europene, credite obţinute ├«n mod dubios, ba chiar presiuni asupra serviciilor secrete, dosare care nu au fost rezolvate p├ónă acum, darămite să primească vreun ÔÇ×definitivÔÇŁ sau ÔÇ×irevocabilÔÇŁ.

Miliardele vin tot din afacerile cu statul

Toate anchetele care l-au vizat au trecut firav pe l├óngă cetăţeanul Relu Fenechiu, acesta devenind unul dintre cei mai influenţi ÔÇ×baroniÔÇŁ ai PNL. Punctul de pornire este limpede că au fost afacerile cu statul fără de care t├ónărul june nu şi-ar fi permis o nuntă discretă ├«ntr-un castel din Austria sau imixtiuni ├«n politica naţională a Rom├óniei. Vom prezenta, ├«ncep├ónd cu acest număr, escrocheriile naţionale ale deputatului PNL, Relu Fenechiu, derulate prin firmele pe care le controlează, iar ca titlu de exemplu, vom intra ├«n tenebrele lucrărilor derulate de firma sa de contrucţii Fene Grup, lucrări primite fără licitaţii, sau ├«n cele de ├«mbunătăţiri funciare ├«n comuna Dolheşti şi, pe l├óngă alte multe, cele de reparaţii la sediile trezoreriilor judeţului Iaşi. Vom vedea cum a obţinut ÔÇ×frumuşicaÔÇŁ suma de 4 miliarde de lei vechi de la bugetul central pentru amenajarea Centrului de Formare Profesională, sau cum şi-a bătut joc Relu Fenechiu de Centrul de plasament Budai din Iaşi, la care a efectuat lucrările fără un proiect şi un deviz clar, iar calitatea acestora, consumul de materiale şi manopera au fost exagerat evaluate ├«n caietul de sarcini de către S.C. Fene S.R.L.

Prietenii, la furat se cunosc

Interesant de văzut este şi cum şi-a derulat Fenechiu afacerile folosindu-se de relaţiile cu directorii Ciutea de la Iaşi, Mazilu şi Turbatu de la Bacău. Firma lui Fenechiu, la La Rocca S.R.L. le-a construit celor doi directori, Mazilu şi Turbatu, c├óte o vilă ├«n apropierea municipiului Bacău, fără a plăti niciun ban. Firma Farmarom S.R.L. care are legături de afaceri cu Relu Fenechiu este a băiatului directorului Mazilu, de la Bacău, şi prin ea ├«şi primeşte şpăgile directorul Mazilu. Evaziunea fiscală de aproximativ zece miliarde lei, fals ├«n ├«nscrisuri sub semnătură privată şi ├«nşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor sunt elementele unui scandal de proporţii ├«n care a fost implicat deputatul ieşean Relu Fenechiu. Practic, Cătălin Balcan, asociat cu Relu Fenechiu la societatea comercială Vectra SRL din Iaşi, ├«mpreună cu Cătălin Onofrei, au fost arestaţi cu c├óţiva ani ├«n urmă, la ├«nceperea anchetei penale, ├«n urma căreia au fost trimişi ├«n judecată pentru acuzaţiile prezentate. ├Än acest proces, p├ónă acum nu a fost emisă o hotăr├óre definitivă şi irevocabilă. Cei doi au fost acuzaţi că au v├óndut CLU ÔÇô combustibil lichid uşor ÔÇô ca fiind motorină şi motorină subvenţională pentru agricultură, ├«n alte scopuri la preţul pieţei. At├ót CLU c├ót şi motorina subvenţionată pentru agricultură nu conţin TVA şi accize, ceea ce face ca preţul lor să fie la jumătate faţă de cel de la pompă. Prin această metodă, diferenţa de preţ răm├ónea ├«n buzunarele celor trei evazionişti. ├Än mod ciudat, Relu Fenechiu a fost scos din cauză de către anchetator, deşi sunt numeroase documente şi informaţii care demonstrează implicarea sa directă.

Megaescrocheria Electrica Moldova

Afacerea Electrica Moldova, care ├«şi are rădăcinile ├«n ultimul an al guvernării PSD, este o altă escrocherie de proporţii a deputatului PNL. ├Äntreţinere şi Servicii Energetice Electrica Moldova (SISEE Bacău) a cumpărat piese de schimb de la una din firmele sale ├«n valoare de 7 miliarde de lei vechi. Timp de patru luni, din august şi p├ónă ├«n noiembrie 2004, Tehnorom S.R.L. a primit lunar c├óte o comandă de piese de peste 1,6 miliarde de lei vechi. Coincidenţă, şeful PNL Iaşi deţine 50 la sută din acţiunile societăţii. ├Än august 2004, Tehnorom S.R.L. a emis o factură ├«n valoare de 1,7 miliarde lei vechi către cumpărătorul SISEE Bacău. Acum se schimbă piesele domino-ului şi vedem, din zecile de facturi, că SISEE Bacău a cumpărat de la Tehnorom S.R.L. diverse piese de schimb pentru transformatoare şi pentru instalaţiile Electrica Moldova. Problema cea mai mare la transformatoarele livrate La Rocca S.R.L. şi celelalte firme ale lui Fenechiu, la Electrica Moldova, este că transformatoarele erau foarte vechi şi nefuncţionale, dar au fost facturate la preţuri mai mari dec├ót ale unora noi. Mai mult, nu s-a făcut nicio licitaţie pentru achiziţia lor. Şi atunci, ca să nu prindă cine trebuie, vine soluţia salvatoare: unul dintre oamenii lui Hrebenciuc care l-a ├«nvăţat pe Mazilu cum să fure i-a ├«nvăţat să numai accepte la plată facturi ├«n care este scris transformatoare. Şi afacerea a continuat liniştită. Erau facturate ca piese de schimb, deşi erau livrate ├«n tot unitar ├«ntregul transformator. Aici este marea lor greşală şi nepricepere ├«n ale furatului: nu există furnizori de piese de schimb pentru că aceştia lucrează direct cu producătorii de transformatoare. ├Än plus, transformatoarele pot fi reparate şi recondiţionate doar ├«ntr-o anumită măsură, dar pe facturi apar livrate piese ce nu pot fi niciodată schimbate datorită capsulării transformatorului. Mai mult, transformatoarele nu erau toate duse la Bacău şi aici ajungeau facturile. Transformatoare ├«ntregi erau duse la baza Electrica Moldova din Iaşi pe Calea Chişinăului şi erau lăsate ├«n umezeală şi rugină fără a fi puse ├«n funcţiune. După fiecare livrare erau făcute bonuri fictive de consum astfel ├«nc├ót ├«n eventualitatea unui control să nu fie descoperită escrocheria.

Promovarea ÔÇ×locotenenţilorÔÇŁ şi ├«nv├órtirea banilor cu m├óna altora

Din momentul ├«n care a ajuns preşedinte al PNL Iaşi, ├«n vara anului 2004, Relu Fenechiu s-a ├«ncojurat de un grup de tineri ascultători pe care i-a recompensat cu funcţii ├«nalte. Fostul ministru Tudor Chiuariu şi actualul Cristian Adomniţei sunt două nume sonore. Ajunşi pe funcţii ├«nalte aceştia, au ├«nceput să-şi promoveze amicii cu care au bătut mingea pe dealurile Copoului ├«n copilărie. Merită să amintim de familia Raluca şi George Şpaiuc, ea devenind şefa de cabinet al lui Adomniţei la Ministerul Educaţiei, iar distinsul soţ a fost adus de Chiuariu pe postul de director-adjunct la Administraţia Naţională a Penitenciarelor. O altă persoană din anturajul lui Fenechiu, ├«naltă şi focoasă, Dorina Isopescu, şefa Organizaţiei de Femei din PNL Iaşi a fost cocoţată ├«n fruntea Inspectoratului de Stat ├«n Construcţii, sub ochiul aprig al premierului Tăriceanu. Dacă arătosul Fenechiu are o calitate, aceea este de a-şi răsplăti locotenenţii, oamenii care l-au ajutat să preia conducerea organizaţiei. Primul pe listă a fost Radu Prisăcaru care a fost impus pe funcţia de prefect de către Fenechiu ├«n ciuda voinţei membrilor PNL Iaşi. E o istorie interesantă asupra căreia vom reveni. Imediat după aceea au fost recompensaţi Flavius Ioniţă, numit pe funcţie la ADS Iaşi, Paul Kmen, şef la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii ├«n Agricultură, Mugur Cozmanciuc a preluat o parte din afacerile lui Fenechiu şi ale lui Radu Prisăcaru, iar Adrian Căliman a ajuns directorul Casei de Cultură a Studenţilor Iaşi. Cozmanciuc a fost şi el implicat ├«ntr-un scandal ├«n urma căruia şi-a pierdut calitatea de consilier local. El a semnat ├«n numele firmei sale Eastern Publishing SRL un contract de prestări servicii de publicitate cu firma Citadin S.A., la care acţionar este Consiliul local, fapt ce a dus la ├«ncetarea mandatului lui Mugur Cozmanciuc. Valerian Sălăvăstru a fost numit ├«n 2005 pe funcţia de director de cabinet al prefectului şi şef al Corpului de Control al Administraţiei judeţene, poziţie din care a avut posibilitatea să execute la comandă controalele politice ├«mpotriva adversarilor lui Fenechiu. Şi ca să-l ţină c├ót mai aproape, Fenechiu i-a proptit biroul lui Sălăvăstru ├«n Prefectura Iaşi la c├óţiva metri de cabinetul parlamentar, Sălăvăstru ocup├óndu-şi cea mai mare parte din timpul de serviciu, făc├ónd naveta ├«ntre biroul său şi cel al naşului Fenechiu. Baronul nu şi-a uitat nici şefa de cabinet, pe duduia Alina Hăila, pe care a numit-o membru ├«n Consiliile de Administraţie de la trei societăţi cu capital de stat, de la care ridică aproape 10.000 de lei pe lună.

Acesta este doar ├«nceputul ├«n seria dezvăluirilor ce ne vor duce la fraudele de tip mafiot, care angrenează oameni ai legii şi instituţii ale statului, care ar trebui să apere legile şi nu să le pună preş intereselor unor indivizi al căror scop nu este dec├ót ├«mbogăţirea personală pe seama sărăcirii maselor. Poate ne vom explica ├«n cele din urmă de ce toate dosarele de anchetă penală şi cercetările ├«n cazul Relu Fenechiu, care au fost ├«ntocmite p├ónă acum, au fost oprite şi sunt dosite prin sertare la Parchet, DIICOT sau DNA.



Cum a ajuns ÔÇ×penalulÔÇŁ Relu Fenechiu umbra guvernului Tăriceanu * Megaescrocherie de 250 de miliarde derulate prin firmele ÔÇ×baronuluiÔÇŁ * Fene Grup, firma care a stors 10 miliarde din afaceri cu statul * Facturile de miliarde ├«ncasate de la Electrica Moldova * ÔÇ×ProfesorulÔÇŁ Hrebenciuc i-a predat lecţii de furat * Afacerile imobiliare derulate prin ÔÇ×locotenţiÔÇŁ plătiţi cu bani grei * Afaceri fără număr şi bani care au sponsorizat Partidul Naţional Liberal

Despre deputatul Relu Fenechiu s-a vorbit destul de puţin, aceasta şi pentru faptul că l-a avut printre ÔÇ×profesoriÔÇŁ pe Viorel Hrebenciuc, marele sforar şi artizan al culiselor, de la care a ├«nvăţat avantajul de a răm├óne ├«ntr-un con de umbră. Noi credem că şi-a depăşit profesorul, iar miliardele cu care Relu Fenechiu a intrat ├«n ÔÇ×Top 100 ÔÇô Cei mai bogaţi rom├óniÔÇŁ, o dovedesc. S-a spus despre el că este artizanul din umbră al tuturor guvernelor Tăriceanu (1, 2 şi 3), reuşind să-şi impună ÔÇ×locotenţiiÔÇŁ ├«n cele mai ├«nalte funcţii din stat. El nu şi-a dorit o funcţie ├«n ├«nalta administraţie de stat, aceasta şi pentru faptul că ├«i at├órnă greu de g├ót dosare penale care vizează mai multe afaceri cu statul, posibile evaziuni fiscale, afaceri necurate cu fonduri europene, credite obţinute ├«n mod dubios, ba chiar presiuni asupra serviciilor secrete, dosare care nu au fost rezolvate p├ónă acum, darămite să primească vreun ÔÇ×definitivÔÇŁ sau ÔÇ×irevocabilÔÇŁ.

Miliardele vin tot din afacerile cu statul

Toate anchetele care l-au vizat au trecut firav pe l├óngă cetăţeanul Relu Fenechiu, acesta devenind unul dintre cei mai influenţi ÔÇ×baroniÔÇŁ ai PNL. Punctul de pornire este limpede că au fost afacerile cu statul fără de care t├ónărul june nu şi-ar fi permis o nuntă discretă ├«ntr-un castel din Austria sau imixtiuni ├«n politica naţională a Rom├óniei. Vom prezenta, ├«ncep├ónd cu acest număr, escrocheriile naţionale ale deputatului PNL, Relu Fenechiu, derulate prin firmele pe care le controlează, iar ca titlu de exemplu, vom intra ├«n tenebrele lucrărilor derulate de firma sa de contrucţii Fene Grup, lucrări primite fără licitaţii, sau ├«n cele de ├«mbunătăţiri funciare ├«n comuna Dolheşti şi, pe l├óngă alte multe, cele de reparaţii la sediile trezoreriilor judeţului Iaşi. Vom vedea cum a obţinut ÔÇ×frumuşicaÔÇŁ suma de 4 miliarde de lei vechi de la bugetul central pentru amenajarea Centrului de Formare Profesională, sau cum şi-a bătut joc Relu Fenechiu de Centrul de plasament Budai din Iaşi, la care a efectuat lucrările fără un proiect şi un deviz clar, iar calitatea acestora, consumul de materiale şi manopera au fost exagerat evaluate ├«n caietul de sarcini de către S.C. Fene S.R.L.

Prietenii, la furat se cunosc

Interesant de văzut este şi cum şi-a derulat Fenechiu afacerile folosindu-se de relaţiile cu directorii Ciutea de la Iaşi, Mazilu şi Turbatu de la Bacău. Firma lui Fenechiu, la La Rocca S.R.L. le-a construit celor doi directori, Mazilu şi Turbatu, c├óte o vilă ├«n apropierea municipiului Bacău, fără a plăti niciun ban. Firma Farmarom S.R.L. care are legături de afaceri cu Relu Fenechiu este a băiatului directorului Mazilu, de la Bacău, şi prin ea ├«şi primeşte şpăgile directorul Mazilu. Evaziunea fiscală de aproximativ zece miliarde lei, fals ├«n ├«nscrisuri sub semnătură privată şi ├«nşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor sunt elementele unui scandal de proporţii ├«n care a fost implicat deputatul ieşean Relu Fenechiu. Practic, Cătălin Balcan, asociat cu Relu Fenechiu la societatea comercială Vectra SRL din Iaşi, ├«mpreună cu Cătălin Onofrei, au fost arestaţi cu c├óţiva ani ├«n urmă, la ├«nceperea anchetei penale, ├«n urma căreia au fost trimişi ├«n judecată pentru acuzaţiile prezentate. ├Än acest proces, p├ónă acum nu a fost emisă o hotăr├óre definitivă şi irevocabilă. Cei doi au fost acuzaţi că au v├óndut CLU ÔÇô combustibil lichid uşor ÔÇô ca fiind motorină şi motorină subvenţională pentru agricultură, ├«n alte scopuri la preţul pieţei. At├ót CLU c├ót şi motorina subvenţionată pentru agricultură nu conţin TVA şi accize, ceea ce face ca preţul lor să fie la jumătate faţă de cel de la pompă. Prin această metodă, diferenţa de preţ răm├ónea ├«n buzunarele celor trei evazionişti. ├Än mod ciudat, Relu Fenechiu a fost scos din cauză de către anchetator, deşi sunt numeroase documente şi informaţii care demonstrează implicarea sa directă.

Megaescrocheria Electrica Moldova

Afacerea Electrica Moldova, care ├«şi are rădăcinile ├«n ultimul an al guvernării PSD, este o altă escrocherie de proporţii a deputatului PNL. ├Äntreţinere şi Servicii Energetice Electrica Moldova (SISEE Bacău) a cumpărat piese de schimb de la una din firmele sale ├«n valoare de 7 miliarde de lei vechi. Timp de patru luni, din august şi p├ónă ├«n noiembrie 2004, Tehnorom S.R.L. a primit lunar c├óte o comandă de piese de peste 1,6 miliarde de lei vechi. Coincidenţă, şeful PNL Iaşi deţine 50 la sută din acţiunile societăţii. ├Än august 2004, Tehnorom S.R.L. a emis o factură ├«n valoare de 1,7 miliarde lei vechi către cumpărătorul SISEE Bacău. Acum se schimbă piesele domino-ului şi vedem, din zecile de facturi, că SISEE Bacău a cumpărat de la Tehnorom S.R.L. diverse piese de schimb pentru transformatoare şi pentru instalaţiile Electrica Moldova. Problema cea mai mare la transformatoarele livrate La Rocca S.R.L. şi celelalte firme ale lui Fenechiu, la Electrica Moldova, este că transformatoarele erau foarte vechi şi nefuncţionale, dar au fost facturate la preţuri mai mari dec├ót ale unora noi. Mai mult, nu s-a făcut nicio licitaţie pentru achiziţia lor. Şi atunci, ca să nu prindă cine trebuie, vine soluţia salvatoare: unul dintre oamenii lui Hrebenciuc care l-a ├«nvăţat pe Mazilu cum să fure i-a ├«nvăţat să numai accepte la plată facturi ├«n care este scris transformatoare. Şi afacerea a continuat liniştită. Erau facturate ca piese de schimb, deşi erau livrate ├«n tot unitar ├«ntregul transformator. Aici este marea lor greşală şi nepricepere ├«n ale furatului: nu există furnizori de piese de schimb pentru că aceştia lucrează direct cu producătorii de transformatoare. ├Än plus, transformatoarele pot fi reparate şi recondiţionate doar ├«ntr-o anumită măsură, dar pe facturi apar livrate piese ce nu pot fi niciodată schimbate datorită capsulării transformatorului. Mai mult, transformatoarele nu erau toate duse la Bacău şi aici ajungeau facturile. Transformatoare ├«ntregi erau duse la baza Electrica Moldova din Iaşi pe Calea Chişinăului şi erau lăsate ├«n umezeală şi rugină fără a fi puse ├«n funcţiune. După fiecare livrare erau făcute bonuri fictive de consum astfel ├«nc├ót ├«n eventualitatea unui control să nu fie descoperită escrocheria.

Promovarea ÔÇ×locotenenţilorÔÇŁ şi ├«nv├órtirea banilor cu m├óna altora

Din momentul ├«n care a ajuns preşedinte al PNL Iaşi, ├«n vara anului 2004, Relu Fenechiu s-a ├«ncojurat de un grup de tineri ascultători pe care i-a recompensat cu funcţii ├«nalte. Fostul ministru Tudor Chiuariu şi actualul Cristian Adomniţei sunt două nume sonore. Ajunşi pe funcţii ├«nalte aceştia, au ├«nceput să-şi promoveze amicii cu care au bătut mingea pe dealurile Copoului ├«n copilărie. Merită să amintim de familia Raluca şi George Şpaiuc, ea devenind şefa de cabinet al lui Adomniţei la Ministerul Educaţiei, iar distinsul soţ a fost adus de Chiuariu pe postul de director-adjunct la Administraţia Naţională a Penitenciarelor. O altă persoană din anturajul lui Fenechiu, ├«naltă şi focoasă, Dorina Isopescu, şefa Organizaţiei de Femei din PNL Iaşi a fost cocoţată ├«n fruntea Inspectoratului de Stat ├«n Construcţii, sub ochiul aprig al premierului Tăriceanu. Dacă arătosul Fenechiu are o calitate, aceea este de a-şi răsplăti locotenenţii, oamenii care l-au ajutat să preia conducerea organizaţiei. Primul pe listă a fost Radu Prisăcaru care a fost impus pe funcţia de prefect de către Fenechiu ├«n ciuda voinţei membrilor PNL Iaşi. E o istorie interesantă asupra căreia vom reveni. Imediat după aceea au fost recompensaţi Flavius Ioniţă, numit pe funcţie la ADS Iaşi, Paul Kmen, şef la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii ├«n Agricultură, Mugur Cozmanciuc a preluat o parte din afacerile lui Fenechiu şi ale lui Radu Prisăcaru, iar Adrian Căliman a ajuns directorul Casei de Cultură a Studenţilor Iaşi. Cozmanciuc a fost şi el implicat ├«ntr-un scandal ├«n urma căruia şi-a pierdut calitatea de consilier local. El a semnat ├«n numele firmei sale Eastern Publishing SRL un contract de prestări servicii de publicitate cu firma Citadin S.A., la care acţionar este Consiliul local, fapt ce a dus la ├«ncetarea mandatului lui Mugur Cozmanciuc. Valerian Sălăvăstru a fost numit ├«n 2005 pe funcţia de director de cabinet al prefectului şi şef al Corpului de Control al Administraţiei judeţene, poziţie din care a avut posibilitatea să execute la comandă controalele politice ├«mpotriva adversarilor lui Fenechiu. Şi ca să-l ţină c├ót mai aproape, Fenechiu i-a proptit biroul lui Sălăvăstru ├«n Prefectura Iaşi la c├óţiva metri de cabinetul parlamentar, Sălăvăstru ocup├óndu-şi cea mai mare parte din timpul de serviciu, făc├ónd naveta ├«ntre biroul său şi cel al naşului Fenechiu. Baronul nu şi-a uitat nici şefa de cabinet, pe duduia Alina Hăila, pe care a numit-o membru ├«n Consiliile de Administraţie de la trei societăţi cu capital de stat, de la care ridică aproape 10.000 de lei pe lună.

Acesta este doar ├«nceputul ├«n seria dezvăluirilor ce ne vor duce la fraudele de tip mafiot, care angrenează oameni ai legii şi instituţii ale statului, care ar trebui să apere legile şi nu să le pună preş intereselor unor indivizi al căror scop nu este dec├ót ├«mbogăţirea personală pe seama sărăcirii maselor. Poate ne vom explica ├«n cele din urmă de ce toate dosarele de anchetă penală şi cercetările ├«n cazul Relu Fenechiu, care au fost ├«ntocmite p├ónă acum, au fost oprite şi sunt dosite prin sertare la Parchet, DIICOT sau DNA.


Cum a ajuns ÔÇ×penalulÔÇŁ Relu Fenechiu umbra guvernului Tăriceanu * Megaescrocherie de 250 de miliarde derulate prin firmele ÔÇ×baronuluiÔÇŁ * Fene Grup, firma care a stors 10 miliarde din afaceri cu statul * Facturile de miliarde ├«ncasate de la Electrica Moldova * ÔÇ×ProfesorulÔÇŁ Hrebenciuc i-a predat lecţii de furat * Afacerile imobiliare derulate prin ÔÇ×locotenţiÔÇŁ plătiţi cu bani grei * Afaceri fără număr şi bani care au sponsorizat Partidul Naţional Liberal

Despre deputatul Relu Fenechiu s-a vorbit destul de puţin, aceasta şi pentru faptul că l-a avut printre ÔÇ×profesoriÔÇŁ pe Viorel Hrebenciuc, marele sforar şi artizan al culiselor, de la care a ├«nvăţat avantajul de a răm├óne ├«ntr-un con de umbră. Noi credem că şi-a depăşit profesorul, iar miliardele cu care Relu Fenechiu a intrat ├«n ÔÇ×Top 100 ÔÇô Cei mai bogaţi rom├óniÔÇŁ, o dovedesc. S-a spus despre el că este artizanul din umbră al tuturor guvernelor Tăriceanu (1, 2 şi 3), reuşind să-şi impună ÔÇ×locotenţiiÔÇŁ ├«n cele mai ├«nalte funcţii din stat. El nu şi-a dorit o funcţie ├«n ├«nalta administraţie de stat, aceasta şi pentru faptul că ├«i at├órnă greu de g├ót dosare penale care vizează mai multe afaceri cu statul, posibile evaziuni fiscale, afaceri necurate cu fonduri europene, credite obţinute ├«n mod dubios, ba chiar presiuni asupra serviciilor secrete, dosare care nu au fost rezolvate p├ónă acum, darămite să primească vreun ÔÇ×definitivÔÇŁ sau ÔÇ×irevocabilÔÇŁ.

Miliardele vin tot din afacerile cu statul

Toate anchetele care l-au vizat au trecut firav pe l├óngă cetăţeanul Relu Fenechiu, acesta devenind unul dintre cei mai influenţi ÔÇ×baroniÔÇŁ ai PNL. Punctul de pornire este limpede că au fost afacerile cu statul fără de care t├ónărul june nu şi-ar fi permis o nuntă discretă ├«ntr-un castel din Austria sau imixtiuni ├«n politica naţională a Rom├óniei. Vom prezenta, ├«ncep├ónd cu acest număr, escrocheriile naţionale ale deputatului PNL, Relu Fenechiu, derulate prin firmele pe care le controlează, iar ca titlu de exemplu, vom intra ├«n tenebrele lucrărilor derulate de firma sa de contrucţii Fene Grup, lucrări primite fără licitaţii, sau ├«n cele de ├«mbunătăţiri funciare ├«n comuna Dolheşti şi, pe l├óngă alte multe, cele de reparaţii la sediile trezoreriilor judeţului Iaşi. Vom vedea cum a obţinut ÔÇ×frumuşicaÔÇŁ suma de 4 miliarde de lei vechi de la bugetul central pentru amenajarea Centrului de Formare Profesională, sau cum şi-a bătut joc Relu Fenechiu de Centrul de plasament Budai din Iaşi, la care a efectuat lucrările fără un proiect şi un deviz clar, iar calitatea acestora, consumul de materiale şi manopera au fost exagerat evaluate ├«n caietul de sarcini de către S.C. Fene S.R.L.

Prietenii, la furat se cunosc

Interesant de văzut este şi cum şi-a derulat Fenechiu afacerile folosindu-se de relaţiile cu directorii Ciutea de la Iaşi, Mazilu şi Turbatu de la Bacău. Firma lui Fenechiu, la La Rocca S.R.L. le-a construit celor doi directori, Mazilu şi Turbatu, c├óte o vilă ├«n apropierea municipiului Bacău, fără a plăti niciun ban. Firma Farmarom S.R.L. care are legături de afaceri cu Relu Fenechiu este a băiatului directorului Mazilu, de la Bacău, şi prin ea ├«şi primeşte şpăgile directorul Mazilu. Evaziunea fiscală de aproximativ zece miliarde lei, fals ├«n ├«nscrisuri sub semnătură privată şi ├«nşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor sunt elementele unui scandal de proporţii ├«n care a fost implicat deputatul ieşean Relu Fenechiu. Practic, Cătălin Balcan, asociat cu Relu Fenechiu la societatea comercială Vectra SRL din Iaşi, ├«mpreună cu Cătălin Onofrei, au fost arestaţi cu c├óţiva ani ├«n urmă, la ├«nceperea anchetei penale, ├«n urma căreia au fost trimişi ├«n judecată pentru acuzaţiile prezentate. ├Än acest proces, p├ónă acum nu a fost emisă o hotăr├óre definitivă şi irevocabilă. Cei doi au fost acuzaţi că au v├óndut CLU ÔÇô combustibil lichid uşor ÔÇô ca fiind motorină şi motorină subvenţională pentru agricultură, ├«n alte scopuri la preţul pieţei. At├ót CLU c├ót şi motorina subvenţionată pentru agricultură nu conţin TVA şi accize, ceea ce face ca preţul lor să fie la jumătate faţă de cel de la pompă. Prin această metodă, diferenţa de preţ răm├ónea ├«n buzunarele celor trei evazionişti. ├Än mod ciudat, Relu Fenechiu a fost scos din cauză de către anchetator, deşi sunt numeroase documente şi informaţii care demonstrează implicarea sa directă.

Megaescrocheria Electrica Moldova

Afacerea Electrica Moldova, care ├«şi are rădăcinile ├«n ultimul an al guvernării PSD, este o altă escrocherie de proporţii a deputatului PNL. ├Äntreţinere şi Servicii Energetice Electrica Moldova (SISEE Bacău) a cumpărat piese de schimb de la una din firmele sale ├«n valoare de 7 miliarde de lei vechi. Timp de patru luni, din august şi p├ónă ├«n noiembrie 2004, Tehnorom S.R.L. a primit lunar c├óte o comandă de piese de peste 1,6 miliarde de lei vechi. Coincidenţă, şeful PNL Iaşi deţine 50 la sută din acţiunile societăţii. ├Än august 2004, Tehnorom S.R.L. a emis o factură ├«n valoare de 1,7 miliarde lei vechi către cumpărătorul SISEE Bacău. Acum se schimbă piesele domino-ului şi vedem, din zecile de facturi, că SISEE Bacău a cumpărat de la Tehnorom S.R.L. diverse piese de schimb pentru transformatoare şi pentru instalaţiile Electrica Moldova. Problema cea mai mare la transformatoarele livrate La Rocca S.R.L. şi celelalte firme ale lui Fenechiu, la Electrica Moldova, este că transformatoarele erau foarte vechi şi nefuncţionale, dar au fost facturate la preţuri mai mari dec├ót ale unora noi. Mai mult, nu s-a făcut nicio licitaţie pentru achiziţia lor. Şi atunci, ca să nu prindă cine trebuie, vine soluţia salvatoare: unul dintre oamenii lui Hrebenciuc care l-a ├«nvăţat pe Mazilu cum să fure i-a ├«nvăţat să numai accepte la plată facturi ├«n care este scris transformatoare. Şi afacerea a continuat liniştită. Erau facturate ca piese de schimb, deşi erau livrate ├«n tot unitar ├«ntregul transformator. Aici este marea lor greşală şi nepricepere ├«n ale furatului: nu există furnizori de piese de schimb pentru că aceştia lucrează direct cu producătorii de transformatoare. ├Än plus, transformatoarele pot fi reparate şi recondiţionate doar ├«ntr-o anumită măsură, dar pe facturi apar livrate piese ce nu pot fi niciodată schimbate datorită capsulării transformatorului. Mai mult, transformatoarele nu erau toate duse la Bacău şi aici ajungeau facturile. Transformatoare ├«ntregi erau duse la baza Electrica Moldova din Iaşi pe Calea Chişinăului şi erau lăsate ├«n umezeală şi rugină fără a fi puse ├«n funcţiune. După fiecare livrare erau făcute bonuri fictive de consum astfel ├«nc├ót ├«n eventualitatea unui control să nu fie descoperită escrocheria.

Promovarea ÔÇ×locotenenţilorÔÇŁ şi ├«nv├órtirea banilor cu m├óna altora

Din momentul ├«n care a ajuns preşedinte al PNL Iaşi, ├«n vara anului 2004, Relu Fenechiu s-a ├«ncojurat de un grup de tineri ascultători pe care i-a recompensat cu funcţii ├«nalte. Fostul ministru Tudor Chiuariu şi actualul Cristian Adomniţei sunt două nume sonore. Ajunşi pe funcţii ├«nalte aceştia, au ├«nceput să-şi promoveze amicii cu care au bătut mingea pe dealurile Copoului ├«n copilărie. Merită să amintim de familia Raluca şi George Şpaiuc, ea devenind şefa de cabinet al lui Adomniţei la Ministerul Educaţiei, iar distinsul soţ a fost adus de Chiuariu pe postul de director-adjunct la Administraţia Naţională a Penitenciarelor. O altă persoană din anturajul lui Fenechiu, ├«naltă şi focoasă, Dorina Isopescu, şefa Organizaţiei de Femei din PNL Iaşi a fost cocoţată ├«n fruntea Inspectoratului de Stat ├«n Construcţii, sub ochiul aprig al premierului Tăriceanu. Dacă arătosul Fenechiu are o calitate, aceea este de a-şi răsplăti locotenenţii, oamenii care l-au ajutat să preia conducerea organizaţiei. Primul pe listă a fost Radu Prisăcaru care a fost impus pe funcţia de prefect de către Fenechiu ├«n ciuda voinţei membrilor PNL Iaşi. E o istorie interesantă asupra căreia vom reveni. Imediat după aceea au fost recompensaţi Flavius Ioniţă, numit pe funcţie la ADS Iaşi, Paul Kmen, şef la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii ├«n Agricultură, Mugur Cozmanciuc a preluat o parte din afacerile lui Fenechiu şi ale lui Radu Prisăcaru, iar Adrian Căliman a ajuns directorul Casei de Cultură a Studenţilor Iaşi. Cozmanciuc a fost şi el implicat ├«ntr-un scandal ├«n urma căruia şi-a pierdut calitatea de consilier local. El a semnat ├«n numele firmei sale Eastern Publishing SRL un contract de prestări servicii de publicitate cu firma Citadin S.A., la care acţionar este Consiliul local, fapt ce a dus la ├«ncetarea mandatului lui Mugur Cozmanciuc. Valerian Sălăvăstru a fost numit ├«n 2005 pe funcţia de director de cabinet al prefectului şi şef al Corpului de Control al Administraţiei judeţene, poziţie din care a avut posibilitatea să execute la comandă controalele politice ├«mpotriva adversarilor lui Fenechiu. Şi ca să-l ţină c├ót mai aproape, Fenechiu i-a proptit biroul lui Sălăvăstru ├«n Prefectura Iaşi la c├óţiva metri de cabinetul parlamentar, Sălăvăstru ocup├óndu-şi cea mai mare parte din timpul de serviciu, făc├ónd naveta ├«ntre biroul său şi cel al naşului Fenechiu. Baronul nu şi-a uitat nici şefa de cabinet, pe duduia Alina Hăila, pe care a numit-o membru ├«n Consiliile de Administraţie de la trei societăţi cu capital de stat, de la care ridică aproape 10.000 de lei pe lună.

Acesta este doar ├«nceputul ├«n seria dezvăluirilor ce ne vor duce la fraudele de tip mafiot, care angrenează oameni ai legii şi instituţii ale statului, care ar trebui să apere legile şi nu să le pună preş intereselor unor indivizi al căror scop nu este dec├ót ├«mbogăţirea personală pe seama sărăcirii maselor. Poate ne vom explica ├«n cele din urmă de ce toate dosarele de anchetă penală şi cercetările ├«n cazul Relu Fenechiu, care au fost ├«ntocmite p├ónă acum, au fost oprite şi sunt dosite prin sertare la Parchet, DIICOT sau DNA.


09-07-2008 00:19:08
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Mafia petrolului, tinuta in brate de clanurile pesediste din JustitieProcurorii de la Parchetul General si-au batut practic joc de ancheta penala in dosarul devalizarilor de la VGB-Rafo Onesti-Carom-Solventul Timisoara, devalizari tolerate de fostul presedinte Ion Iliescu. Procurorii nu au fost interesati sa ridice probe, care puteau atesta spalari de bani de zeci de milioane de euro. Consecinta dezinteresului procurorilor: Corneliu Iacobov, Toader Gaureanu, fratii Iancu, Constantin Margarit au fost eliberati din lipsa de probe. Ovidiu Tender, Dan Iosif si Paul Ivascu au fost ocoliti de anchetatori, ca de altfel si partenerii lor din lumea interlopa, precum fratii Potarca, fratii Chealfa-Cheptanus si Florinel Camara. Responsabilii din Parchetul General, care au tolerat sau au incurajat acest mod de a face anchete penale, nu pot fi insa trasi la raspundere, deoarece legile AÔÇ×MacoveiAÔÇť, care ar fi permis acest lucru, au fost blocate - de catre judecatorii filo-PSD ai instantei supreme - la Curtea Constitutionala (acolo unde cei mai multi membrii sunt si ei fosti parlamentari pesedisti). De altfel, nici din partea Consiliului Superior al Magistraturii nu exista semne ca se va autosesiza, de vreme ce e patronat tot de filopesedisti.

Daca vrei sa distrugi din fasa o ancheta penala pentru a-i salva pe actorii-invinuiti trebuie sa faci patru lucruri. Primul, sa plimbi dosarul de la un procuror la altul si apoi de la o institutie la alta; al doilea, sa operezi cat mai multe disjungeri la parchete din diverse colturi ale tarii, pentru a imprastia vinovatiile; al treilea, sa nu te intereseze anchetarea unor verigi importante ale infractiunilor, ca de exemplu administratori de firme intermediare sau fantome, care ar putea dezvalui pentru cine lucreaza, cine ii protejeaza si cui platesc taxe de protectie si, nu in ultima instanta, sa nu ridici toate probele, iar daca ti le-au predat altii pe baza de semnatura, sa le imprastii in dosarele disjunse. Aceste metode au fost aplicate cu succes de Parchetul General si in dosarul devalizarilor VGB-Rafo-Carom-Solventul. Primele sesizari au fost inregistrate la Parchetul General inca din 2001. Plangerile il vizau pe Ninel Potarca, specialist in vanzari de fier vechi pe post de utilaje noi, numai bune pentru deduceri uriase de TVA prin ÔÇ×indeplinireaÔÇť programului de investitii la firme privatizate precum Rafo-Onesti, Carom si altele. Procurorii au inchis ochii in fata probelor care atesta fraudele patronate de Tender si complicii lui Intre 2001-2004 s-au dat nu mai putin de 16 rezolutii de neincepere a urmaririi penale pe aceste plangeri. In paralel au existat si sesizari ale servicilor secrete. ÔÇ×AvereaÔÇť detine astfel de documente, inaintate Parchetului General inca din luna mai 2003, in care se mentioneaza metodele de devalizare, faptuitorii, complicii, conturile si bancile din strainatate care au fost alimentate cu milioane de euro. In acte figureaza ca actori-faptuitori Ovidiu Tender, Corneliu Iacobov, Marin Alexandru Iancu, Octavian Iancu, Constantin Margarit, Toader Gaureanu si altii. Procurorii nu au facut insa nimic sa stopeze exportul masiv de valuta si devalizarea bugetului de stat. Ulterior, procurorul general Ilie Botos a afirmat ca in aceasta perioada ÔÇ×au fost monitorizateÔÇť activitatile infractionale de la VGB-Rafo-Carom. La inceputul anului 2004, Parchetul National Anticoruptie (PNA) a declansat o ampla ancheta ce viza coruptia de pe langa afacerile necurate din industria petrolului de pe ruta Bacau-Ploiesti-Bucuresti-Timisoara. In toamna anului trecut, cand anchetatorii PNA detineau deja probe privind implicarea grupurilor Corneliu Iacobov & Ovidiu Tender, precum si indicii referitoare la protectorii lor politici ca Ion Iliescu, Viorel Hrebenciuc, Ioan Talpes, Dan Iosif si generalul Toma Zaharia, procurorul general Ion Amarie a ordonat ÔÇ×spargereaÔÇť dosarului in zeci de bucati si imprastierea la parchete din tara si la Parchetul General. Dispersarea a mii de kilograme de documente in zeci de dosare ar fi favorizat pierderea celor mai importante probe, deconspirarea agentilor acoperiti si a martorilor protejati. Intentia era de a se inmormanta dosarul. De asemenea, se renunta la cea mai grava acuzatie: ÔÇ×asocierea in vederea comiterii de infractiuniÔÇť, latura esentiala a infractiunii de crima organizata. Jocul a fost deranjat de castigarea alegerilor de la sfarsitul anului trecut de catre Traian Basescu si Alianta DA, cu un program anticoruptie, unde pe primul loc era amintit dosarul devalizarilor de la Rafo Onesti. Spargerea dosarului s-a suspendat astfel. Cu un nou sef la carma tarii care inspira teama, Ilie Botos, prin Gheorghe Muscalu si subordonatii sai, a operat arestari-spectacol si a cerut, prin ordonanta, dosarul de la PNA. Insa, probele au zacut aproape sase luni in depozitele PNA fara ca Parchetul General sa le preia. Pe deasupra, anchetatorii de la Parchetul General nu au ridicat probe esentiale de la Carom, ce indicau spalari de bani de zeci de milioane de euro. De asemenea, procurorii Parchetului General s-au ferit ca dracul de tamaie de invinuirea lui Ninel Potarca, care i-ar fi dus catre Ovidiu Tender, Dan Iosif, Ioan Talpes, generalul Toma Zaharia. Nici clanul Chealfa-Cheptanus si nici Florinel Camara nu au fost deranjati de procurori. Potrivit documentelor noastre, ei ar fi fost implicati in comertul cu fier vechi si in contrabanda cu carburanti. De asemenea, ei sunt legati de PSD Bacau (de Viorel Hrebenciuc, Corneliu Iacobov, Andrei Serban) si de cumpararea voturilor in campania lui Iliescu din 2000, dupa cum ne-a relatat, in scris, un fost trezorier PSD Bacau. Alte personaje ignorate de anchetatori sunt Paul Ivascu, director general al Rafo si Cicilia Dumitrescu, director general la Carom, artizanii unui act de vanzare-cumparare fictiva de peste 13.000 de miliarde de lei. Ambele persoane sunt legate de Ovidiu Tender, care a scapat de catusele provizorii prin care au trecut mainile catorva faptuitori principali implicati in devalizarile de la VGB-Rafo-Caro-Solventul. Probele certe de spalare de bani, ce nu mai puteau fi distruse deoarece au intrat in posesia noastra, au fost disjunse din dosarul de la Parchetul General si trimise, ca dosar de sine statator, la Parchetul Arad inca din luna aprile, anul acesta. Adica exact acolo unde s-au pus deja 16 NUP-uri. Pana sa fie trimis la Arad, dosarul s-a plimbat de la Parchetul General la IGP de mai multe ori. Un fost anchetator de la IGP ne-a declarat ca nu a facut cercetari deoarece Parchetul General nu i-a repartizat un procuror care sa supravegheze dosarul, conform legii de atunci. Apoi s-a gasit si un procuror, care a fost schimbat cu altul, si apoi cu altul etc. Numai din ce stim noi cu certitudine, dosarul s-a plimbat prin Parchetul General pe la procurorii Adina Nastase-Constantin Gherta-Santion- Alina Bica, pentru ca in aprilie sa fie trimis la Parchetul Arad. Cu Potarca anchetat la Arad, s-au pierdut, pe drum, probe ce indicau marirea preturilor de peste 1.000 de ori la fier vechi, prejudiciile fiind de peste 40 de milioane de euro pe filiera VGB-Rafo-Carom. Inca nu am aflat ce lege prevede ca o spalare de bani de zeci de milioane de euro sa fie anchetate de un parchel local si nu de Parchetul General. Cert este insa ca avand in fata astfel de ÔÇ×metodeÔÇť de a face ancheta, instantele de judecata i-au eliberat pe banda rulanta pe Corneliu Iacobov, Toader Gaureanu, Marian Alexandru Iancu, Octavian Iancu etc. Din pacate, responsabilii din Parchete nu pot fi pedepsiti pentru modul in care compromit anchetele penale si ii scapa de judecata pe faptuitori. Legile raspunderii pentru ineficienta sau lipsa de profesionalism, propuse de ministrul Monica Macovei si asumate in fata Parlamentului de Guvernul Tariceanu, sunt blocate la Curtea Constitutionala, unde majoritatea judecatorilor sunt fosti membri PSD. Sesizarea a fost facuta de catre judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, numiti si ei de Ion Iliescu. Nici Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), institutia indrituita sa-i pedepseasca pe procurori, nu s-a autosesizat. Si nici nu-i de mirare, din moment ce persoane ca Alexandru Tuculeanu si Ilie Piciorus, fosti procurori de serviciu ai Securitatii lui Nicolae Ceausescu, impun politica acestei institutii. Pe deasupra, seful de cadre al CSM, Ilie Piciorus, l-a slujit pe deputatul PSD, Viorel Hrebenciuc, cand acesta era secretarul general al Guvernului Vacaroiu. Iar Viorel Hrebenciuc apare in inscrisurile de la dosarul inmormantat de Parchet ca protector al afacerilor suspecte din jurul rafinariilor bacauane. Tender vine la audieri, Iacobov se pregateste de proces Dupa mai multe saptamani de amanare din asa-zise motive medicale, Ovidiu Tender a fost citat pentru azi la o noua intalnire cu anchetatorii. La ultima sa audiere, Tender a luat cunostinta de concluziile raportului de expertiza finaciar-contabila intocmit de expertii ANAF, urmand ca avocatii sai sa prezinte anumite obiectii. In aceeasi cauza, in cursul zilei de ieri s-a prezentat la Parchet si Corneliu Iacobov, care a inceput sa studieze materialul probator din dosar. Procurorii au trecut astfel la ultima faza a cercetarii penale, luare la cunostinta a continutului dosarului, urmand ca in cel mult doua saptamani cauza sa fie inaintata, dupa definitivarea rechizitoriului, instantei de judecata


09-07-2008 00:21:51
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
GATA ....avetzi ce citii :D:D:D

09-07-2008 00:22:25
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Era sa uit, cam mare vanzoleala in PSD ......gashca de la Cluj, gashca formata din nishte baietzi foarte deshteptzi shi foarte valoroshi (care sincer, habar n-am cum au ajuns in partidul asta ) a fost facuta varza de catre golanii bucureshteni ...al-de Marean shi compania !!!!
Sunt curios shi totodata sigur ca intelegentza lor totushi o sa puna cu botul pe labe sharlele maidaneze bucureshtene ! ......hihihi ar fi culmea ca nishte potai sa cashtige in fatza unor grei !...securishti din aia adevaratzi nu meletzeni !!!! hihihi !


09-07-2008 00:52:07
   
?? Xtremul
Cont Sters

Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669
Intr-adevar, am avut ce... REciti, cumetre SA (fiindca, chiar daca-s "numai" preluate din presa, postarile astea-s foarte utile, din simplul motiv ca lumea UITA prea repede... :(

P.S. "Grupul de la Cluj" nu-i, dupa mine, cu nimic mai breaz :D decit altele, iar securismul lor "valoros" ;) :x - cu nimic mai putin gretzos decit al semi-militzienilor din capitala.

Ultima modificare facuta de Xtremul (09-07-2008 12:19:33)


09-07-2008 12:19:03
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Aici trebuie sa te contrazic cumetre shi te contrazic in deplina cunoshtintza de cauza .....aia sunt din tata in fiu securishti din aia grei indivizi cu foarte multa educatzie , scoala shi intelegentza , asha ca ashtept cu interes meciul ...hihihi
Sa vedem daca ofitzerul trimis ca sa reinstaureze ordinea la Cluj o sa poata face ceva ......sau poate nemernicii de aceea l-au trimis la Cluj ....ca sa-shi rupa gatul a doua oara ! ....:D:D:D
Oricum mumia impaiata a lansat la caterinca zvonul cu retragerea ...el se retrage dar nu o sa poata refuza rugamintzile fierbintzi ale colegilor de partid ca sa recandideze !! .....:D:D:D

Ultima modificare facuta de CIUDATUL SA (09-07-2008 14:11:24)


09-07-2008 13:53:34
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Ceea ce putzini cunosc este ca unul din dizidentzii  grupului de la Cluj este de fapt cel ce l-a creat pe Nastase !...mult timp a fost eminentza cenushie a acestui partid !
Oricum daca bucureshtiul prin golanii lui reushesc sa infranga clujul urmatorul pe lista este guzganul rozaliu ! :D:D:D


09-07-2008 13:59:08
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Tot mai des in cercurile onanishtilor pardon VIP-urilor umbla zvonul ca a aparut o maladie inca netratabila care provaca moartea iminenta a acestor animale (ma refer la guzganii mutantzi : cei rozalii )...curios fiind am fost mai atent la aparitziile publice ale acestuia .....intr-adevar semnele evolutziei acestei boli exista !!!!!...oare tot in Siberia o sa se duca la tratament ? :D:D:D   sau a fost deja ? :D:D:D ....un ziarist deshtept shi istetz ar face un articol de senzatzie .....hihihi :D:D:D

09-07-2008 14:06:53
   
?? Xtremul
Cont Sters

Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669
Minca=i=ar racu' pa totzi, maica! :D - avea o vorba bunica-mea  ("rac" = cancer).

Dupa Iorgovan si Dan Iosif, n-ar fi rau sa-l atinga si pe javra de Hrebe... ;)

Ultima modificare facuta de Xtremul (09-07-2008 15:06:43)


09-07-2008 15:06:16
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Indeplinita sa fie dorintza lu matale ! :D:D:D
Xtremul a scris:

Minca=i=ar racu' pa totzi, maica! :D - avea o vorba bunica-mea  ("rac" = cancer).

Dupa Iorgovan si Dan Iosif, n-ar fi rau sa-l atinga si pe javra de Hrebe... ;)


09-07-2008 15:12:37
   
?? Xtremul
Cont Sters

Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669

CIUDATUL SA a scris:

Indeplinita sa fie dorintza lu matale ! :D:D:D
Xtremul a scris:

Minca=i=ar racu' pa totzi, maica! :D - avea o vorba bunica-mea  ("rac" = cancer).

Dupa Iorgovan si Dan Iosif, n-ar fi rau sa-l atinga si pe javra de Hrebe... ;)

Avea nu doar bunica-mea, ci si Nea Nicu cica o vorba: "Da-i-l pe RADU !!!" :D:D
(unde RADU era o doza de radiatzii ;)) - stiau baietzzzzzzzzii unde/cum/cind... si cred io ca mai stiu si acuma !!! :D:D:D

Ultima modificare facuta de Xtremul (09-07-2008 15:29:25)


09-07-2008 15:25:58
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Domnilor ...nimic nu-i intamplator in traiul nostru .....totul se supune ECHILIBRULUI !
Shi hai sa va vand un pont .....conform studiilor facute de anumitzi baietzi foarte meseriashi de la Moscova cea mai crunta moarte este cea care are loc in urma unui accident vascular :D:D:D se pare ca persoana in cauza este inca conshtienta atunci cand nenea doctorul ii completeaza certificatul de deces :D:D:D ! hihihi


09-07-2008 15:55:22
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Tot ECHILIBRU a facut ca un individ care visa sa moara in plina actziune (adica eroic, cu sute de bombe explodand in jurul lui shi mii de gloantze strapungandu-i pieptul ) a murit total anost : STAND PE BUDA IN TIMP CE SE CACA !(nici macar la cur n-a avut timp sa se shtearga )......aici sunt extrem de jegos la caracter dar chiar merita cel in cauza sa ma cac pe memoria lui ! hihihi ...circ, panarama shi mare vanzoleala o sa fie cand ne-om intalnii in iad ! hihihi

09-07-2008 16:02:30
   
?? Xtremul
Cont Sters

Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669
Pai deh... armele alea ORGONICE ;) n-or fi fost inventate doar ca sa se stea in rastele, cumetre SA... :D:D

Un infarct, un accident cerebral, o atentzie, o maslina... ;)

Bine ca nu-s paranoic, ca altfel tindeam sa cred ca si diabetul poate fi provocat "de la distantza"... :D:D:D

Ultima modificare facuta de Xtremul (09-07-2008 16:07:22)


09-07-2008 16:05:45
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Astazi la REALITATEA apare PICIOR IN GIPS ...condamnat shi degradat ......am sa caut ceva shi despre acest tradator !!!!!!!
Nu marefer la faptul ca l-a tradat pe jegosul ala de oltean ma refer la faptul ca A TRADAT !......o tipa jegoasa la caracter !


09-07-2008 16:09:34
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Mda shi inca-o veste buna .....proiectul celor doua paiatze, ala cu shtirile bune shi rele N-A TRECUT !

09-07-2008 16:13:35
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
├Än iulie 1989, Liviu Turcu a fost condamnat de fostul regim la sentinţa capitală. La 1 octombrie 1990, ├«n urma recursului extraordinar făcut de procurorul general, Curtea Supremă de Justiţie a rejudecat procesul, Liviu Turcu fiind achitat şi repus ├«n drepturile sale civile. ├Än prezent, Liviu Turcu ├«şi desfăşoară activitatea ca expert-consultant şi analist ├«n domeniul "informaţiilor competitive" specifice domeniului politico-economic.

Adevărul prezintă astăzi ultima parte a interviului cu dr. Liviu Turcu. Comerţul cu armament, generalul Stănculescu, legendele despre conturile personale ale lui Nicolae Ceauşescu, rivalitatea dintre ICE Dunărea şi ICE Carpaţi sunt subiectele abordate de fostul şef al secţiunilor America de Nord şi Europa de Vest din DIE-CIE, precursorul SIE.
ROMTEHNICA, ├«n păienjenişul operaţiunilor speciale
- S-a vorbit de Securitate, ├«nsă prea puţin de Armată ├«n contextul operaţiunilor valutare speciale, nu credeţi?
- Nu cred că se pune problema dacă s-a vorbit mult sau puţin. Ceea ce pot spune ├«nsă este faptul că ├«ntregul mozaic analitic al operaţiunilor valutare speciale ar fi incomplet dacă nu am releva şi participarea unui compartiment special din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, formal inclus ├«n structura ICE ROMTEHNICA. Precizez de la ├«nceput că atunci c├ónd menţionez acest lucru nu am ├«n vedere operaţiunile comerciale "clasice" ale acestei ├«ntreprinderi care, oricum, realiz├ónd tranzacţii cu echipament militar, era supusă unui regim special de confidenţialitate. Şi, ├«n acest caz, at├ót cercetările Comisiei senatoriale Luchian, c├ót şi realizatorii documentarului difuzat de postul de televiziune canadian CBC, precum şi semnatarii articolelor din WASHINGTON POST şi NEW YORK TIMES care au abordat acest subiect au fost ├«mpinşi spre piste false, prin confuzia intenţionată a operaţiunilor comerciale propriu-zise cu latura specială, secretă, a operaţiunilor valutare speciale desfăşurate cu participarea şi chiar sub coordonarea UM 0107/AVS.
- Cum se lucra cu Romtehnica?
- Majoritatea partenerilor selectaţi pentru astfel de operaţiuni erau aduşi la masa negocierilor cu ICE ROMTEHNICA cel mai adesea cu aprobarea directă a lui Nicolae Ceauşescu numai după verificări prealabile efectuate de Serviciul de Informaţii Externe (CIE), de către serviciul de contraspionaj extern (UM 0195), uneori ├«n cooperare, alteori independent de Serviciul de Informaţii al Armatei (DIA). Biroul special, "oficial inexistent" ├«n organigrama ICE Dunărea, includea un mic număr de ofiţeri cu rolul de interfaţă pentru contactele comerciale şi funcţion├ónd ca oficiu de legătură cu ICE ROMTEHNICA. Acest compartiment avea sarcina de a gira operaţiunea de obţinere de sume confidenţiale, de obicei invizibile chiar şi pentru cei care derulau contractele la ICE ROMTEHNICA. Formal invizibile pentru acei lucrători, dar ├«n deplină cunoştinţă de cauză pentru adjunctul ministrului apărării naţionale care avea ├«n responsabilitate Direcţia de ├Änzestrate a Armatei şi implicit ICE ROMTEHNICA.
Fiica generalului Stănculescu, ├«n unitatea secretă a ICE Dunărea
- Despre cine era vorba? La cine vă referiţi?
- ├Än anii ÔÇś80, acest demnitar a fost generalul-locotenent Victor Stănculescu. Pentru relevarea indubitabilă a naturii relaţiilor personale cordiale dintre generalul Stănculescu, şeful DSS şi şeful CIE, să menţionăm faptul că fiica sa şi-a desfăşurat activitatea, p├ónă ├«n momentul declanşării evenimentelor de la Timişoara, ├«n decembrie 1989, exact ├«n compartimentul ultrasecret menţionat, adică cel care se ocupa ├«ndeosebi cu tranzacţiile de echipament militar ├«n cadrul ICE Dunărea. Ginerele său fusese, de asemenea, cooptat ca ofiţer al Securităţii interne. Exemplul vizează, ├«n acest caz, nu at├ót bizantinismul relaţiilor din cadrul fostei clase politice, c├ót relevarea caracterului unitar al acestui tip de operaţiuni, indiferent de instituţiile implicate.
- Putea fi Stănculescu unul dintre cei interesaţi după decembrie 1989 să preia cel puţin o parte a conturilor speciale din străinătate?
- Sigur că da, mai ales av├ónd ├«n vedere poziţia strategică de excepţie ocupată imediat după decembrie 1989. Nu mă voi hazarda să afirm că a fost vorba de un interes strict personal, dar un lucru pare a fi cert. El a valorificat cu succes după 1989 baza relaţiilor comerciale şi financiare utilizate de serviciile de informaţii pentru derularea operaţiunilor valutare speciale ├«nainte de căderea fostului regim. Informaţiile deţinute cu privire la existenţa conturilor, ca şi a tipului de operaţiuni, au reprezentat ├«n acele zile - ca şi pentru ceilalţi actori implicaţi - un capital politic deosebit de important pentru negocierea poziţiei ├«n cadrul noului nucleu al puterii. Interesul generalului Victor Stănculescu după 1990 faţă de conturile speciale din străinătate, fapt de altfel menţionat şi de Raportul Comisiei senatoriale Luchian era aşadar justificat, chiar dacă informaţiile sale se limitau doar la aria operaţiunilor valutare speciale derulate cu echipament militar şi la care participase direct.
Afacerile cu arme
- Cum se făceau afacerile cu arme?
- Mai ├«nt├ói trebuie precizat că tradiţionalul comerţ cu echipamente militare este apanajul unui "club" internaţional extrem de exclusiv şi ├«n care se pătrunde deosebit de greu. Este, deci, vorba de un monopol internaţional extrem de profesional at├ót la nivelul pregătirii, c├ót şi derulării operaţiunilor respective. Treptat-treptat, Rom├ónia a reuşit să intre semnificativ sub aspectul ponderii operaţiunilor desfăşurate pe această piaţă şi să-şi creeze relaţii importante la nivelul nucleului de conducere. Operaţiuni care, dacă ar fi devenit publice, ar fi fost deosebit de jenante sub aspect politic pentru Ceauşescu intr├ónd ├«n conflict nu numai cu politica externă declarată, dar chiar şi cu angajamentele pe plan internaţional. ├Än acest context, prin definiţie, pentru a se asigura nivelul de confidenţialitate necesar s-a utilizat mai mult ca oric├ónd metodologia specifică acţiunilor valutare speciale. Pentru ilustrarea anvergurii unor astfel de operaţiuni, ca şi a modului de lucru extrem de conspirat ├«n care se lucra, aş dori să completez pentru cititori secvenţa din documentarul canadian privind operaţiunile cu arme cu c├óteva informaţii inedite. Astfel, pentru contractul ├«ncheiat cu o ţară arabă via un intermediar al unei alte ţări arabe care lucra pentru serviciul de informaţii al acesteia din urmă s-au plătit cash tranşe variind ├«ntre 2-2,5 milioane de dolari p├ónă la totalul sumei de 66,4 milioane de dolari. Suma fiind cash, evidenţele scrise au fost minime, numărarea banilor s-a făcut manual, iar ├«n conformitate cu prevederile modului de operare s-au ├«ntocmit liste cu seriile bancnotelor primite. Invit cititorul să calculeze cu aproximaţie durata necesară efectuării operaţiunilor menţionate mai sus. Compartimentarea şi fragmentarea intenţionată a operaţiunilor valutare speciale a asigurat ├«n general confidenţialitatea acestora ca ├«ntreg, un control strict al derulării şi mai ales acoperirea fazei finale de utilizare sau transfer financiar al rezultatelor.
- La ce operaţiuni "jenante din punct de vedere politic" pentru Ceauşescu v-aţi referit?
- Nu pot intra ├«n detalii. Era ├«nsă vorba de situaţii ├«n care ├«ntre declaraţiile politice publice şi situaţia de fapt erau distanţe foarte mari. ├Än unele operaţiuni erau implicate, de asemenea, personalităţi politice occidentale a căror reputaţie ar fi fost serios afectată.
- Cine cunoaştea detaliile opera-ţiunilor?
- De regulă, ofiţerii desemnaţi pentru operaţiune ai serviciului independent UM 0107/AVS au fost ├«n măsură să cunoască, ├«n proporţie de 75%-80%, detaliile cazurilor respective. Restul detaliilor de 20%-25% se aflau la v├órfurile comenzii şi, evident, la nivelul lui Ceauşescu. C├ót de str├óns era controlul menţinut de "comandantul suprem" asupra evidenţelor contabile ale operaţiunilor valutare speciale este demonstrat şi de faptul că pentru orice nouă acţiune specială care presupunea "cheltuieli operaţionale" chiar la nivel de mii de dolari, Tudor Postelnicu trebuia să obţină ├«n prealabil aprobarea lui Nicolae Ceauşescu. Aceeaşi situaţie se repetă şi ├«n procesul natural impus de transferarea tehnică sau "mişcarea" parţială sau totală a sumelor de bani deja depozitate ├«n diferite conturi speciale.
Securitatea făcea afaceri prin firma KGB din Viena
- ├Äntr-un raport SIE-Procuratură pe care l-am prezentat de cur├ónd ├«n paginile acestui ziar se vorbeşte de Austria, de un cetăţean de origine din Rom├ónia şi de operaţiuni speciale, conturi şi afaceriÔÇŽ
- Da, este vorba despre compania "Dobias" şi unul din reprezentanţii acesteia, un cetăţean originar din Rom├ónia, respectiv Nathan Skolet. Raportul menţionat evidenţiază natura relaţiilor speciale avute de firmă şi reprezentantul acesteia cu ICE Dunărea, dar nu menţionează nimic despre faptul că relaţiile serviciilor rom├óneşti cu el sunt mult mai vechi şi, deci, ├«nainte ca ICE Dunărea să fi fost ├«nfiinţată.
Firma "Dobias" a avut relaţii comerciale cu multe firme de comerţ exterior rom├óneşti p├ónă a intra ├«n relaţii preferenţiale cu ICE Dunărea, inclusiv trustul "Carpaţi", care ulterior avea să-şi creeze la concurenţă cu ICE Dunărea propria ├«ntreprindere de comerţ exterior, respectiv ICE Carpaţi. Ceea ce este uimitor, dar şi ├«ngrijorător, dacă aş fi fost "destinatarul" Raportului respectiv, este că SIE dezinformează atunci c├ónd afirmă negru pe alb despre suspiciunea că Dobias ar fi fost o companie acoperită rom├ónească. Potrivit informaţiilor şi documentelor deţinute de UM 0625 (contraspionaj intern) şi UM 0110, la vremea respectivă firma "Dobias" a fost creaţia serviciilor secrete sovietice, fondatorul acesteia fiind un veteran de război deţinător al celor mai ├«nalte distincţii şi ordine ale URSS. Potrivit aceloraşi surse, firma era o interfaţă pentru operaţiuni comerciale, financiare şi nu numai a KGB. Cum firma a servit de foarte multe ori pentru Moscova drept intermediar ├«n operaţiunile de plasament cu discount a rublelor neconvertibile, Bucureştiul a devenit interesat direct pentru a folosi această oportunitate pentru ea ├«nsăşi. Aici a intrat ├«n ecuaţia operaţiunilor mai ├«nt├ói trustul "Carpaţi" ca holding al operaţiunilor economice şi financiare ale PCR, recte Gospodăria de partid. Sub aspect administrativ şi organizatoric, Gospodăria de partid era parte a Secţiei birocratice a CC al PCR şi se afla ├«n răspunderea directă a unuia din secretarii CC. ├Än anii ÔÇś80, secţia s-a aflat sub conducerea lui Iosif Banc, ca secretar al CC, şi Leon Naş, ca adjunct.
Conflictul dintre ICE Dunărea şi ICE Carpaţi
- Se poate deci vorbi de o rivalitate inevitabilă ├«ntre ICE Carpaţi şi ICE DUN


09-07-2008 16:19:05
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Mda ia de vedetzi cum sta treaba cu evreii :

A treia lovitură de stat evreiasca
Decembrie 1989

Vom prezenta, pe scurt, pe autorii loviturii de stat şi ai preluarii puterii, ├«ncep├ónd cu ziua de 22 decembrie 1989. Sunt şi omisiuni.
1. Iulian Vlad. Evreu. General. Şef al Departamentului Securităţii Statului, din timpul regimului Ceauşescu,  p├ónă pe 31 decembrie 1989.

2. Silviu Brucan (Brukner). Evreu bolşevic care prin presa vremii de dupa 23 august 1944 ├«ntreţinea cultul dictatorial al Anei Pauker şi a trimis ├«n puşcării şi la Canal elitele rom├ónilor. Ataşat at├ót bolşevicilor evrei aduşi ├«n Rom├ónia pe tancurile Armatei Roşii, c├ót şi urmaşilor acestora, fapt ce reiese cu uşurinţa  din activitatea sa de coordonator ├«n procesul de preluare a puterii politice, ├«n luna decembrie 1989, de către aceştia şi ├«n cadrul Guvernului Petre Roman. "Mie mi s-a părut, mărturiseşte  Mihail Şora, ministrul ├«nvăţăm├óntului, 1989-1990, că ├«ntotdeauna, Brucan a avut mai multe orientări, ├«n funcţie de interes. C├ónd am ajuns eu ministru, Brucan era, oficial, doar un fel de consilier. De fapt avea o influenţă imensă, făcea figura unei eminenţe cenuşii"(Toma Roman-jr., Mihai Şora, Roşu de Paris(II), www. plai cu boi, 10/31/05).

3.Victor Stănculescu. (Absolvent al liceului evreiesc?). General ├«n regimul Ceauşescu. Numit de Ceauşescu la conducerea Ministerului Apărării ├«n locul  ministrului Milea, care ├«ncetase din viaţa, ├«n condiţii ├«ncă neelucidate. P├ónă la 27 decembrie, 1989, prim-adjunct al ministrului apărării naţionale. Ministru al economiei naţionale, 1989-1990. Ministrul Apărării, ├«n 1990-1991.

4.Teodor Brateş. "-La Televiziune a apărut Teodor Brateş, ginerele călăului Nicolschi din perioda dictaturii urmaşilor lui Cain, alături de Petre Popescu şi George Marinescu, transmiţănd o stare de groază ├«n toată ţara. Potrivit acestora, ├«n Bucureşti nu erau dec├ót terorişti şi securişti, care atacau şi ucideau, arabi plătiţi ca să ucidă, erau otrăvite apele, aruncate ├«n aer uzinele termice şi barajul de la D├ómbul Morii, etc."(Ieronim Hristea, De la steaua lu David la steaua lui Rothschild, Editura Ţara Noastră, Bucureşti 2004). Numai neadevaruri, dar care erau de natură să provoace un razboi civil. Şi alţii, de la Televiziune, pe care ├«i ştim cu toţii.

5. Cazimir Ionescu. Evreu. Pe 22 decembrie la Televiziunea Rom├óna: "O coloana blindată motorizată se ├«ndreaptă spre Piteşti, pentru a ocupa punctul atomic, rafinăria, rezervele de cianură, barajul de la Curtea de Argeş. Odată cu căderea acestor puncte, oraşul Piteşti poate să dispară complet de pe harta lumii."
In pragul haosului, panicii şi a războilului civil.

6. Cico Dumitrescu, contraamiral. Evreu. Tot pe 22 decembrie, tot de la televiziune, panica pe rom├óni, cu acţiunile terorişilor.

7.Ion Iliescu. Bunicul după tată a fost Vasili Ivanovici (botezat Ilici), evreu rus, bolşevic, puşcăriaş, fugit din Rusia, urmărit de poliţia ţaristă. Şi-a schimmbat numele ├«n Iliescu, probabil pe la 1900. Alexandru Iliescu (tatăl lui Ion Iliescu), băiatul cel mare al lui Vasili, s-a căsătorit ├«n anul 1929 cu Maricica, o ţigancă bulgăroaică, din neamul căldărarilor, analfabetă, care vorbea prost rom├óneşte şi care este adevărata mamă a lui Ilici.
Ilici s-a născut la Olteniţa, la 3 martie 1930, an ├«n care Alexandru Iliescu a fugit n Rusia, unde a stat p├ónă ├«n 1935-1936.
Maricica, mama adevărată a lui Ilici, moare n 1932, fiind ├«nmorm├óntată la Olteniţa (atenţie la diversiunea cu Maria Ivănuş din Bucureşti, care nu era mama lui Ilici).
├Än 1940 Alexandru Iliescu s-a căsătorit cu Mariţa, ţigancă din Maramureş, soră bună a mamei lui Ion Cioabă din Sibiu, bulibaşa ţiganilor, cu care a avut doi băieţi, fraţi vitregi ai lui Ilici (Mircea şi Crişan, veri primari ai lui Cioabă). Unul a fost ataşat militar al Rom├óniei la Moscova, iar celălalt director adjunct la IRSOP.
├Änsuşi Ion Cioabă a recunoscut, ├«ntr-un interviu dat cu puţin timp ├«nainte de a muri, că el şi preşedintele Iliescu erau veri.
Ilici Iliescu, la recepţiile lui Ceauşescu, nu se ducea cu soţia sa , Nina Bercovici, ci cu Mariţa, mama vitregă. (Ieronim Hristea, De la steaua lui David la steaua lui Rothschild, Editura Ţara Noastră, Bucureşti, 2004, p. 454. Ieronim Hristea a preluat frazele de mai ├«nainte din cartea lui Vladimir Alexe,Ion Iliescu-biografie secretă).
Nu punem ├«n discuţie dragostea unor tineri, indiferent de originea lor etnică, ci evidenţiem originea bolşevică a lui Ion Iliescu. Dar pentru că bolşevicii la care ne referim sunt evrei, se impune şi precizarea apartenenţei lor etnice. Asa cum există pe lumea aceasta rom├óni, francezi, englezi, germani, italieni, ruşi, etc. şi atunci cand sunt corecţi şi c├ónd au săv├órşit fapte reprobabile, tot aşa există şi evrei. Numai că oculta evreiască acţionează cu ameninţări atunci c├ónd se precizează cuv├óntul evrei pentru cei care au săv├órşit fapte reprobabile.
Revenind la Ion Iliescu, se poate constata că se trage dintr-o familie de evrei din Rusia şi că din cei cinci bărbaţi, patru au trăit mai mulţi sau mai puţini ani ├«n Rusia, respectiv ├«n URSS.
Ion Iliescu şi-a făcut  studiile universitare la Moscova, unde ajunge cu sprijinul Anei Pauker.
  Unul din fratii lui după tată, a fost ataşatul militar al Rom├óniei la Moscova.
Tatăl lui Ion Iliescu, Alexandru Iliescu, kominternist, a participat la Congresul Partidului Comunist din Rom├ónia, din 1931, din localitatea Goricova, de l├óngă Moscova. Rezoluţia acestui congres cerea dezmembrarea Romaniei. La acest congres tatăl său devine membru al Comitetului Central. Ion Iliescu nu şi-a dezamăgit tatăl, contribuind, ├«n 1990, la blocarea Re├«ntregirii Rom├óniei.
Eftimie Iliescu, fratele lui Alexandru Iliescu, unchiul lui Ion Iliescu, ofiţer de securitae, a participat la crimele  ├«mpotriva poporului roman, ca adjunct al lui Alexandru Drăghici, ministrul de interne.
Soţia lui Ion Iliescu este evreică. Alături de cei patru bărbaţi, a fost al cincelea element de siguranţa, pentru cei care au investit din punct de vedere politic ├«n Ion Iliescu.
Ion Iliescu a avut str├ónse legături cu familia Valter Roman.
A fost numit, la 26 decembrie 1989, preşedinte al Frontului Salvării Naţionale, la 13 februarie 1990 preşedinte al CPUN. Din 20 mai 1990, preşedinte al Republicii.

8. Petre Roman. Evreu. Tatăl său, Valter Roman, adus pe tancurile sovietice, pentru implantarea bolşevismului ├«n Rom├ónia. Petre Roman a fost numit prim-ministru, 26 decembrie 1989-28 iunie 1990, apoi, după alegeri, tot prim- ministru, 20 mai 1990-26 septembrie 1991. Petre Roman se pl├ónge că Parlamentul nu i-a fost favorabil la toate legile depuse ├«n legătură cu agricultura. Constată că ├«n urma acestui fapt agricultura arată jalnic, neproductivă-prin parcelarea  păm├óntului, prin abandonarea, nelucrarea terenurilor agricole, care au ajuns ├«n paragină, de izbelişte, prin desfiinţarea unor unităţi viabile, aşa, asociaţiile agricole-Cooperativele agricole de producţie, fostele Gospodării agricole colective. Vicleană ocolire. Nu faptul că ţăranii şi-au primit păm├óntul confiscat de regimul comunist ├«napoi, desigur ├«n suprafeţe mai mici sau mai mari, dupa cum le-au avut, a dus la un dezastru absolut ├«n agricultură, ci confiscarea mijloacelor de producţie. Ţăranii, c├ónd  au fost obligaţi să intre ├«n gospodariile agricole de producţie, au fost obligaţi să predea  acestor unitaţi socialiste şi animalele, plugurile, tractoarele, batozele şi alte mijloace de producţie. In 1990, pe l├óngă păm├ónt, le reveneau de drept şi mijloacele de producţie. Nu li s-au restituit. Ţăranul rom├ón s-a văzut ├«n faţa pămantului doar cu braţele. Lovitură criminală. Sărmanul şi-a cumpărat cazmale şi a ├«nceput să lucreze. Şi-a cumpărat c├óte un măgăr, şi-a cumpărat un m├ónz  şi a lucrat tot cu braţele, p├óna m├ónzul s-a facut cal de tracţiune. Ca să are cu tehnica moderna agricolă, care nu i s-a restituit, de fapt i s-a confiscat a doua oră, plătea cu produse agricole şi ram├ónea flam├ónd. Dar nici atunci nu i se ara tot păm├óntul şi se striga ├«mpotriva lui că nu e ├«nstare să fie ţăran, să-şi lucreze tot păm├óntul. Dar el dovedise cu v├órf fi ├«ndesat, de mii de ani, că el este ţăran, agricultor. Iar p├óna  la 23 august 1944, a fost factor de luat ├«n seamă la stabilirea preţului gr├óului ├«n Europa, uneori chiar el facea preţul gr├óului european. A trebuit să vina o m├óna de bolşvici evrei din Rusia, după 23 august 1944, la putere ├«n Romania,  să lovească de moarte ţărănimea rom├óna, iar urmaşii lor, din decembrie 1989, să lovească iar, tot de moarte, aceeaşi ţărănimea rom├ónă. Nerestituirea uneltelor agricole şi ├«n consecinţă incapacitatea ţărănimii rom├óne de a-şi lucra păm├óntul, pentru prima data ├«n existenţa ei multimilenară, a fost programată. A apărut păm├ónt nelucrat şi foametea ├«n mediul ţăranesc şi ├«n toată tăra. Cumpărătorii străini, dar şi politicienii profund certaţi cu moralitatea faţă de propria ţară, după un timp, au invadat satele Rom├óniei, cumpăr├ónd păm├ónt pe sume de nimica. Probabil şi finanţarea, din exterior, a  unor cetăţeni rom├óni de alta etnie, pentru a cumpăra c├ót mai mult păm├ónt. Tot acest pămant va fi naţionalizat, fără despăgubiri. Noii pripropietari   şi-au scos cu v├órf şi ├«ndesat preţul dat. Dacă ţăranilor li s-ar fi restituit  mijloacele de producţie, cu acestea ar fi arat, semănat  şi recoltat tot păm├óntul, ca pe vreamea gospodariilor socilaiste de productie şi fiecare ţăran ar fi beneficiat proporţional cu suprafaţa păm├óntului său. Intreaga agricultură a ţării era mecanizată şi irigată. Politicieni pentru care nici o pedeapsa nu ar fi fost prea mare, ziarişti, reporteri TV se ├«ntreceau să r├óda de agricultorul rom├ón.  Fabrica de tractoare ar fi fost subvenţionată de către toţi ţăranii din  Romania, cu o mica parte din veniturile lor şi nu ar fi fost  falimentată din  lipsă de cumpăratori de tractoare. Localitaţile rurale, cele mai multe, de la c├ómpie, ├«n c├óţiva ani ├«şi vor fi ├«mprospătat utlajele mai vechi cu altele noi, fenomen normanl, ├«ntr-o ţară condusă  pentru binele ţării. In felul acesta Rom├ónia nu ar fi fost depopulată, tot programat, tinerii locuitori ai satelor av├ónd de lucru la ei acasă. Şi la drept vorbind, Fabrica de tractoare din Braşov şi  Semănatoarea- de combine, din Bucuresţi, ar fi trebuit să devină proprietatea ţărănimii rom├óne, reprezentată printr-o asociaţie pe ţară. Soluţii pentru progresul Rom├óniei au fost,  dar nu s-a vrut aşa ceva.
Rom├ónia a fost jefuită şi de finanţele sale, a fost lovită şi pe plan industrial, negandu-i-se orice capacitate performantă industrială, ceea ce s-a vazut că nu e adevarat. Cumplexele industriale, din clipa v├ónzării lor, au funcţionat la parametri concurenţionali internaţionali. Modernizarea a fost si este un proces continuu. Industria petrolului, cu toate fabricile aferente, complexele energetice nucleare, cu toată  capacitatea industriei rom├ónesti de a fabrica ├«n ţară  utilajele mecesare, producerea de apa grea, industria de elicoptere, construirea de nave maritime şi altele si altele.
├Än legatură cu alcătuirea Guvernului provizoriu, Petre Roman scrie: "ÔÇŽ eu n-am propus dec├ót două persoane, pe Gelu Voican şi pe Mihai Drăgănescu, numiţi am├óndoi viceprim-miniştri, aşadar colaboratorii mei cei mai apropiaţiÔÇŽC├ót despre Mihai Drăgănescu, el era prieten cu tatăl meu"ÔÇŽ(Petre Roman, Libertatea ca datorie, Editura Paideia, 2000, p. 112).         
9. Gelu Voican Voiculescu. Evreu. Viceprim-minstru, din 26 decembrie 1989, iar din 31 decembrie are şi funcţia de  Comandant al Departamentului Securităţii Statului.

10. Mihai Drăgănescu. Evreu. Viceprim-ministru, din 26 decembrie 1989.

11. Mugur Isărescu. Evreu. După Revoluţia din decembrie 1989, a fost titularizat la  Ministerul Afacerilor Externe. Ambasadorul Rom├óniei ├«n Statele Unite ale Americii. Din septembrie 1990, Guvernatorul Băncii Naţionale a Rom├óniei.

12. Ioan Aurel Stoica. Evreu. Ministru al industriei construcţiilor de maşini
,
13. Nicolae Militaru. Evreu. General. Ministrul Apărarii, 1989-1990.

14. Sergiu Celac. Evreu. De reţinut informaţia: "├«n arhive se descoperise că tatăl lui Celac, angajat la Consiliul de Stat al Planificării ├«n anii 50, furnizase informaţii strategice consilierilor sovietici. Sergiu Celac eraÔÇŽ translatorul lui Ceauşescu" ( Emil Berdeli, Microfoanele din dormitor au dezvăluit şi situaţii jenente pentru şeful DIE, ├«n Gardianul, 15 aprilie, 2004). Ministru de interne,  26  decembrie 1989-28 iunie 1990. Ambasador la Londra, 1990-1996, din 1991 acreditat şi la Dublin, cu reşedinţa tot la Londra. Guvernul Petre Roman şi preşdintele  Ion iliescu, au blocat Re├«ntregirea Romaniei. Poziţia Guvernului Petre Roman a fost exprimată public, fără echivoc, de ministrul de externe Sergiu Celac: " Ministrul de externe de atunci, al rom├óniei, declară Agenţiei  FRACE PRESS că Podul de flori constituie o iniţiativă particulară. Adică e  problema lui Gheorghe Gavrilă Copil şi at├ót? Cutremurătoare opinie, din partea unui membru al guvernului! " (Gheorghe Gavrilă Copil, Societatea Culturală Bucureşti -Chişinău, Editura Dacia Eternă, Bucureşti, 1999, p.33. Cartea deconspiră, pe bază de documente, anexarea Revoluţiei Rom├óne şi a Podului de flori, de către  casnicii Moscovei. Poate fi accesată pe internet la www. agero, la rubrica Istoria Romaniei, ├«n cadrul titlului Dragi romani din R. Moldova veniţi cu noi ├«n Uniunea Europeană, la www. curaj.net şi la www. mişno no no, la rubrica De peste Prut.

15. Mihai Chiţac. Evreu.  General-locotenent. Ministru de interne, 1989-1990.

16. Moldoveanu Ioan Jean. Evreu. General-locotenent. Adjunct al ministrului de interne şi şef al Inspectoratului General al Poliţiei, 1989-1990.

17.  Dan Marţian. Evreu. Studii superioare la Moscova. Lector la Ştefan Gheorghiu. Apropiat al lui Ion Iliescu.
├Än 1990, preşedintele Camerei Deputaţilor.

18. Alexandru B├órlădeanu. Evreu.  Impus de Moscova, la Bucureşti, ├«n 1947, ca secretar general al guvernului de atunci.
├Än 1990, preşedintele Senatului.

19.  Adrian Severin. Evreu. Ministru de stat pentru reformă şi relaţiile cu Parlamentul, 1990-1991, Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru privatizarea şi Dezvoltarea ├«ntreprinderilor Mici şi Mijlocii, 1991-1992.

20. Corneliu Bogdan. Evreu. Angajat de Ana Pauker la MAE ca director. Din 26 decembrie 1989, ministru secretar de stat la Ministerul Afacerilor externe.

21. Teodor Stolojan. Tatăl său, la studii ├«n URSS, a  venit ├«nsurat cu o cetăţeană sovietică.
Ministru de finanţe, 1990- 1991. Prim-ministru, 1991-1992.

22. Eugen Dijmarescu. Evreu. Ministru al economiei şi finanţelor, 1991.

23. Mihai Şora. Prieten din tinereţe cu Miron Constantinescu, cu Benno Hechter, fratele lui Mihai Sebastian s.a. La studii ├«n Franţa, unde, ├«n 1938 devine membru al partidului comunist francez, partid membru al Kominternului. Angajat, ├«n 1948, de către Ana Pauker, la Minisaterul de Externe.  Admiraţia pentru Ana Pauker nu a reuşit să şi-o disimuleze nici in anul 2005: ,,Ministrul de externe nu era Ana Pauker? Ba da, am cunoscut-o personal. Era o persoană dură, puternică, dar bine mobilată intelectual. Cred că era singura din conducerea PCR din acel timp, care putea vorbi coerent şi, relativ, logic, bineinteles dupa "logica" lor. Cunoştea foarte bine limba romană, vorbea foarte corect, spre deosebire de alţi activiţi, mai ales că mulţi erau de "import", ajunşi ├«n MAE" (www. plai-cu-,boi, 10/31/05, Toma Roman jr., Mihai Şora,  Roşu de Paris, II, p. 1). Din 26 decembrie 1989, ministrul ├«nvăţăm├óntului.

24. Victor Babiuc. Evreu. Expert la Comisia Constituţională, 1990. Ministru de justiţie, 1990. Ministru de interne 1991-1992.
Dacă vreunul din cei nominalizaţi ca evrei, nu este evreu, ├«n locul lui se pot aduce  zece nume de evrei din ├«naltele structuri guvermamentale şi din alte instituţii. Si chiar de sub directa sa conducere.  Sau condus de către aceştia şi de către alţii.

25. Sergiu Nicolaescu. Dar acesta este rom├ón, cu o creaţie cinematografica de excepţie, de autentic patriotism. Exista o explicaţie.  Sergiu Nicolaescu este nepotul generalului Cambrea, comandantul Diviziei Tudor Vladimirescu, formată şi instruită ├«n URSS de Ana Pauker. Beneficiarul regimului Ana Pauker-Silviu Brucan?  Sergiu Nicolaescu. ├Än anul 1947 era ├«n prag de absolvire a Şcolii de Ofiţeri de Marina! Acum are loc un moment periculos pentru destinul t├ónărului Sergiu Nicolaescu. Tatăl sau e arestat, ajunge la Canal. Intreaga securitate rom├ónă căzuse ├«n m├óna evreilor. In urma arestării tatălui său, este sfătuit să se interneze ├«n spital şi neprezentandu-se la examene, a ramas fără Şcoala de Ofiţeri de Marină. Securiştii evrei nu-l abandonază, dar nici Sergiu Nicolaescu nu-i va părăsi niciodată. Termină o facultate tehnica şi ajunge inginer. A lucrat nu oriunde, ci ├«n ├«ntreprinderile Ministerului Apărarii, ├«n Departamentul Special, ├«n 1954 fiind director la una din acestea. Nu a fost invitat să fie  si ofiţer de securitate, nici nu a solicitat aşa ceva, dar trăia ├«n chiar mediile inteligenţei şi puterii politice evreieşti. Cu aceştia ajunge să acţioneze  ├«n Decembrie 1989 la ├«nlăturarea şi ├«mpuşcarea lui Nicolae Ceauşescu şi la consolidarea  regimului iudaic post decembrist. KGB-iştii bolşevici de după 23 august  1944, rudeniile, urmaşii acestora, preiau din Decembrie 1989, toate fr├óiele puterii politice, precum  cei de după 23 august.
Jocul la doua capete, KGB-MOSAD, sau, mai cuprinzător spus, KGB-evreimea internaţionala, este de notorietate publica.
Pentru Sergiu Nicolaescu, cel mai mare om politic  este Silviu Brucan. Această opinie şi-a exprimat-o cu claritate, ├«n ultimii ani, de mai multe ori.

Ultima modificare facuta de CIUDATUL SA (09-07-2008 16:35:32)


09-07-2008 16:32:22
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
TRATATUL DINTRE ROMANIA ŞI UCRAINA ├ÄN ACTUALITATE

C├ónd şi poate ├«nceta valabilitatea acest tratat?
Articolul 27

Prezentul Tratat se ├«ncheie pe termen de 10 ani. Valabilitatea lui se prelungeşte automat pe perioade de c├óte cinci ani, dacă nici una din părţile contractante nu va ├«ncunoştinţa ├«n scris cealaltă parte despre intenţia de a-l denunţa, cu cel puţin un an ├«naintea expirări perioadei de valabilitate respective.

Tratatul a fost parafat la Kiev, de către miniştri de externe ai Rom├óniei şi Ucrainei, la 3 mai 1997, a fost semnat de preşedinţii celor două ţări, la Neptun, la 2 iunie 1997, iar la 14 iulie 1997 apare legea 129, de ratificare.

Care este situaţia reală dintreRom├ónia şi Ucraina?

├Än vara anului 1940 URSS ocupă partea de răsărit a Rom├óniei, Basarabia, conform Pactului dintre Hitler şi Stalin (Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939), dar de-odată cu Basarabia, mai ocupă şi partea de nord-est a Rom├óniei, Tinutul Herţa şi nordul Bucovinei, stabilind, ├«n interiorul Rom├óniei, noua graniţă, dintre URSS şi Rom├ónia. In Tratatul de Pace de la Paris, din 1947, URSS introduce textul: ÔÇ×Frontiera sovieto-rom├ónă este astfel fixată ├«n conformitate cu Acordul rom├óno-sovietic din 28 iunie 1940ÔÇŁÔÇŽ( Ministerul Afacerilor Străine, Tratat de pace ├«ntre Rom├ónia şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, Bucureşti, 1947, Partea I, Frontiere, Articolul I, p.8 ).
Prin dispariţia URSS, teritoriile rom├óneşti, precizate mai ├«nainte, au rămas la Ucraina. Nu pentru multă vreme, considerăm noi. Dar nici Insula Şerpilor şi celelalte insule.

Tratatul de la Paris, în cazul României, este un tratat mincinos

├Äntre Rom├ónia şi URSS nu a existat un ÔÇ× acord rom├óno-sovietic din 28 iunie 1940ÔÇŁ. A existat ultimatumul dat de URSS, ├«n faţa căruia Rom├ónia a fost silită să se retragă.
Exist├ónd ÔÇ×acordulÔÇŁ din 28 iunie 1940, nu mai exista pactul Ribbentrop-Molotov. După război, deci şi ├«n 1947, cei cuceriţi erau criminali, nazişti, fascişti, iar sovieticii, sfinţi.
Exist├ónd ÔÇ×acordulÔÇŁ din 28 iunie 1940, nu mai exista ultimatumul sovietic.
Exist├ónd ÔÇ×acordulÔÇŁ din 28 iunie 1940, se lăsa sub tăcere genocidul ├«mpotriva rom├ónilor, declanşat de evrei, ├«n chiar această zi de 28 iunie 1940. Numai alţii erau criminali, nazişti, fascişti, iar evreii, sfinţi.

Insula Şerpilor

Insula Şerpilor  fost ocupată de către URSS ├«n luna august, dupa 23 august 1944. Va răm├óne ├«n interiorul graniţei Rom├óniei p├ónă ├«n 1947. Tratatul de Pace de la Paris, semnat la 10 februarie 1947, confirmă această situaţie. Cu alte cuvinte Insula Şerpilor era a Rom├óniei şi după data semnării acestui tratat. URSS ├«ncalcă acest tratat, la scurtă vreme după semnare, impum├ónd modificarea graniţei cu Rom├ónia şi anexarea Insulei Şerpilor. Pentru a acoperi  această nouă anexare, se procedează la un act formal. Armata URSS a ţinut sub stare de ocupaţie ├«ntreaga Rom├ónie, p├óna ├«n 1958, c├ónd a fost retrasă. ├Än aceste condiţii redactează  Molotov, ministrul de externe al URSS, textul acestui act, ├«mpreună cu Ana Pauker, ministrul de externe al Rom├óniei.
Ana Pauker hotăra ce trebuie să se facă ├«n Rom├ónia şi cum să se acţioneze. Cu ceilalţi, din jurul său, veniţi tot pe tancurile sovietice. Puşcăriile deveniseră abatoare pentru rom├óni, din 1948 funcţion├ónd la capacitate maximă.
Textul devine Protocolul referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat ├«ntre Republica Populară Rom├ónă şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, ├«n care se preciza că Insula Şerpilor intră ├«n cadrul URSS. Şi această linie a frontierei a fost impusă abuziv, URSS anex├ónd acum şi alte insule rom├óneşti. Protocolul a fost semnat de Molotov şi de Petru Groza, primul ministru al Rom├óniei.  Decizia pentru semnarera acestui document, fusese luată, din partea Rom├óniei,  de către Biroul Politic al CC al PCR, constituit din Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker (Hannah Rabinsohn), Vasile Luca (Luka Laszlo) şi Teohari Georgescu (Burach Tescovici). Din partea Rom├óniei, ministrul plenipotenţiar Eduard Mezincescu (Eduard Mezinger) a semnat, la 23 mai 1948, pe Insula Şerpilor, procesul verbal de predare-primire a insulei. Din partea URSS a semnat primul secretar al ambasadei, reprezent├ónd MAE al URSS. Si toate acestea erau cuprinse sub titlul Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală ├«ntre Republica Populară Rom├ónă şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Care preietenie?! Care colaborare?! Care asistenţă mutuala?!  URSS s-a folosit la aceast act formal, de agenţii săi din Rom├ónia, aduşi pe tancurile sovietice, conducători dictatoriali ai statului rom├ón. Iar Protocolul, din care face parte şi procesul verbal,  nu a fost supus ratificării de către puterea legislativă rom├ónă.
Adevărată piraterie teritorială!
Din 1948, p├ónă ├«n 1991, Insula Şerpilor a fost bază militară a URSS, cu cel mai mare centru de ascultare al URSS din toată Europa de răsărit. Din 1991, bază militară ucrainiană.
URSS dispăr├ónd, Insula Şerpilor şi celelalte,  se vor ├«ntoarce la adevăratul proprietar, Rom├ónia. Si va fi Insula Şerpilor o insulă a bucuriei şi a păcii.

Tratatul cu Ucraina-citate din preambul    `

Condamn├ónd actele injuste ale regimurilor totalitare şi de dictatură militară care ├«n trecut au afectat ├«n mod negativ relaţiile dintre poporul rom├ón şi poporul ucrainian şi convinse că lichidarea moştenirii dureroase a trecutului se poate face doar prin dezvoltarea relaţiilor prieteneşti  şi de cooperare ├«ntre cele două popoare, care năzuiesc spre edificarea unei Europe unite.
Consider├ónd că evaluarea obiectivă a trecutului va contribui la ├«ntărirea ├«nţelegerii şi ├«ncrederii reciproce ├«ntre cele două state şi popoare,
Au convenit...

In trecut relaţiile dintre poporul rom├ón şi poporul ucrainian nu au fost afectate negativ, ci dintre Rom├ónia şi URSS.
Se recunoaşte existenţa moştenirii dureroase a trecutului. Dacă suntem corecţi şi cinstiţi moştenirea este dureroasă numai pentru poporul rom├ón. Poporul ucrainian doar a moştenit de la URSS un teritoriu care nu-i aparţine.
Ce ├«ncredere poţi avea ├«n cineva care deţine, ├«n mod cinic, cauza durerii poporului rom├ón? Durerea ├«ncetează, c├ónd ├«ncetează cauza durerii. Abia după aceea urmează ├«ntărirea ├«nţelegerii şi ├«ncrederii reciproce. Durerea aceasta este menţinută activă chiar de către acest tratat.
Trecutul nu a fost evaluat obiectiv. Dacă ar fi fost evaluat obiectiv, azi Ucraina nu ar mai fi imperiul sovietic de apus, iar teritoriile rom├óneşti s-ar fi ├«ntors  ├«n interiorul Rom├óniei. Marele c├óştigător ar fi fost Ucraina. Rom├ónia doar  ar fi intrat ├«n drepturile fireşti.
Lichidarea moştenirii dureroase a trecutului se poate face doar prin dezvoltarea relaţiilor prieteneşti şi de colaborare ├«ntre cele două popoare. Poporul rom├ón a avut şi are un comportament prietenesc faţă de poporul ucrainian. Poporul ucrainian trebuie să renunţe la moştenirea rămasă de la URSS, moştenire care trebuie să ajungă la adevăratul proprietar, poporul rom├ón.
Părţile Contractante, Rom├ónia şi Ucraina condamnă actele injuste ale regimurilor totalitare şi de dictatură militară. Actele injuste sunt ocuparea de către URSS a Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţa. Şi a Insulei Şerpilor şi a celorlalte insule. Este normal ca Ucraina să acţioneze pentru ├«ndreptarea injustiţiei, să accepte ca această injustiţie să ├«nceteze.

Articolul 1, paragraful nr.2

Părţile Contractante vor respecta, ├«n relaţiile reciproce, ca şi ├«n relaţiile cu alte state, principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale Acului Final de la Helsinki: egalitatea suverană, nerecurgerea la forţă sau la ameninţarea cu forţa, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială a statelor, reglementarea paşnică a diferendelor, neamestecul ├«n treburile interne, respectarea drepturilor omului, egalitatea ├«n drepturi si dreptul popoarelor de a dispune de ele ├«nsele, cooperarea ├«ntre state şi ├«ndeplinirea cu bună credinţă a obligaţiilor asumate conform dreptului internaţional.

Articolul 2, paragraf 1

Părţile Contractante, ├«n concordanţă cu principiile şi normele dreptului internaţional şi cu principiile Actului final de la Helsinki, reafirmă că frontiera existentă ├«ntre ele este inviolabilă şi, de aceea ele se vor abţine, acum şi ├«n viitor, de la orice atentat ├«mpotriva acestei frontiere, precum şi de la orice cerere sau acţiune ├«ndreptată spre acapararea şi uzurparea unei părţi sau a ├«ntregului teritoriu al celeilalte Părţi Contractante.

Actul final de la Helsinki este valabil pentru toate statele semnatare. Nu poate fi invocat parţial şi nu poate fi ignorată nici o parte, ├«n nici un tratat dintre state. Abţinerea de la orice cerere este anulată de Actul final de la Helsinki ├«n care este cuprins şi principiul rezolvării pe cale paşnică a unor probleme teritoriale.


09-07-2008 16:36:58
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Evrei în structurile de decizie ale statului român

-Peste zece mii, uşor de identificat-

Gem t├órgurile de carte, librăriile, ştandurile stradale, de cărţi scrise de evrei, ├«n care, de nenorocirile ├«nt├ómplate ├«n Rom├ónia,  de la 23 august 1944, p├ónă ├«n anul 1989, sunt de vină doi rom├óni, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu. De ce vor să ascundă ceva cutremurător de grav?
Responsabilitatea pentru tot ce s-a ├«nt├ómplat ├«n comunism aparţine unicului factor de decizie, partidului comunist, de la factorul centralizat, la cel teritorial. El hotărăşte ce să se facă şi cum să se facă.
Factorul comunist de preluare a puterii ├«n Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, ├«n timpul rebeliunii iudaice antirom├óneşti din 1940, a fost deţinut de evrei. Tot de ei, ├«n continuare, aşa cum reiese din tabelele cu repartizarea teritorială a sutelor de evrei comunişti (Vezi Holocaustul (genocidul) evreilor ├«mpotriva rom├ónilor). E de ajuns să suprapunem localităţile din care s-au făcut arestările şi ├«ntemniţările rom├ónilor, dar şi  deportările şi ne dăm seama cine a decis ca asupra rom├ónilor să se practice genocidul. Soldaţii sovietici mongoli şi nu numai, nu ştiau care sunt rom├óni, sau de alt neam. Şi nici alţi conducători veniţi degrabă din URSS. Evreii localnici ştiau.
Dar ├«n Rom├ónia din noile ei graniţe, impuse de URSS? Se poate ajunge cu uşurinţă, după opinia noastră, la un număr de vreo zece mii de tovarăşi comunişti evrei, care au fost factori de decizie ├«n Rom├ónia, de la factorul centralizat, la cel teritorial. Ideologii evrei de azi, pentru a evita ajungerea evreilor ├«n situaţia de a răspunde ├«n faţa poporului rom├ón de holocaustul săv├órşit asupra rom├ónilor, ├«şi amintesc sectorial şi evaziv de unii evrei cu responsabilităţi, dar şi atunci arată spre cei doi rom├óni, Gheorghe Gheorghiu-Dej si Nicolae Ceauşescu.
După 23 august 1944 evreii bolşevici s-au trezit ├«ntr-o situaţie st├ónjenitoare. Partidul Comunist din Rom├ónia era un partid al evreilor, dar cu un număr prea mic de evrei. Rom├óni să fi fost c├óţi să-i numeri pe degetele unei m├óini. De numărul acesta mic de evrei se prevalează ideologii evrei, mai reduc├ónd numărul. E adevărat,  documentele din arhiva rom├ónească a vremii reţine un număr mic, de evrei bolşevici, p├ónă ├«n 1940. Văz├óndu-se Ana Pauker et Co., că are Armata Roşie la dispoziţie ├«n toată Rom├ónia, ├«i iscodi mintea o fabrică de evrei ilegalişti. Doi ilegalişti dacă depun mărturie pentru al treielea, este şi acesta ilegalist (Practica minciunii prin mărturii mincinoase s-a transformat ├«n ÔÇťdocumenteÔÇŁ şi ├«n alte domenii). Adică a desfăşurat activitate ├«n clandestinitate, ├«n calitate de comunist (bolşevic) al P.C. din Rom├ónia. Şi fabrica de minciuni a funcţionat. Din mincinoşi, la mincinoşi, la mincinoşi, p├ónă Partidul Comunist din Rom├ónia s-a ├«ngroşat cu cinci mii de ilegalişti. Şi cu ceilalţi, de dinainte, vreo mie, ├«n total şase mii de bolşevici evrei se instalează brutal  şi s├óngeros, la p├órghiile de conducere ale Rom├óniei.  Şase mii? Nici vorbă. Ci vreo zece- douăsprezece  mii. Cei şase mii de evrei şi ce evrei, ilegalişti, n-au mai avut şi ei alţi evrei, care să dea năvală, la absolut toată bogăţia Rom├óniei? Soţii, fraţi, surori, nepoţi. Prieteni. Cunoscuţi. Pe un lung şir de ani. Se regăsesc ├«n dominarea numerică, ├«n structurile centralizate statale şi teritoriale, ├«n instituţii. Acolo, unde, ├«n mod excepţional nu au dominat şi numeric, au avut funcţiile de decizie, de conducere. Aşa, ├«n agricultură. ├Äntreaga ţară căzuse  sub dictatura iudaică. Din 1940, p├ónă ├«n 1989 (Cu ├«ntrerupere ├«n 1942 şi 1943 şi parţial ├«n 1940).  Tot ei pot fi identificaţi ├«n structurile decizionale ale ţării şi după 1989. In ultima perioadă, ├«nainte de 1989, rom├ónii urcau printre evrei ├«n structurile centrale, dar şi teritoriale, spre disperarea evreilor, care sufereau o anume restr├óngere de autoritate. ├Än următorii vreo zece-cincisprezece, rom├ónii ani ar fi redevenit stăp├óni deplini ├«n propria lor ţară. Aşa se explică lovitura de stat anti rom├ónească şi executarea lui Nicolae Ceauşescu. Tot cu ajutorul Uniunii Sovietice. Si au pus m├óna din nou pe Rom├ónia. Cu siguranţa nu pentru prea multă vreme. Dar am anticipat destul. Aşa cum ├«n Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, unde se cunosc, p├ónă acum, peste trei sute de bolşevici evrei vinovaţi, să dăm şi din Rom├ónia cu graniţele de azi, nume de tovarăşi evrei bolşevici. O mică parte din cei vreo zece mii. Pe cei de azi, de după 1989, ├«i vor trece sudorile reci, ei fiind urmaşii celor din 1940, p├ónă ├«n 1989. 1) Urmaşii familiilor de evrei (tatăl evreu, mama evreică). 2) Urmaşii rom├ónilor căsătoriţi (măritaţi!) cu evreicile aduse din URSS, evreice cărora Ana Pauker le-a dat o destinaţie clară, căsătoria cu acei rom├óni care vor fi toleraţi ├«n funcţii de conducere, necesari. Sărmanii rom├óni le spuneau rusoaice, aşa aveau sarcină de la evrei. Nu le  scoteau ├«n publicul de jos şi la rudenii,  nu ştiau rom├óneşte şi rom├ónaşii isteţi, ar fi ├«nţeles şi ce fel de ÔÇťrusoaiceÔÇŁ sunt. Si acestea au fost spionii propriilor soţi ├«n favoarea comunităţii bolşevice evreieşti. Si prin soţii lor aflau unele, altele, pe care le raportau confidenţial. Iar o parte din aceste soţii erau ele ├«nsele,  cu anumite funcţii importante. Si urmaşii acestora sunt ├«nfipţi şi azi la c├órma ţării. 3) Si  urmaşii rom├ónilor căsătoriţi cu evreice din Rom├ónia. Se ştie că la evrei, ├«n cazul familiilor mixte, cu mamă evreică, apartenenţa la comunitatea evreiască, o dă mama. C├ónd tatăl este evreu şi soţia nu este evreică, aceasta trece la religia mozaică. Şi se mai ştie că Sinagoga de regulă nu permite căsătoria unui evreu cu o creştină, sau a unei evreice cu un creştin, doar atunci c├ónd există anume interese iudaice. Interesele iudaice pot fi uşor contabilizate şi ├«n cazul căsătoriilor mixte, de sub controlul evreilor comunişti din Rom├ónia. Si al sinagogii. Este de ajuns că  se ştiu cei care au fost  ├«nainte de 1989 ├«n structurile guvernamentale şi teritoriale, ├«n fruntea unor instituţii culturale, ştiinţifice şi se va descoperi, cu stupoare,  că sunt evrei (tatăl evreu, mama evreică), sau rom├óni ajunşi acolo prin faptul că erau căsătoriţi cu evreice. Şi soţiile lor evreice. O listă cu evreicile din structurile guvernamenmtal si din alte instituţii ar fi edificativă. Că unii au ajuns cu timpul personalităţi, e firesc. Au avut toate condiţiile şi avantajele. Dar rom├ónii căsătoriţi cu rom├ónce nu au beneficiat de sprijinul comuniştilor evrei. Ajunşi, ├«n anii de dinainte de 1989, ├«n instituţiile la care ne-am referit, ori deveneau colaboraţionişti ai evreilor, ori li se făceau zile fripte. La fel şi azi. (Sărmanii, unii au devenit porta vocea evreiască ├«mpotriva rom├ónilor. Lor le-a fost şi le este bine. Au ajuns şantajabili.). Că după trecerea unor ani, cei mai mulţi evrei din Rom├ónia ├«şi ascund originea, dar continuă să acţioneze ├«n interesul  evreilor din Rom├ónia şi din ├«ntreaga lume, este ştiut. Dacă ar fi fost  loiali poporului rom├ón, n-ar avea de ce să-şi ascundă originea. Simpatia faţă de confraţii evrei ar fi fost de ├«nţeles şi facilitarea unor legături culturale, ştiinţifice, economice, ├«ntre poporul rom├ón  şi evreii de dinafara Rom├óniei, ar fi fost normală. Iar părerea multor evrei, că nu li se mai ştie apartenenţa etnică la evreime, este eronată. In continuare să argumentăm cele de mai ├«nainte, limit├óndu-ne la spaţiul restr├óns al unui articol, dar cei interesaţi,  pot afla ei ├«nşişi numele a mii de evrei bolşevici din Rom├ónia. Ilegaliştii au primit indemnizaţii mari, sfidătoare faţă de nivelul de trai al rom├ónilor. La rang de demnitari de stat. Unii trăiesc şi azi. Şi urmaşii lor au primit ajutor de urmaş de ilegalist, de parcă nu aveau beneficii mult prea mari faţă de nivelul de trai al rom├ónilor. Iar deţinuţii politici rom├óni, supravieţuitori ai ├«nchisorilor şi lagărelor, au fost muritori de foame, situaţia lor financiară fiind şi azi ofensator de mică, faţă de a călăilor Rom├óniei. Comparaţi nivelul  financiar al ilegaliştilor ├«n viaţă şi al deţinuţilor politici  rom├óni.
Desigur exista şi evrei (propriu-zişi, sau din familii mixte) cu un comportament normal ├«n relaţiile cu rom├ónii. Dar şi aceştiea se fac a nu şti despre activităţile incorecte, intolerabile, ale altora. ├Äşi păstrează avantajul unor relaţii.
Sunt şi excepţii. Cunoaştem cazul lui Bruhis, autorul cărţii Rusia, Rom├ónia, Basarabia, Universitas, Chişinău, 1992, ├«n care nu a ezitat să deconspire activitatea netrebnică a evreilor bolşevici faţă de poporul rom├ón.
├Än r├óndurile ce urmează ne vom restr├ónge la numele unor evrei din structurile de conducere ale Rom├óniei.
Cele ce urmează sunt extrase din cărţile pe care le vom cita la sf├órşit:
Pe urmaşii lui Cain, destinaţi să instaureze comunismul ├«n Rom├ónia, capitularea necondiţionată de la 23 august 1944 i-a surprins la Moscova...
Sosind de la Moscova la 17 septembrie 1944, grupul Anei Pauker a dat peste cap conducerea provizorie a PCR şi de fapt i s-a substituit...├Äntruc├ót din totalul de 900 de comunişti existenţi la acea dată ├«n Rom├ónia, cei de etnie rom├ónă puteau fi număraţi pe degetele de la o m├ónă, ÔÇťgreulÔÇŁ ├«l duceau urmaşii lui Cain şi c├óţiva comunişti: unguri, bulgari, ruşi, ucrainieni şi armeni. Pentru acest motiv, această adunătură se numea nu Partidul Comunist Rom├ón, ci Partidul Comunist din Rom├ónia.
Pentru a spori numărul comuniştilor s-a trecut la completarea Partidului cu ÔÇťilegaliştiÔÇŁ. Această măsură a condus la creşterea numărului membrilor de partid, dar compoziţia naţională nu s-a schimbat, alogenii şi ├«n special urmaşii lui Cain erau majoritari. Pentru a deveni   comunist ÔÇťilegalistÔÇŁ aveai nevoie de doi martori ÔÇťilegaliştiÔÇŁ şi cum rom├óni nu aveau precursori, nu deveneau  ÔÇťilegaliştiÔÇŁ comunişti.
In scurt timp, ÔÇťilegaliştiiÔÇŁ au ajuns la 5000 de membri. ├Än faţa argumentului de ÔÇťilegalistÔÇŁ cădeau toate criteriile de selectare şi promovare a cadrelor, inclusiv criteriile de clasă, aplicate cu stricteţe rom├ónilor.
Fabricanţi, bancheri, negustori şi tot felul de alţi bogătaşi, dar mai ales descendenţii lor,  care ├«n nici un caz nu aparţineau clasei muncitoare sau ţărănimii sărace, au revenit la statutul din perioada capitalistă, de subordonare a muncitorilor şi ţăranilor. Au devenit ofiţeri cu funcţii de comandă care să apere ţara, aşa cum orice animal ├«şi apă prada. Pe m├óna lor au ├«ncăput finanţele ţării, economia, comerţul interior şi exterior, producţia, cercetarea, ştiinţa, cultura, mass-media, politica şi reprezentarea diplomatică a ţării. ÔÇťIlegaliştilorÔÇŁ li s-au oferit toate privilegiile: pensii FIAP, spitale şi policlinici speciale, magazine speciale şi li s-a deschis calea promovărilor ├«n cele mai ├«nalt funcţii din partid şi administraţie.
Nici un sector politic, economic, cultural, ştiinţific nu a rămas neacoperit de aceşti misterioşi ÔÇťilegaliştiÔÇŁ. Cine erau ei, unde şi cum luptaseră ├«n ilegalitate? Răspunsul era pe buzele tuturor rom├ónilor năpăstuiţi: erau sionişti care desfăşuraseră o activitate specifică acestei organizaţii de ├«ntrajutorare evreiască. Cei mai mulţi dintre ei, fiindcă erau bogaţi, cotizaseră cu importante sume de bani la ajutorul sionist, pe care, la recunoaşterea calităţii de ÔÇťilegalist PMRÔÇŁ ├«l transformaseră ├«n ÔÇťajutorul roşuÔÇŁ. Merită a fi amintit cazul baronului Neuman, patronul fabricii de textile de la Arad şi a prietenului său, bogătaşul Donath Andrei.
Lista ÔÇťilegaliştilorÔÇŁ s-a ├«ngroşat cu maghiarii proveniţi din puzderia de organizaţii existente ├«n Transilvania, inclusiv ├«n partea de nord, cedată Ungariei prin odiosul Diktat de laViena.
├Än perioada octombrie 1944-martie 1945, c├ónd Ardealul de nord s-a menţinut sub ocupaţie sovietică, ├«n ├«nţelegere cu Moscova, au fost aduşi ├«n aceste teritorii aproximativ 200 000 de unguri, care i-au ├«nlocuit pe cei care au fugit din Rom├ónia, de teamă să nu fie judecaţi pentru faptele săv├órşite ├«n timpul ocupaţiei hortyste. ├Än categoria ÔÇťilegaliştiÔÇŁ au fost incluşi şi foştii agenţi KGB, care ├«n proporţie de peste 90% erau urmaşii lui Cain.
├Än Biroul Politic al CC al PCR, cel mai autoritar organism politic la acea vreme, erau: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Robinsohn Puker, Teohai Georgescu (alias Burach Tescovici) şi Vasile Luca (alias Luka Laszlo), respectiv un rom├ón şi trei alogeni.
├Än cartea sa, Primejdii, ├«ncercări, miracole, rabinul-şef din Rom├ónia, Moses Rosen, scria: Dej şi Luca erau socotiţi formal, primii, ├«nsă toată lumea ştia că ea (Ana Pauker n.a.) era numărul unu...
In PC(b) urmaşii lui Cain deţineau puterea ├«n proporţie mai mare de 80%. ├Än compensaţie toate secţiile Comitetului Central erau conduse de aceştia, astfel:
1. Mihai Roller. A condus sectia de istorie. Este făcut academician. Nu avea studiile terminate. Iată cei mai apropiaţi colaboratori ai săi :
2. Filipovici (venit şi el din URSS).
3. Onesacu Marcu (nume de ├«mprumut). Absolvent al Facultăţii de drept din Bucureşti.
4. Marusohn. Studii medii.
5. Krakauer Charlota. Profesoară de franceză.
6. Langfelder Paul. Venit din Occident ├«n 1946. Nu ştia rom├óneşte.
7. Aronovici.Arhitect.
8. Milka Herşcovici.
9. Iosif Chişinevschi. A condus secţia de propagandă. Evreu Basarabean. L-a avut alături pe evreul transnistrian
10. Miron Costantinescu. ├Ämpreună şi-au adus contribuţia la uciderea bestială, cu ranga, a lui Lucreţiu Pătrăşcanu, care avea ÔÇťvinaÔÇŁ că se declarase rom├ón.
11.Teodor Rudenco. A condus  secţia de cultură. Evreu din Basarabia. Acum apar ÔÇťpoeţii muncitoriÔÇŁ Ion Păun Pincio, Marcel Breslaşu, A.Toma, E. Frunză, Th. Neculuţă s. a.
12.Vincze. A condus secţia pentru ├«ndrumarea şi controlul armatei, justiţiei şi securităţii. Evreu ungur.
13. Ghizela Vass. A condus secţia externe. Evreică maghiară. Asistată de 14. Lidia Lăzărescu (nume de ├«mprumut), 15. Olga Deuth, 16. Andrei Goanţă (nume de ├«mprumut).
In ministere situaţia era identică:
17. Ana Robinsohn Pauker. Evreică. Ministrul Afacerilor Externe.  ├Äi avea ca adjuncţi pe 18. Eduard Mezincescu (Mezingher), evreu. 19. Grigore Preoteasa. Căsătorit cu o evreică, 20. Nicolae Cioroiu. Căsătorit cu o evreică.
Toţi directorii din Ministerul Afacerilor Externe erau evrei :
21. Lăzărescu, 22. Mircea Bălănescu, 23. B. Şerban, 24. Clara Ardeleanu, 25. Ida Felix, 26. E. Păsculescu, 27. Ana Toma, 28. Cornel Bogdan, 29. Petre Iosif, 30. Dionisie Ionescu, 31. Nicu Şerban.
Ambasadori evrei : 32. Gheorghe Stoica, la Berlin, 33. Davidovici, ├«n Israel, 34. Simion Bughici, la Moscova, 35. Mircea Bălănescu, la Paris, 36. Petre Iosif, la Roma, 37. Silviu Brucan (Samuil Brukner), la Washington.
Toamna, c├ónd ├«ncepeau sesiunile ONU, mass-media care anunţa sosirea delegaţiilor se amuza, anunţ├ónd că Israelul a veni la sesiune cu două delegaţii, una din Israel şi alta din Rom├ónia.
In ministerul de externe singurii rom├óni erau femeile de serviciu, portarii şi şoferii. In rest ÔÇťpoporul alesÔÇŁ.
Circula atunci ├«n minister o vorbă de duh, sau de năduh, conform căreia ├«n MAN funcţionau 11 sinagogi. Talmudul prevede că unde sunt 10 iudei (bărbaţi) poate lua fiinţă o sinagogă şi ├«n Ministerul de Externe erau 112 evrei (bărbaţi).
38. Mihai Florescu (nume de ├«mprumut). Ministrul  Petrolului şi al Chimiei. Venit din URSS cu Ana Pauker. S-a strecurat ├«n casa lui Nicolae Ceauşescu, juc├ónd un rol nefast ├«n toate evenimentele ÔÇťepocii de aurÔÇŁ.
Şi acesta a avut grijă să umple ministerul cu oameni de ├«ncredere după modelul Anei Pauker. A ├«nfiinţat celebrul SOPVROM-PETROL: altă p├ólnie prin care petrolul rom├ónesc s-a scurs fără greutate spre Uniunea Sovietică. Prin anii 50, o societate sovietică (Cuarţit) a ├«nceput exploatarea sălbatică a uraniului din Munţii Apuseni, despre care se spunea că este cel mai pur din lume. Rom├ónii ├«l scoteau din p├óntecul păm├óntului, ├«l ├«ncărcau ├«n lăzi speciale şi lua drumul URSS. Era material strategic pentru interesul socialismului.
Valoarea uraniului jefuit de sovietici a depăşit trei miliarde de dolari.
La Ministerul Apărării Naţionale, la ├«nceput a fost ministru ruteanul Emil Bodnarebko (Botnăraş). Mai t├órziu,
39. Leontin Silaghi (Sălăjan). Căsătorit cu o evreică.
40. Walter Neulander (Roman). Responsabil cu educaţia politică a armatei (├«ndoctrinare).
Aceştia au fost groparii armatei rom├óne din cel de al II-lea război mondial.
41. Luka Laszlo (Vasile Luca). Ministrul  Finanţelor. Prieten apropiat al evreilor unguri Bela Kun şi Mathyasz Rakoczi. Un adept făţiş al falsei teorii că Ardealul e unguresc. Şi-a văzut  ├«mplinit     visul , după care r├óvneşte şi azi UDMR, de a ├«nfiinţa Regiunea Autonomă Maghiară. ├Än scută vreme şi acest minister a fost dominat de urmaşii lui Bela Kun şi ai lu Cain. Un glumeţ spunea că ├«n Ministerul de Finanţe nu mai vorbeau rom├óneşte dec├ót femeile de serviciu şi portarii.
├Än timpul războiului, mareşalul Ion Antonescu i-a obligat pe nemţi să plătească nu cu mărci, ci cu aur masiv, toate exporturile Rom├óniei către Germania şi s-au adus ├«n ţară 40 de tone de aur masiv. Sovieticii l-au considerat aur german şi l-au confiscat, drept pradă de război...
Deşi prin armistiţiul semnat la Moscova, ├«n noaptea de 12-13 septembrie 1944, despăgubirile de război fuseseră fixate la 300 milioane USD, ├«n realitate, p├ónă la semnarea tratatului de pace de la Paris s-au plătit mai mult de 1,5 miliarde USD. Prin SOVROMURI, Rom├ónia a fost exploatată mai sălbatic dec├ót coloniile.
42. Ana Toma, evreică. Ministrul Comerţului Exterior. Fostă şefă de cabinet la Ana Pauker. Soţia lui Bodnarenco Pantelei Pantiuşa (alias Pintilie Gheorghe) din Tiraspol, şeful Securităţii Rom├óne.
Ana Toma a avut sarcina de partid să prezinte la procesul lui Lucreţiu Pătrăşcanu dovezile fabricate, cum că acesta era duşmanul Uniunii Sovietice, dovezi care, deşi nu au convins pe nimeni, au stat la baza condamnării la moarte a celui care a declarat la Cluj, că ├«n primul r├ónd este rom├ón şi apoi comunist.
Şi ├«n acest minister şi ├«n societăţile de comerţ exterior organizate pe ramuri ale economiei naţionale, majoritatea conducătorilor şi funcţionarilor erau evrei. Aceştia afirmau că rom├ónii nu au calităţi de comercianţi.
Pagubele provocate economiei naţionale prin operaţiuni frauduloase ├«n comerţul exterior au fost fabuloase. Oala era bine acoperită, astfel că nu a fost dat ├«n vileag dec├ót cazul de la AGROIMPORT-EXPORT, c├ónd grupul de delapidatori condus de Donath Andrei a furat şi depus la băncile elveţiene 50 de milioane USD.
43.Alexandru Moghioroş (evreu din Ungaria-n.n.). Dirija Ministerul Agriculturii, de la nivelul Comitetului Central.
44. Teohari Georgescu (Burach Tescovici). Ministru de Interne.
45.Alexandru Nicolschi (Grumberg Boris Nicolschi) . Evreu basarabean. Sovieticii i-au dat gradul de general. La ├«nceputul anului 1945, pentru Grumberg Boris Nicolschi s-a creat o structură specială: Brigada mobilă, care poate fi socotită nucleul viitoarei securităţi. Această formaţiune de represiune formal era ├«ncadrată ├«n cadrul Direcţiei Generale a Securităţii Statului, ├«nsă acţiona independent şi avea misiuni speciale de informaţii, de arestare şi cercetare a populaţiei (s.n.).
46.Serghei Niconov. Şeful spionajului rom├ón. Avea o biografie asemănătoare cu a lui Alexandru Nicolschi.
├Än anul 1948 s-a ├«nfiinţat Direcţia Generală a Securităţii poporului (DGSP), condusă de evreii Alexandru Nicolschi,
47. Bodnarenco, 48. Pantelei Pantiuşa, 49. Vladimir Mazuru. Dintre oamenii care ├«n primii ani de existenţă a DGSP au ocupat funcţii de conducere, p├ónă la şef de birou inclusiv, at├ót ├«n compartimentele operative c├ót şi ├«n cele administrative, erau: Serghei Niconov (enumerat mai ├«nainte), 50. Cacica Sasa, 51. Oprescu Dorel (nume de ├«mprumut), 52. Rita (soţia lui Oprescu Dorel), 53. Slechinger Paul, 54. Chioreanu Magdalena (nume de ├«mprumut), 55. Blaukenstein Magdalena, 56. Roza Adalbert, 57. Bichel Ivan, 58. Mişa Protopopov, 59. Bercovici, 60. Ijak Adalbert, 61. Szabo Eugen, 62. Maximenco Feodor, 63. Hollinger Isidor, 64. Teişanu Eugen (nume de ├«mprumut), 65. Hirch Tiberiu, 66. Friedlander Eugen, 67. Herişan Alina (nume de ├«mprumut). Tatăl ei era proprietarul unei rafinării şi al unor sonde din Moldova. 68. Ebner Silvia, 69. Kovaks Pius, 70. Demeter Şandor, 71-72. Fraţii Ady, 73. Hirch-Haiducu, 74. Fux Beria, 75. Herscovici , 76. Schmerler, 77. Hary Bogadan, 78. M. Pacepa. Si alţii .
├Än Direcţia de Cercetări Penale, ├«ntregul efectiv, ├«n frunte cu Dulgheru Mişu, erau evrei:
79.Dulgheru Mişu (Dulbergher), 80.Aritonovici Samy, 81. Matusevici Nathan, 82. Ficher Simon, 83. Zigler Simon, 84. Davidovici Leon, 85. Segal Luiza. Si alţii (s.n.).
Şeful de cadre din Ministerul de Interne: 86. Demeter Şandor.
Secretar general al Ministerului Afacerilor Interne:  87. Iosif Straier.
Unităţile teritoriale aveau ├«n conducere, ├«n majoritatea cazurilor, de asemenea evrei.
La regiunea Bucureşti: 88. Stancu Aurel. Venit ├«n 1944 de la Moscova. Avea ca principali colaboratori pe: 89. Weis Isidor, 90. Kohn Bernanrd, 91. Edelstein, 92. Rodelstein, 93. H├óncu (nume de ├«mprumut). Şi alţii.
La regiunea Ploieşti: 94. Ştrul Mauriciu, colonel.
La Braşov: 95. Kalausek Koloman, colonel.
La Piteşti: 96. Nedelciu Mihailo, apoi, 97. Wisting Eugen.
La Galaţi: Ijak Adalbert (enumerat mai ├«nainte).
La Cluj: 98. Patriciu Mihail (nume de împrumut).
La Bacău: 99. C├ómpeanu (nume de ├«mprumut), colonel.
La Suceava: 100.Popic Adalbert. Paraşutat de sovietici ├«n timpul războiului).
La T├órgu-Mureş: 101. Daszkel Eugen.
La Oradea: 102. Zeller.
La Maramureş: 103. Davidovici- Dascălu. Şi altii.
La Satu-Mare: 104. Ludovik Weiss.
     Mişu Dulgheru (enumerat mai ├«nainte)...angajat al Ministerului de Interne ├«n 1945, apoi trecut la Serviciul Special de Informaţii. ├Äntre 1948 şi 1952 a fost şeful Direcţiei de Anchete Penale, poziţie ├«n care a instrumentat cazul Lucreţiu Pătrăşcanu, condamnat la moarte şi ucis ├«n aprilie 1954. La ├«nceputrul anilor 80, călăul a emigrat ├«n Israel.
Ludovik Weiss...a lucrat ├«n Siguranţă ├«n 1946-1948, iar ulterior la Securitate (1948-1960), fie ca şef al Serviciului judeţean Satu-Mare, fie ├«n cadrul Direţiei Anchete Penale, care i-a ├«ncredinţat loturile Canal şi pe Lucreţiu Pătrăşcanu. Pentru ultima ÔÇťispravă, Weiss a fost decorat cu  Ordinul Steaua RPR. In anii 80 a plecat ├«n Israel. In anul 1949 a ├«mpuşcat patru ţărani din Odorhei (Satu-Mare): Andrei Pop, Chira Gheza, Biro Andrei, Gyla Alexandru.
Regiune Prahova: 105. Iţic Averbach. Comandantul Securităţii.
La Iaşi: 106. David Isidor şi 107.Vasile Dascălu.
108. Ştefan Koller. Locotenent colonel de securitate. A funcţionat din 1952, ├«n Ministerul Afacerilor Interne, ├«n Direcţia Generală a Lagelor, iar ├«ntre 1954 şi 1957 a fost comandantul ├«nchisorilor din Aiud şi apoi a Văcăreştilor.
Şi justiţia se afla ├«n m├óinile urmaşilor lui Cain:
109. Avram Bunaciu, ÔÇťmăritatÔÇŁ cu o evreică. Secretar general la Ministerul de Interne. Preşedinte al Tribunalului Poporului.
La Parchetul general şi mai t├órziu, la Tribunalul Suprem:
110. Alexandru Voitinovici. Apropiat colaborator al familiei Brukner (Brucan).
111. Alexandra Sidorovici (soţia lui Silviu Brucan).
Aceştia au trimis ├«n faţa plutoanelor de execuţie, sau la moarte lentă, ├«n ├«nchisori, floarea intelectualităţii rom├óneşti, care era vinovată de faptul că şi-a iubit ţara şi a militat pentru ├«nălţarea neamului rom├ónesc.
├Än spatele Anei Pauker şi a baionetelor armatei roşii, av├ónd drept model procesele staliniste din anii 30, acuzatorul public Alexandra Sidorovici şi-a permis să urle şi să ├«ndrepte arătătorul spre boxele ├«n care se aflau nişte monştri sacri ai neamului rom├ónesc: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Gheorghe Brăteanu, Constantin Titel Petrescu şi alţii.
Singurul minister ├«n care predominau rom├óni era cel al agriculturii, dar dirijat, la nivelul Comitetului Central, de Alexandru Moghioroş.
La instituirea acestei stări politico-sociale au contribuit nu numai Kremlinul, ci şi organizaţiile mondiale evreieşti, interesate de extinderea comunismului pe ├«ntreaga planetă.
├Än lucrarea sa Contribuţia unor minorităţi naţionale la bolşevizarea Rom├óniei, analistul politic,  generalul Neagu Cosma, arată că ├«n Rom├ónia erau ÔÇťinstructoriÔÇŁ israelieni, care instituiau sarcini speciale pentru Ambasada Israelului şi pentru evreii din Rom├óniaÔÇŁ: 112. Scholmo Leibovici, 113. Yeschaianu Dan.
Silviu Brucan (Samuil Brukner). Enumerat mai ├«nainte. Cel mai teribil acuzator, redactor-şef al ziarului Sc├ónteia.
La Botoşani: 114. Moritz Feller, 115. Ruchenstein,116.Solomovici.
Toată Rom├ónia era ocupată şi torturată de călăi de teapa unui Feller, Ruchenstein, Solomovici, Grundberg, Nicolschi, Grumberg, isterizaţi de un Brukner. (Ieronim Hristea, De la steaua lui David la steaua lui Rothschild, Editura Ţara noastră, Bucureşti, 2004, p. 326-336, 341, Neagu Cosma, Cupola-Din culisele securităţii,  Editura Globus, Bucureşti, p. 44-83).
Numerotarea  de mai ├«nainte ne aparţine-G.G.C.
Să continuam şi cu alţii, care s-au ├«nscăunat ├«n locul rom├ónilor? Să aleagă cititorii, domeniile care-i  interesează. Noi am precizat că ├«n afara  agriculturii- pe care tot bolşevicii evrei au sovietizat-o,  martiriz├ónd un mare număr de ţărani,- evreii dominau numeric ├«n structurile centralizate şi teritoriale.
Subliniem că nu a fost o cale legală de pătrundere ├«n mecanismele vitale ale Rom├óniei, ci prin forţă brutală, criminală, apoi abuz├ónd de poziţiile obţinute. Aşa cum se ├«nt├ómplă şi azi. Procesul de eliberare naţională, la care se angajează rom├ónii,este legitim şi de nestăvilit. Au dreptul să ├«ndepărteze pe uzurpatori şi să preia controlul mecanismelor  de control şi dăinuire ale poporului roman. Evreilor inteligenţi le va fi bine, plec├ónd de bună voie  din locurile pe care le deţin prin abuz criminal, sau le menţin ca  uzurpatori, prin moştenire. Inclusiv cei care   s-au revărsat din nou, după 1989, ├«n structurile informative.  In locul lor se  vor ├«nălţa rom├ónii.
Să presupunem că palestinienii, ajutaţi de o forţă militara straină, ar fi ajuns ├«n fruntea Israelului şi ar fi lichidat  israelienii valoroşi, politicieni, oameni de stiinţa, de cultura, rabini şi ar fi reuşit să-şi prelungeasca autoritatea la urmaşi, iar acestia să şi-o menţină. Ce ar face evreii din Israel şi nu numai? Ar actiona cu toate mijloacele pentru eliberare. Pentru preluarea destinului neamului lor ├«n propriile m├óini.


09-07-2008 16:37:53
   
?? CIUDATUL SA
Cont Sters

Inregistat: 23-11-2007
Mesaje: 4425
Ce tzi-e shi cu prescriptziile astea :

Generalul Victor Athanasie Stanculescu, fostul ministru al Apararii, a scapat de puscarie pentru implicarea in Afacerea "Motorola", la 12 ani de la producerea unui prejudiciu de peste sase milioane de dolari, prin prescriptia faptelor. El a devenit primul mare scapat de inchisoare prin metoda prescriptiei, dupa ce a fost si primul beneficiar al "metodei recursului in anulare", promovat de fostul procuror general Tanase Joita. Adica prin tergiversarea procesului penal de o asemenea maniera incat faptele pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata sa nu mai poata fi pedepsite. Astfel, pe 12 aprilie 2002, fostul ministru al Apararii din primul mandat al lui Ion Iliescu, impreuna cu alti noua inculpati, printre care fostul director al IPO Tulcea - Petre Sinescu, directorii firmelor Ageximco si Alfa Bit - Simion Nasui si Ion Afendulis, coloneii in rezerva Stefan Gheorghe, Emil Vladoiu, Marian Badea, fostul ministru al Agriculturii Ioan Tipu si generalii in rezerva Neculai Matei si Gheorghe Anton, au scapat basma curata din procesul de pe rolul instantei supreme in urma deciziei judecatorilor de a inceta procesul penal pe motiv ca a intervenit prescriptia faptelor. Victor Athanasie Stanculescu mai scapase odata de la o pedeapsa de 15 ani de inchisoare, pentru infractiuni comise in timpul evenimentelor produse in decembrie '89, in urma recursului in anulare promovat de Tanase Joita. Totodata, "suspendarea executarii pedepsei in vederea promovarii recursului", masura dispusa de doua ori la rand, i-a dat posibilitatea lui Stanculescu, urmarit prin Interpol, sa se reintoarca in tara fara teama de a mai fi reincarcerat. Pe 12 aprilie 2002, CSJ nu a mai avut incotro. Dupa cinci ani de tergiversare judecatoreasca, instanta suprema a schimbat incadrarea tuturor inculpatilor si apoi nu a mai avut altceva de facut decat sa constate incetarea procesului, pentru ca a intervenit prescriptia faptelor. Aceasta insemnand ca toti cei zece inculpati nu mai pot fi trasi la raspundere penala, cazierele ramanandu-le curate. Infractiunile pentru care Stanculescu & Co au fost trimisi in judecata in urma rechizitoriului Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General, datat 15 mai 1997, erau: abuz in serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, uz de fals, in forma autoratului ori, dupa caz, a complicitatii.
In fapt, anchetatorii stabilisera ca in 1990 fusese luata suma de 213.754.000 de lei, adica peste sase milioane de dolari la cursul de 34,6 lei pentru un dolar, bani folositi pentru cumpararea de echipamente Motorola. Daca afacerea nu ar fi fost derulata prin mai multe firme intermediare, ci direct cu furnizorul Motorola, contractul nu ar fi depasit 600.000 de dolari. Prejudiciul stabilit de procurorii militari in sarcina celor zece inculpati a fost de 6.172.509 dolari.


09-07-2008 16:54:26
   
?? Xtremul
Cont Sters

Inregistat: 23-12-2007
Mesaje: 6669
Hmmm... Contrar aparentzelor (si neavind de-a face cu niciun fel de antisemitism), problematica asta (deloc perimata :() a EVREILOR care ne calaresc bine-mersi :x in continuare e mai importanta decit poate parea la prima vedere !!! :(

Nu stiu nici daca macar 2012 si venirea alora cu solzi :D:D le-o da de cap... :rolleyes:

Ultima modificare facuta de Xtremul (09-07-2008 17:03:48)


09-07-2008 17:01:56
   
Pagini:  1 2 3 4 5 6 ... 7    
Mergeti la